Întâlnirea secretarului de stat american cu unul dintre cei mai rebeli aliați NATO ai Washingtonului are loc în prima etapă a unei călătorii care include vizite atât în Israel, cât și în Cisiordania.
A patra vizită a lui Blinken în regiune de la începutul conflictului, în urmă cu trei luni, dintre Israel și Hamas, grupare considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, are loc pe fundalul temerilor tot mai mari că conflictul se va extinde în Orientul Mijlociu.
Un înalt oficial al administrației americane a declarat că Blinken va cere Israelului să ajute mai mult civilii palestinieni și să treacă la o fază de luptă care să le permită celor strămutați să revină acasă.
Oficialul citat de AFP mai spune că multe dintre discuțiile cu liderii arabi se vor axa pe reducerea violențelor și pe strategiile care ar trebui urmate pentru ca regiunea să poată fi guvernată odată ce luptele se încheie.
O vizită discretă
Istanbulul a servit drept bază pentru liderii politici ai grupării Hamas înainte ca atacul din 7 octombrie împotriva Israelului să ucidă aproximativ 1140 de persoane și să declanșeze represaliile Israelului care, conform Ministerului Sănătății din Gaza controlat de Hamas, au provocat moartea a peste 22.700 de persoane - majoritatea femei și copii.
Turcia le-a cerut șefilor Hamas să părăsească țară după ce aceștia au fost surprinși într-un videoclip sărbătorind cel mai sângeros atac din istoria Israelului.
Vizita lui Blinken a fost minimalizată de oficialii turci și puține informații au răzbătut din spatele ușilor închise. Presa de stat din Turcia a publicat o fotografie oficială în care Blinken îi strânge mâna lui Erdoğan la una dintre reședința președintelui Turcia din Istanbul.
Ministerul turc de Externe a publicat o foarte scurtă declarație susținând că Blinken și omologul său Hakan Fidan au discutat despre „criza umanitară din Gaza, procesul de aderare al Suediei la NATO, probleme bilaterale și regionale”.
Blinken a venit în Turcia sperând să primească asigurări că parlamentul Turciei va vota cât mai curând ratificarea aderării Suediei la NATO.
Erdoğan s-a folosit de dreptul de veto al Turciei în NATO pentru a determina Suedia să ia măsuri mai dure față de grupările kurde din Stockholm pe care Ankara le consideră „teroriști”.
De asemenea, Erdoğan a încercat să condiționeze votul în favoarea aderării Suediei la NATO de livrarea de către SUA a 40 de avioane de luptă americane F-16 și de modernizarea a aproape 80 de aparate din învechita flotă aeriană a Turciei.
Administrația lui Biden susține oficial vânzarea fără a reuși însă să învingă rezistența parlamentarilor alarmați de poziția Turciei față de Suedia și de conflictele militare din trecut cu Grecia, rivala sa istorică.
Blinken ajunge tot sâmbătă pe insula grecească Creta pentru a discuta cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis. Atena s-a opus cu înverșunare vânzărilor de avioane americane din cauza vechilor dispute teritoriale cu Turcia în regiunea răsăriteană a Mediteranei. La rândul ei, Grecia încearcă să achiziționeze un lot de avioane F-35 mai avansate din Statele Unite pentru a contracara amenințarea turcească.
