A fost unul dintre cei mai activi diplomaţi occidentali din România în timpul dictaturii Ceauşescu.
Cît a fost la post la Bucureşti între 1988 şi 1993, ambasadorul olandez organiza periodic recepţii la care îi invita pe cei mai importanţi disidenţi români şi juca rolul de ghid pentru diverşi jurnalişti străini care veneau să scrie despre România de dinainte de 1989, ceea ce a făcut ca securitatea comunistă să-l urmărească asiduu.
Securiștii lui Ceaușescu l-au luat la ochi pe Stork și pentru că avea obiceiul să se deplaseze prin capitala României folosind bicicleta.
În 2013, editura Humanitas a publicat volumul intitulat „Dosarul de Securitate al unui ambasador: Coen Stork”.
S-a născut în 28 martie 1928 la Bussum, Olanda. Tatăl său era industriaș, mama era fiica lui Floris Arntzenius, pictor din așa-numita Școală de la Haga.
A făcut liceul la Bussum, apoi a studiat la Universitatea din Leyda.
A intrat în serviciul diplomatic olandez, și în 1960 a fost numit în primul său post la secția comercială a ambasadei olandeze din Bagdad.
De acolo e trimis la Pretoria, în Africa de Sud, unde a fost unul din puținii diplomați străini care au luat parte ca observatori la procesul intentat lui Nelson Mandela și altor conducători ai Congresului Național African.
La sfîrșitul anilor 1960, începutul anilor 1970, a fost diplomat al Olandei la Paris, Madrid, Buenos Aires, Helsinki și Londra.
În 1982 a fost numit ambasador la Havana, în Cuba. În timpul celor cinci ani petrecut în Cuba a fost permanent solidar cu disidența față de regimul Castro.
Următoarea și ultima sa misiune diplomatică a fost în România, între 1988-1993.
În anii cît a fost ambasador la București a transmis presei occidentale texte semnate de intelectuali români în care era criticată dictatura lui Ceaușescu.
El este cel care a scos prin curier diplomatic din România la începutul lui 1989 interviul acordat de Mircea Dinescu ziaristului francez Gilles Schiller publicat în martie 1989 în cotidianul „Libération”, și citat masiv după aceea la Radio Europa Liberă.
Același Gilles Schiller l-a intervievat și pe Dan Petrescu, un alt disident român despre care s-a vorbit mult la Radio Europa Liberă înainte de 1989.
Stork a făcut cunoscut Occidentului şi planul ceaușist de sistematizare a satelor din România.
După ce s-a pensionat, s-a implicat în promovarea respectării drepturilor omului în România.
În anul 2000 a reușit să convingă ministerul de externe olandez să aloce banii necesari înființării la București a Institutului Român de Istorie Recentă.
Coen Stork a încetat din viață în 23 octombrie 2017.
Dumnezeu să-l odihnească!
