Niciodată în istoria Republicii Federale Germania nu a existat un parlament atît de numeros ca în această legislatură, care a fost inaugurată marţi. În următorii patru ani, se află în Bundestag 736 de deputaţi. Cu 138 mai mulţi decît prevede regulamentul care stabileşte un plafon de 598 de deputaţi şi deputate.
Datorită schimbării regulamentului interior nu toţi cei 736 de deputaţi au primit permisiunea de a intra în sala de şedinţă din clădirea Reichstag-ului. 23 de deputaţi ai partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) au fost nevoiţi să stea pe locurile rezervate vizitatorilor, deoarece au refuzat să se vaccineze, respectiv să se testeze sau să prezinte un certificat din care rezultă că s-au vindecat în urma infectării cu noul coronavirus.
Nu a fost singurul conflict care s-a ivit între deputaţii radicali din AfD şi cei din celelalte partide parlamentare.
Deorece partidul AfD are cel mai în vîrstă deputat, în persoana octogenarului Alexander Gaulend, radicalii voiau să-l impună pe acesta ca preşedinte senior al Bundestag-ului. În mod tradiţional, seniorului îi revine cinstea să deschidă şedinţa de inaugurare.
Pentru a-l împiedeca pe Gauland să deschidă şedinţa, s-a modificat procedura şi s-a stabilit ca deputatul cu cel mai lung stagiu în Bundestag să facă începutul.
Cei din AfD au protestat şi au susţinut că această tradiţie a fost încălcată doar de nazişti, în 1933, cînd parlamentul a fost condus de Hermann Göring.
În cele din urmă, şedinţa a fost deschisă de creştin-democratul Wolfgang Schäuble, în vîrstă de 79 de ani, care fusese preşedintele Bundestag-ului în ultimii patru ani.
Creştin-democratul Schäuble, care, în 1990, devenise victima unui atentat şi se poate deplasa doar într-un scaun cu rotile, a cerut modificarea urgentă a legii electorale. Numai o schimbare ar putea reduce numărul prea mare de deputaţi.
Schäuble a cerut apoi deputaţilor tineri să respecte funcţia pe care o deţin într-o democraţie parlamentară şi să fie demni pentru că numai astfel se vor bucura de încrederea electoratului .
Din noul parlament federal nu va mai face parte cancelara Angela Merkel. Ea a renunţat să mai candideze. Deocamdată, însă, va conduce în continuare guvernul, pînă ce parlamentul va alege un nou executiv.
În prezent, Partidul Social-Democrat, cel Liberal şi cel Ecologist negocieză în vederea formării unei alianţe guvernamentale tripartite. Funcţia de viitor cancelar o va deţine social-democratul Olaf Scholz. Se aşteaptă ca pînă în decembrie noul guvern federal să fie votat de către Bundestag şi să depună apoi jurămîntul.
Pe ordinea de zi s-a aflat şi alegerea prezidiului. În funcţia de preşedintă a fost aleasă social-democrata Bärbel Bas. Ea este cea de-a treia femeie în istoria Germaniei care ocupă această funcţie. Ca adjuncţi îi va avea alături pe reprezentanţii celorlalte formaţiuni parlamentare, din Partidul Social-Democrat, din Uniunea Creştin-Democrat/Creştin-Socială, din Partidul Ecologist, Partidul Liberal şi Partidul Stîngii. Numai vicepreşedintele din partea AfD nu a întrunit voturile necesare, deoarece celelalte partide consideră că cel propus de către Alternativa pentru Germania este un extremist care nu merită să deţină o funcţie atît de importantă în parlament.
