GLOBSEC Policy Institute este un think tank de la Bratislava, Slovacia, care face cercetări în domeniul politicii externe și a mediului politic internațional. În 11 aprilie 2017, acest institut de cercetări a dat publicității o lucrare intitulatată „Indexul vulnerabilității: influența subversivă rusă în Europa Centrală”. Rezumat și traducere de Lucian Ștefănescu.
Țările Grupului de la Vișegrad din Europa Centrală (Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia) V4, pe scurt, sînt deseori percepute ca un bloc regional ce împărtășește aceleași aspirații, obiective și provocări.
Au o istorie comună (trecut comunist, ocupație sovietică), și toate au aderat la Uniunea Europeană și NATO pentru a se integra în civilizația occidentală și pentru a-și transforma societățile postcomuniste.
Cu toate acestea, în fiecare din țările grupului de la Vișegrad există forțe interne care încearcă să răstoarne această situație și să schimbe orientarea culturală și geopolitică a fiecăreia dintre ele.
De asemenea, aceste eforturi sînt ajutate și întărite de actori străini care se folosesc de fiecare ocazie pentru a semăna nemulțumire, a creea diviziuni și a oferi o linie alternativă.
Rusia este principalul actor din afara cadrului UE-NATO care își proiectează puterea în Europa Centrală, prin activități diplomatice, energie, politică economică, război informațional, și prin sprijinul acordat forțelor politice domestice (atît cele importante cît și cele marginale) cu simpatii pro-rusești, cu scopul general de a-și reface influența în regiune și de a slăbi Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.
Indexul Vulnerabilității alcătuit de GLOBSEC Policy Institute arată că Ungaria este cea mai vulnerabilă țară din Grupul de la Vișegrad la influența externă ostilă, cu un scor general de 57 de puncte din 100.
Această situație confirmă prăpastia din ce în ce mai mare dintre Ungaria și vestul Europei în multe chestiuni fundamentale, care e în mare rezultatul alunecării Ungariei spre iliberalism și atragerea elitelor politice ungare spre orbita geopolitică rusească.
Situația de mai sus e însă în contrast cu opinia publică din Ungaria care, potrivit sondajelor de opinie, preferă clar orientatrea geopolitică occidentală, și demonstrază un sprjin relativ stabil pentru NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Slovacia este a doua cea mai vulnerabilă țară, cu un scor de 51 din 100. Atitudinile tranzacționale și oportuniste față de Uniunea Europeană și NATO, împărtășite pe larg de elitele politice și de public, legăturile energetice persistente cu Rusia, și felul naiv al elitelor de a percepe obiectivele Kremlinului în Europa Centrală au pus Slovacia într-o poziție foarte vulnerabilă. Un simplu brânci ar putea schimba orientarea țării în orice direcție.
Republica Cehă este a treia țară din V4 din punctul de vedere al vulnerabilității, cu 38 de puncte din 100. În ciuda faptului că e destul de euro-sceptică, societatea cehă respinge orientarea pro-rusă. O excepție notabilă este președintele ceh Miloš Zeman, văzut de mulți drept cel mai vizibil pro-rus actor politic din regiune.
În același timp însă, actualul guvern de la Praga conduce eforturile de a stăvili subversiunile externe prin înființarea unui departament special în cadrul ministerului de interne cumenirea de a face față amenințărilor hibride, în strînsă colaborare cu organizații ale societății civile.
Potrivit Indexului Vulnerabilității, Polonia este cea mai puțin vulnerabilă țară din regiune, cu scorul de 30 din 100. Datorită lecțiilor aspre învățate de Polonia din turbulenta sa istorie și din situația geopolitică actuală, societatea poloneză este cel mai stabil aliat al Occidentului în Grupul de la Vișegrad.
Deși are una din cele mai pro-europene populații din Europa, anul trecut electoratul polonez a ales un guvern eurosceptic, care are tendințe comune cu regimul din Ungaria.
În ciuda alinierii sale la Uniunea Europeană, Polonia respinge orice critică a Bruxelles-ului la adresa guvernării de la Varșovia, și consideră Statele Unite principalul ei aliat strategic
