În locurile unde odată nici măcar stâlpii de graniță nu perturbau peisajul, excavatoarele sapă în prezent un șanț de-a lungul graniței dintre Letonia, membră NATO, și Rusia.

Riga spune că va aloca aproximativ 303 milioane de euro în următorii cinci ani pentru acest proiect major de fortificare. „Plănuim să săpăm șanțuri antitanc de-a lungul graniței, așa cum vedeți acum aici, apoi să le întărim cu „dinți de dragon”, a declarat Kaspar Lazdins, ofițerul inginer șef al forțelor armate ale Letoniei, pentru publicația letonă LSM la începutul lunii mai. „Dar fiecare regiune va avea soluțiile sale proprii. Plănuim să folosim nu doar resursele statului, ci și să atragem companii civile.”

Când serviciul North.Realities al RFE/RL a vizitat granița rusă la Terehova, Letonia, o lungă coloană de camioane aștepta să treacă. Acesta este cel mai aglomerat punct de la granița de est a Letoniei datorită autostrăzii care duce direct spre Moscova și a proximității punctului de control față de Belarus. În jurul punctului de trecere de la Terehova a fost ridicat un gard în 2019 pentru a bloca migranții ilegali care încercau să intre din Rusia. Fortificații militare majore vor fi adăugate în curând la granița de aici, ca parte a ceea ce Riga numește „planul de întărire a graniței de est”.

„Granița nu ne deranjează, am trăit cu ea toată viața și nu-i mai acordăm atenție,” spune Inna Dukșta, angajată la primăria din Pasiene, un sat din apropierea punctului de trecere Terehova.

Pliante plasate prin sat recrutează noi grăniceri, iar în primăria propriu-zisă, un poster proclamă în letonă: „Suntem NATO”.

„Nu știm dacă vor veni tancuri, dar bineînțeles că ne este frică,” spune Iulia, o tânără mamă din sat, întrebată despre granița rusă din apropiere. „Am o familie, copii. Nu mă gândesc la azi, ci la ce va fi în următorii 20 de ani”, adaugă ea.

Nikolai, un localnic mai în vârstă, nu are astfel de neliniști. „Ar fi mai bine dacă acești 303 milioane de euro ar fi investiți în drumuri,” spune el. „Dacă, Doamne ferește, va fi un război, aceste fortificații oricum nu ne vor salva.”

Ghenadi, un alt pensionar, împărtășește o opinie similară. „Nu știu despre acest șanț,” a spus el pentru RFE/RL. „În războaiele moderne nu există nimic mai eficient decât diplomația. Ambasadele nu ar trebui închise, relațiile diplomatice nu ar trebui întrerupte. Doar diplomația va menține pacea.”

Înainte de pandemia de coronavirus și de invazia la scară largă a Ucrainei, locuitorii din zonele de frontieră estică a Letoniei călătoreau liber în regiunea Pskov din Rusia, unde se puteau aproviziona cu produse mult mai ieftine.

Ca multe așezări de-a lungul graniței de est a Letoniei, Pasiene este un sat în mare parte vorbitor de limbă rusă. „Cum poți să-i faci pe oameni să vorbească [letona]?” spune Elena, o femeie de serviciu din așezare. „Eu sunt letonă, suntem toți cetățeni ai UE, dar toți au studiat în școli rusești -- nu aveam altele,” spune ea. „Am trăit așa toată viața, este imposibil să schimbi oamenii.”

În 1991, Letonia și-a câștigat independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, dar a pierdut din teritoriu în favoarea Rusiei. În anii 2000, Riga a ridicat pretenții teritoriale față de Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a răspuns mai puțin diplomatic. „Nu vom negocia niciodată pe tema oricăror pretenții teritoriale”, a spus el, adăugând că Riga va primi „urechile unui măgar mort” (expresie popularizată de „12 scaune”, însemnând „nimic”) înainte ca vreun teren să fie cedat.

După invazia rusă a Ucrainei din 2022, parlamentul Letoniei a interzis sărbătorile publice pe 9 mai, ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste. În Pasiene, un memorial din epoca sovietică pentru soldații uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial rămâne în picioare, dar la sud, la întâlnirea granițelor Letoniei, Belarusului și Rusiei, un „monument al prieteniei” a fost demolat.

„Nu mai vorbesc de Rusia, nici măcar despre parlamentul nostru nu știu prea multe”, spune Inna, o locuitoare din Pasiene. „Acum spun că vor fi alegeri pentru Parlamentul European, dar nu am văzut pe nimeni să vină și să vorbească cu noi. Suntem un pământ uitat aici,” spune ea. „Trăim vieți obișnuite – semănăm, arăm, completăm cereri de subvenții. Încercăm să câștigăm bani, să creștem ceva, să trăim din grădina noastră de legume și să ne întreținem propriile animale.”

Istoricul Ilia Lenski crede că actualul gard de-a lungul graniței Letoniei ar fi trebuit să fie instalat cu treizeci de ani în urmă și face referire la afluxul de migranți, în mare parte din Orientul Mijlociu, care încearcă să intre în Letonia din Belarus. „Oamenii vin constant, încercând să treacă. Acest lucru duce la suprasolicitarea serviciilor de frontieră”, spune el. „În același timp, acestea sunt încercări de a identifica unele breșe în graniță.”

Lenski crede că unul dintre scopurile mulțimilor de migranți aparent conduși către granița letonă de autoritățile belaruse este de a provoca violență. „Se așteaptă ca nervii cuiva să cedeze și cineva să înceapă să tragă, apoi va urma minunata propagandă că grănicerii letoni au împușcat mortal un solicitant de azil neajutorat.”

„Acest lucru ar fi foarte util, deoarece principala narațiune a propagandei ruse și belaruse în ceea ce privește țările baltice este că acești oameni sunt naziști nepocăiți, care nu oferă o coajă de pâine, ci în schimb ucid oameni”, spune istoricul.

Igor Raev, fostul comandant al Forțelor Terestre Letone, afirmă că, deși este greu de imaginat ca Putin să ordone o invazie a statelor baltice acum, situația din Ucraina servește ca avertisment. „Relațiile Rusiei cu Ucraina s-au deteriorat în timp. Ceea ce părea imposibil în 2008, a devenit foarte puțin probabil în 2014, apoi în 2022, s-a întâmplat”, spune el. „Nu știm cum va evolua situația în viitor, cum se va încheia conflictul din Ucraina și ce va urma după încheierea acestuia. Prin urmare, este mai bine să fim pregătiți și suficient de puternici pentru a rezista oricărui scenariu.”

Raev spune că fortificațiile care vor fi în curând realitate de-a lungul graniței sunt doar una dintre măsurile de protecție ale Letoniei. „Structurile defensive nu au impact dacă unitățile tale nu sunt amplasate acolo, întărind aceste bariere fizice care fac parte din linia defensivă.”

Prezența NATO în țările baltice a fost consolidată semnificativ în urma invaziei rusești din Ucraina din 2022, iar Raev crede că Moscova este în bună măsură epuizată din punct de vedere militar datorită greșelii catastrofale a Kremlinului. Expertul militar crede că ar putea dura „cel puțin cinci ani” până când Kremlinul să-și refacă puterea militară.

„Până când va putea Rusia să revină la potențialul său militar, cred că vom fi pregătiți”, spune el.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te