Agenda de vinerii a Parlamentului de la Chișinău avea două subiecte grele: audieri legate de furtul miliardului și discuții privind amendarea constituției pentru a se introduce țelul integrării europene. O propunere a democraților, respinsă categoric de președintele Igor Dodon, care a avertizat că indiferent de vot, el nu va semna legea. Președintele mai poate aștepta, pentru că dezbaterea din parlament a fost amânată.
Dacă ar fi număraţi, deputaţii ce simpatizează Uniunea Europeană din Parlamentul R. Moldova i-ar depăşi cu mult ca număr pe cei ostili acesteia: 77 la 24. Cum se explică în aceste condiţii votul negativ pe care au încercat democraţii să-l prevină astăzi prin această amânare?
Motivul formal e că liberalii şi liberal-democraţii au pus o condiţie: au spus că votează, dacă la pachet se pune la vot şi înlocuirea cu „română” a denumirii limbii de stat care mai continuă să fie numită de Constituţie drept „moldovenească”, în timp ce democraţii s-au opus acestei abordări şi au spus că nu acceptă niciun fel de tranzacţionare într-o chestiune ca cea ce ţine de integrarea europeană.
În realitate, însă, atât liberalii, cât şi liberal-democraţii, care deţin împreună 14 mandate ce pot, teoretic, face posibilă trecerea amendamentului constituţional, au sugerat, prin toate luările lor de cuvânt, că intuiesc un „joc electoral” ce ar fi ţintit cu acest demers de democraţi, prin urmare nu vor să adauge, printr-un vot pozitiv, energie în tabăra acestora într-un an preelectoral.
Dacă ar fi cu adevărat preocupaţi de ireversibilitatea direcţiei europene a R. Moldova, democraţii, care domină guvernul, nu ar fi trecut pe linie moartă Acordul de Asociere, au insistat deputaţii celor două grupuri parlamentare. Ceea ce au utilizat pe larg, ca argument, în sprijinul acestei concluzii e ultima rezoluţie a Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, în care se sugerează că R. Moldova este capturată de interese oligarhice, iar un mic grup de oameni controlează parlamentul, guvernul, poliţia, justiţia şi mass-media.
Să propui trecerea în Constituţie a dezideratului pro-european după ce ai adus relaţia cu UE la cel mai jos nivel posibil de la iniţierea ei ar fi o ipocrizie, au mai stăruit în faţa microfoanelor din parlament deputaţii liberali şi liberal-democraţi. Printre ei, deputatul Vadim Pistrinciuc:
„La orice diagnoză care vine din partea UE, un singur răspuns: politizată. Le ignorăm. Alegeri anulate - audieri nu se fac, cetăţeni străini se expulzează cu încălcarea drepturilor omului - audieri nu se fac. Dar veniţi acum cu acest amendament. Din păcate, nu seamănă cu o garanţie, ci cu o acţiune electorală.”
Surse interne din cele două partide ne-au mai adăugat, ce-i drept sub protecţia anonimatului, un motiv ale celor două fracţiuni de a se opune, fie şi cu riscuri de imagine, votului pe amendamentul propus de democraţi: dacă ar reuşi să treacă prin parlament introducerea dezideratului pro-european în constituţie, democraţii s-ar asigura în faţa unor pretenţii ulterioare ale socialiştilor, cei cu care, cel mai probabil, vor coabita într-o coaliţie în viitorul parlament.
Democraţii, care şi-au scos toată artileria grea în apărarea amendamentului constituţional, au încercat să focalizeze miza dezbaterii către posibilitatea ca, dacă într-un viitor - democraţii şi-l doresc mai îndepărtat decât cel de după alegerile din primăvară – ei nu ar mai răspunde de actul guvernării, este posibil ca orientarea pro-europeană să fie abandonată, iar Acordul de Asociere – abolit.
Speakerul Andrian Candu, cel care a decis până la urmă amânarea votului pe amendament, s-a declarat extrem de dezamăgit pentru că, a spus el, contestatarii cu viziuni vestice ai amendamentului s-ar ghida de calcule politice şi frustrări, şi nu realizează riscurile pe care le-ar putea omite acum, prin votarea acestui amendament.
„Doar noi nu vorbim despre modificarea Constituţiei pentru actuala guvernare, ci de un interes strategic pentru R. Moldova, o garanţie. Eu vreau să trăiesc într-o ţară în care modelul de dezvoltare este garantat prin Constituţie”, a spus Candu.
În Parlament, totuşi, deocamdată nu există o majoritate constituţională, adică de 67 de deputaţi care să împărtăşească punctul de vedere al autorilor, aşa că tranşarea temei se mai amână.
