De luni de zile, procesele electorale din Găgăuzia se află în impas, marcate de conflicte juridice și litigii în instanță. Atât autoritățile de la Comrat, cât și cele de la Chișinău încearcă acum să descurce ghemul de probleme complicate și să deblocheze situația.
Într-un interviu acordat Europei Libere, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, Pavel Postica, a explicat cauzele blocajului, a descris trei scenarii posibile pentru depășirea crizei și a estimat care ar putea fi termenul realist pentru organizarea alegerilor în autonomie.
Comratul a procedat invers
Europa Liberă: De ce s-a ajuns la acest blocaj, astfel încât lucrurile par să se fi împotmolit în ceea ce privește organizarea alegerilor?
Pavel Postica: Îmi voi exprima opinia personală pe acest subiect. Am ajuns în blocaj pentru că anumiți actori politici din autonomia găgăuză, care sunt și deputați în Adunarea Populară, pur și simplu nu au respectat prevederile legale și timpul acordat de Parlament pentru ajustarea actelor normative din regiune la prevederile Codului electoral al R. Moldova, intrat în vigoare în 2023 în toată țara, cu excepția autonomiei găgăuze.
Autonomiei i-a fost acordat un termen de grație de un an, pe parcursul lui 2023, pentru că la începutul acelui an deja erau stabilite alegeri pentru funcția de bașcan. În acest fel, Parlamentul de la Chișinău a stabilit ca scrutinul din 2023 să aibă loc în bază actelor normative din regiune.
Ulterior, autonomia urma să facă ajustările de rigoare. Dar Comratul a ales să nu ajusteze actele normative, iar aceasta a dus la mai multe litigii. Deși Codul electoral a inclus organele electorale din Găgăuzia în sistemul național și prevedea permanentizarea autorității electorale centrale din regiune, Comratul a procedat invers. Activitatea permanentă a autorității electorale din autonomie a fost anulată, iar acest lucru a dus, evident, la litigii.
Adunarea Populară a pierdut în ultima instanță și a fost nevoită să restabilească vechea structură electorală. Astfel a apărut un prim litigiu de durată. Ulterior, unii membri ai organului electoral central au fost restabiliți în funcții, dar și-au prezentat demisia. Adunarea Populară a suplinit componența autorității electorale cu patru persoane, însă în decizii au fost utilizate sintagme neconforme cu Codul electoral al R. Moldova.
„Un compromis poate fi atins”
Europa Liberă: Care ar fi cea mai potrivită soluție pentru depășirea acestui blocaj?
Pavel Postica: Comisia Electorală Centrală pune în prim-plan interesul celor circa 130.000 de alegători din autonomie care au dreptul să-și aleagă organul reprezentativ – Adunarea Populară. Asistăm la un caz ieșit din comun, în care drepturile a aproximativ 130.000 de alegători sunt afectate.
Noi am arătat deschidere și am menținut o comunicare continuă cu Adunarea Populară, încercând să identificăm soluții. Totuși, situația este complicată, deoarece mandatul Adunării Populare este expirat, iar aceasta nu mai are dreptul să adopte acte normative sau să modifice Codul electoral al Găgăuziei. Adunarea Populară poate adopta doar hotărâri administrative. Tehnic, poate stabili data alegerilor și poate forma componența organului electoral.
Între timp, la 9 februarie a expirat și mandatul vechii componențe a Comisiei Electorale din regiune, astfel că trebuie numită una nouă.
Mingea este în terenul Adunării Populare
Există câteva scenarii. Nu aș vrea să le detaliez acum, dar mingea este, în primul rând, în terenul Adunării Populare. Dacă Adunarea Populară se va opune, cred că există posibilități legale prin care CEC să intervină și să adopte anumite documente regulatorii pentru desfășurarea scrutinului. Iar în ultimă instanță, dacă aceste două soluții vor eșua, Parlamentul va fi îndreptățit să intervină legislativ și să soluționeze diferendul.
Sper să nu se ajungă la ultima soluție și să fie găsit un compromis prin intervenția Adunării Populare.
Europa Liberă: Dacă desemnarea unei noi componențe a autorității electorale de la Comrat eșuează, ar putea CEC de la Chișinău să preia această responsabilitate, așa cum sugera și reprezentantul guvernului în autonomia găgăuză?
Pavel Postica: Conform Codului electoral, CEC poate numi doar un președinte și un secretar interimar ai organului electoral central din Găgăuzia, pe o perioadă determinată și doar în perioada electorală. Nu ne putem aroga dreptul de a constitui integral organul electoral în lipsa unor prevederi legale.
Doar în cazul celui de-al treilea scenariu – intervenția Parlamentului și modificarea Codului electoral – CEC ar putea interveni și în crearea organului electoral. Dar acesta este un scenariu de ultimă soluție și ar presupune o durată lungă. E nevoie să treacă un an până la alegeri.
Lucrurile sunt destul de complicate. Sper că reprezentanții Adunării Populare, cu care ne-am întâlnit de mai multe ori – atât la CEC, cât și în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități – vor găsi o soluție.
Europa Liberă: Credeți că poate fi atins un compromis?
Comratul tratează orice intervenție a Chișinăului ca pe o ingerință în treburile autonomiei
Pavel Postica: Chiar dacă situația este complicată, compromisul poate fi atins. Evident, cu anumite costuri politice pentru reprezentanții Adunării Populare.
Ei tratează adesea orice intervenție din partea Chișinăului sau orice supremație a legislației naționale ca pe o ingerință în autonomia găgăuză. Dar dacă vor privi lucrurile rațional, vor înțelege că într-un stat unitar există o ierarhie a actelor normative, iar actele aprobate de Parlament prevalează asupra celor adoptate de autorități ierarhic inferioare. Adunarea Populară este o autoritate ierarhic inferioară Parlamentului de la Chișinău și trebuie să accepte această realitate.
„Este realist ca alegerile să aibă loc la vară”
Europa Liberă: La Comrat există temeri că Chișinăul ar încerca să influențeze politic procesele electorale din Găgăuzia. Cum răspundeți acestor îngrijorări?
Pavel Postica: Orice organ electoral este autonom în activitatea sa. Chiar dacă membrii CEC sunt numiți inițial după criterii politice, fiecare depune un jurământ prin care se obligă să respecte legislația electorală și Constituția. Aceeași situație este valabilă și pentru colegii din Găgăuzia. Atât timp cât respectă legea, nimeni nu poate interveni pentru a-i forța să adopte anumite decizii.
Suspiciunile că Chișinăul sau alte capitale ar interveni în procesele electorale din Găgăuzia nu sunt fondate. Autonomia este respectată, dar asta nu înseamnă că autoritățile publice nu pot coopera sau semnala abateri. Exact asta s-a întâmplat și la alegerile din Găgăuzia din 2023. Chiar dacă CEC a observat anumite abateri, a sesizat organul electoral din Găgăuzia la acea etapă. Am intervenit doar acolo unde am avut anumite competențe.
Europa Liberă: Vă referiți la alegerile pentru funcția de guvernator?
Pavel Postica: Da. Acolo unde autoritățile centrale au competențe, vor interveni. Acest lucru trebuie să fie clar.
Europa Liberă: Care ar fi termenul realist pentru organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară din Găgăuzia ?
Adunarea Populară va trebui să emită un act juridic în care să clarifice supremația legislației electorale naționale asupra celei regionale
Pavel Postica: Realist ar fi ca alegerile să aibă loc în vara acestui an, dacă autoritățile din autonomie vor parcurge toate procedurile legale pentru desemnarea membrilor organului electoral și stabilirea datei scrutinului.
Va trebui elaborat și un act juridic care să clarifice supremația legislației electorale naționale asupra actelor normative regionale, cu excepția particularităților ce țin de organizarea scrutinului regional.
„Nu există sisteme electorale perfecte”
Europa Liberă: Sistemul electoral din Găgăuzia este unul majoritar, cu 35 de circumscripții uninominale, asta însemnând că din partea fiecărei circumscripții este ales câte un deputat în Adunarea Populară. Este acest sistem cel mai potrivit sau, poate, ar trebui revizuit?
Pavel Postica: Nu există sisteme electorale perfecte. Fiecare are avantaje și dezavantaje. Principala problemă pe care o văd este neuniformitatea circumscripțiilor electorale. Nu fiecare vot are aceeași pondere.
Există circumscripții cu aproximativ 400 de alegători care aleg un deputat, dar și circumscripții cu peste 5.000 de alegători care aleg, la fel, un singur deputat. Acesta este principalul dezavantaj al sistemului majoritar.
Europa Liberă: Sugerați că ar trebui să fie mai puțini deputați în Adunarea Populară?
Pavel Postica: Nu neapărat. Dacă ar fi respectată strict norma de cel puțin 5.000 de alegători pentru un deputat, atunci Adunarea Populară ar avea aproximativ 26-27 de membri. Dar atâta timp cât legea prevede 35 de deputați, acest lucru trebuie respectat.
Europa Liberă: Cum se explică faptul că pentru Adunarea Populară concurează mai ales independenți și aproape deloc candidați din partea formațiunilor politice?
Pavel Postica: Probabil, este o tradiție locală, dar nu neapărat una sănătoasă. Mulți candidați sunt, de fapt, reprezentanți ai partidelor politice, dar se înregistrează ca independenți. Legislația electorală prevede clar că, cu 70 de zile înainte de alegeri, candidații trebuie să decidă dacă participă din partea unui partid, a unui bloc sau ca independenți.
Au existat situații în care candidații se prezentau ca independenți, dar aveau susținerea unui partid, inducând astfel electoratul în eroare.
Europa Liberă: În 2023 au avut loc alegeri pentru funcția de bașcan, câștigate de Evghenia Guțul. Dar la 5 august, anul trecut, Guțul a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului „Șor” – scos între timp în afara legii. Mai este valabil mandatul de bașcan al doamnei Guțul sau ar trebui organizate noi alegeri?
Pavel Postica: Prefer să nu comentez acest subiect. Nu ține de domeniul electoral și nu sunt sigur că stăpânesc suficient de bine legislația autonomiei. Totuși, potrivit Codului electoral, în cazul unei hotărâri judecătorești definitive, o persoană poate fi privată de dreptul de a fi aleasă.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
