„Acest (acord) înseamnă că soldații americani și echipamentul american se pot afla permanent pe teritoriul danez”, a declarat prim-ministra daneză Mette Frederiksen, citată de Reuters marți, la Copenhaga, chiar în timp ce la Moscova președintele rus Vladimir Putin și conducerea militară a Rusiei anunțau răspunsuri la consolidarea puterii militare a țărilor nordice.
Acordul Danemarca-SUA, încheiat pe 10 ani, este anunțat după altele, similare, cu Suedia și Finlanda. Aceste țări, tradițional neutre, au decis să adere la Alianța Nord-Atlantică (NATO) după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022.
Danemarca este membră NATO de decenii, ca și altă țară scandinavă, Norvegia.
Anunțul acordului încheiat de danezi cu Washingtonul a venit chiar în ziua când ambasadorul Finlandei a fost convocat de ministerul de Externe al Rusiei pentru a primi o notă de de protest privind înțelegerea militară fino-americană semnată luni, la Washington.
Purtătoarea de cuvânt a Kremlinului, Maria Zaharova, a spus că acordul dintre Helsinki și Washington „creează o amenințare evidentă” pentru Rusia.
Acordul finlandez prevede că americanii pot folosi fără restricții 15 instalații militare din Finlanda, inclusiv patru baze aeriene și un port.
Finlanda amenință că va închide ultimul punct de trecere a frontierei cu Rusia din cauza valului de migranți
Putin ripostează, Erdoğan se înduplecă
Consolidarea capacității de apărare a țărilor nordice, dar și est-europene, nu i-a scăpat nici președintelui rus Vladimir Putin. Marți, la o ședință lărgită a conducerii Ministerului Apărării, el e spus că „puterea alianței nord-atlantice în Europa centrală și de răsărit a crescut”, amintind și că Suedia și Finlanda „s-au lăsat atrase în NATO”.
La aceeași ședință, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat crearea a două noi districte militare, Moscova și St. Petersburg - motivând-o prin aderarea Finlandei la NATO și probabila aderare a Suediei.
Printr-o coincidență, președintele turc Tayyip Erdoğan a declarat tot marți că se apropie momentul când parlamentul țării sale va ratifica aderarea Suediei la NATO. Alt membru NATO, Ungaria, tergiversează în continuare primirea Suediei, ca ripostă la criticile unor politicieni suedezi privind derapajele antidemocratice ale Budapestei.
Turcia s-a opus aderării suedeze invocând sprijinul pe care l-ar da țara nordică unor activiști anti-turci. Mai nou, Erdoğan a legat un „da” de aprobarea de către Statele Unite a vânzării de avioane de luptă Turciei, ca și de abolirea unui embargou canadian asupra livrărilor de arme către Turcia.
Marți, liderul turc a spus că „semnale pozitive venite din Statele Unite și Canada” fac posibilă deblocarea candidaturii suedeze.
Nordicii, statornici cu Ucraina
Pe fondul incertitudinilor legate de ajutoarele militare occidentale pentru Ucraina, țările din nordul Europei au fost remarcate de președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, drept un exemplu de consecvență.
Datele Institutului din Kiel (Germania) care monitorizează ajutorul militar global pentru Ucraina arată într-adevăr că raportat la PIB-ul lor, tocmai nord-europenii sunt cei care contribuie, alături de SUA, în proporția cea mai mare.
Statele Unite au acorduri de felul celor încheiate cu nordicii și cu unele țări NATO din Europa de Est, inclusiv România
Comentatorii de presă și unii lideri politici occidentali observă adesea un aspect ironic al politicii rusești față de NATO: Moscova a spus că a fost silită să intervină în Ucraina ca să prevină extinderea alianței spre granițele ruse, dar s-a trezit deja de atunci cu doi membri noi, scandinavi, dintre care Finlanda are o graniță terestră de aproape 1400 km cu Rusia.
