În 2022, cei mai puțini copii s-au născut în sudul țării (3.648), iar cei mai mulți – în zona de centru (8.389). În municipiul Chișinău și în nordul R. Moldova s-au născut câte 7.000 de copii. Potrivit Biroului Național de Statistică, în mediul rural s-au născut cu aproape 5.000 de copii mai mulți decât în mediul urban (15.800 față de 11.000).
În comuna Burlănești, din raionul Edineț, cu o populație de peste 1.700 de locuitori, anul trecut s-au născut doar cinci copii. Până în 2000, în comuna care include satele Burlănești și Buzdugeni, se nășteau anual peste 100 de copii.
„Din cinci copii născuți în 2023, doi au plecat cu părinții peste hotare. I-am pierdut. Cine știe și ceilalți trei cât vor mai sta. La grădiniță avem acum 46 de copii, în trei grupe. Creșa s-a închis în anul 2022, nu aveam copii de creșă. S-ar putea ca la toamnă să nu deschidem clasa I. În sat, casele sunt pustii, toți sunt peste hotare”, a spus Europei Libere primarul comunei Burlănești, Sergiu Balamutovschi.
Reportaj video// Evelina Botnarenco, în vârstă de 13 ani, este singurul copil din satul Valea, din raionul Soroca, care numără 11 locuitori. Fata trăiește cu bunicii. Mama i-a decedat, tatăl lucrează peste hotare și vine acasă doar câteva săptămâni pe an. La școală merge în localitatea vecină, Bădiceni, iar prietenii ei din sat sunt orătăniile din gospodărie.
Experții spun că natalitatea este în scădere de trei decenii, principalul motiv fiind migrația.
„De la 180.000 de nașteri în 1970 s-a ajuns la 27.000 în 2022. Ceea ce avem acum este o criză demografică profundă, iar primul factor rămâne a fi migrația excesivă a populației de vârstă reproductivă. Al doilea factor vine din schimbarea comportamentului generațiilor noi: căsătoriile tardive. În aceste familii, numărul de copii este minim, adică unul singur”, a explicat Europei Libere demograful Valeriu Sainsus.
Statul încearcă să motiveze familiile să aducă pe lume mai mulți copii. Anul acesta, de exemplu, indemnizația unică la nașterea copilului a fost dublată, ajungând la 20.000 de lei, iar pentru concediul de îngrijire a copilului, părinții au mai multe opțiuni:
- indemnizații lunare în mărime de 90% din veniturile din anul precedent, pentru 12 luni;
- 60%, pentru primele 12 luni și 30%, pentru următoarele 12 luni;
- 30%, până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului.
„Până în prezent, indemnizațiile alocate familiilor nu au reflectat cheltuielile totale pentru întreținerea copilului și a mamei. Atâta timp cât vom avea asemenea diferențe, politicile demografice vor fi ineficiente. Acestea trebuie să fie multidimensionale și de lungă durată, astfel ca femeia să fie sigură că își poate asigura un trai decent atunci când își pierde incapacitatea de muncă”, spune demograful Valeriu Sainsus.
Potrivit expertului, R. Moldova trebuie să se aștepte la o „devastare demografică” în situația în care, timp de aproape 25 de ani, sporul natural este negativ, adică mortalitatea depășește natalitatea.
