Ambasadorul european a dat drept exemplu procesul de verificare a averilor și integrității judecătorilor și procurorilor, care „a stârnit mai multe frustrări pentru că nu e mai rapid”, dar care ar putea deveni „o istorie de succes”, dacă se va face temeinic.
Jānis Mažeiks a mai spus că Uniunea Europeană este în continuare înțelegătoare cu privire la „situația specifică în care se află R. Moldova”, însă partenerii europeni ar fi bucuroși dacă R. Moldova s-ar alinia mai mult sancțiunilor impuse Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre aderarea R. Moldova la UE: Procesul de aderare va dura ani. Există estimări că ar putea dura până în 2030 sau estimări că va dura câțiva zeci de ani, dar acest lucru depinde, de fapt, de cum va fi menținut angajamentul existent privind integrarea europeană. Dacă există o motivație clară din partea populației și a cetățenilor pentru păstrarea acestei căi europene, atunci procesul de aderare va dura mai puțin.
- Despre întârzierea reformelor: Într-adevăr, este destul de multă muncă de făcut, din mai multe motive. Și unul dintre ele e că celelalte guvernări nu au prea avut prioritatea ca integrarea europeană să se facă mai rapid și, poate, anterior, nu s-au făcut eforturi suficiente. Un alt motiv e că acest proces nu este o chestiune ce trebuie doar bifată, ci este vorba despre cât de pregătită e o țară la toate cele peste 30 de domenii pentru a deveni membru deplin al Uniunii Europene. Este un angajament major și o muncă enormă.
- Despre pre-vetting: Am văzut destul de multe frustrări legate de faptul că acest proces nu e mai rapid, dar tocmai acesta este un domeniu în care lucrurile trebuie făcute temeinic, pentru că nu se pot face astfel de schimbări fundamentale la fiecare trei ani. Cred că obțineți rezultate bune în acest proces. Eu spun că acest proces de pre-vetting este o istorie de succes în devenire.
- Despre alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei: Suntem încă înțelegători în privința motivelor pentru care R. Moldova nu s-a alăturat, deocamdată, anumitor sancțiuni, dar, în același timp, sigur că așteptăm să se mărească gradul de aliniere la sancțiunile europene, pentru că țara este candidată la aderare. Am fi, desigur, bucuroși dacă am avea mai multă aliniere la sancțiunile europene aici.
Procesul de aderare ar putea dura până în 2030
Europa Liberă: R. Moldova are statut de țară candidată la aderare de opt luni. În vară, Comisia Europeană a înaintat nouă condiții pentru autoritățile moldovene. Este mulțumit Bruxellesul de felul în care sunt îndeplinite aceste recomandări aici?
Jānis Mažeiks: Ceea ce am văzut în perioada de după emiterea opiniei Comisiei Europene și de după concluziile Consiliului European este că R. Moldova a lucrat cu adevărat mult asupra acestor nouă puncte. Autoritățile au trasat un plan de acțiuni în august, în care spuneau cum vor să îndeplinească cele nouă condiții, pentru că fiecare dintre ele conține și alte detalii.
Am văzut că, de asemenea, Comisia Națională pentru Integrare Europeană, sub conducerea Președinției, a decis să scurteze termenul-limită pentru unele acțiuni din acel plan. Cred că acesta e un semn foarte bun al angajamentului R. Moldova. E un semn bun că R. Moldova merge înainte și în domenii cu probleme, unde trebuie făcute progrese.
Pentru noi, nu e important doar ca lucrurile să fie făcute, contează și cum sunt făcute. Cu alte cuvinte, e vorba și despre dialogul cu societatea civilă, pentru ca ea să fie implicată în aceste decizii. De altfel, dialogul cu societatea civilă este și una dintre cele nouă condiții puse de Comisia Europeană. Iar când e vorba despre proiecte de lege sensibile, atunci aceste ciorne sunt coordonate cu partenerii europeni, mai ales când e vorba de drepturile omului, sau când opinia Comisiei de la Veneția trebuie luată în considerare.
Evident, poți face lucrurile mai repede, dar dacă nu vei avea consultări extinse, calitatea procesului ar putea avea de suferit. Ne-am dori să evităm acest lucru. Uneori, poți avea o singură șansă, alteori - mai multe șanse, dar asta ar însemna ca în anii următori să tot modifici legile pe care le-ai fi putut face mult mai bine treptat. Deci, e important să găsești acel echilibru delicat, să nu pierzi nici momentul potrivit, nici calitatea procesului.
Europa Liberă: Așadar, contează atât viteza, cât și calitatea reformelor?
Jānis Mažeiks: Da. Pentru noi, contează ambele elemente, pentru că, la modul real, nu poți să ai calitate dacă te miști cu o viteză prea mare.
Europa Liberă: Autoritățile par să rămână în urmă, judecând după propriul lor plan de integrare europeană...
Jānis Mažeiks: Autoritățile nu pot să rămână în urmă, pentru că toate termenele-limită sunt stabilite chiar de către guvernare. Acest plan de acțiuni a fost stabilit de Guvern. Atât Comisia Europeană, cât și Uniunea Europeană au apreciat existența acestui plan și că el se pune în practică, dar noi nu am spus niciodată că trebuie să facă o acțiune până la o anumită dată, iar altă acțiune până la o altă dată. Cred că e important că există această înaintare intensă, se vede că lucrurile se mișcă. Din punctul nostru de vedere, dacă ar fi să alegem între viteză și calitate, am sugera să mergeți pe calitate.
Pre-vetting-ul este o istorie de succes în devenire
Europa Liberă: Ce nemulțumiri are Bruxellesul față de felul în care guvernarea R. Moldova îndeplinește aceste reforme?
Jānis Mažeiks: Nu am putea să vorbim despre nemulțumiri, pentru că, în primul rând, noi nu am avut o opinie în scris asupra acestor progrese. A fost și o perioadă foarte scurtă. Multe lucruri vor avea nevoie de timp. Am știut că va fi nevoie de timp chiar în momentul în care a fost publicată opinia Comisiei Europene. Dacă citim această opinie, vedem că sunt lucruri care nu se pot face peste noapte. Nu e ca și cum ai parcurge o bucată de drum și apoi ai bifa asta drept o realizare. E nevoie de un bilanț credibil. De pildă, în justiție, în cazurile de corupție.
Procesul de pre-vetting este o istorie de succes în devenire.
Deci, revenind la întrebarea dvs. dacă avem anumite nemulțumiri, atunci ele se leagă de întrebările discutate: să nu grăbim lucrurile. În cazul pre-vetting-ului, am văzut destul de multe frustrări legate de faptul că acest proces nu e mai rapid, dar tocmai acesta este un domeniu în care lucrurile trebuie făcute temeinic, pentru că nu se pot face astfel de schimbări fundamentale la fiecare trei ani. De aceea, în baza experiențelor din alte țări, observăm că e important ca acest proces să fie făcut cum se cuvine, pentru a obține rezultate bune, chiar dacă asta ia timp. Și cred că obțineți rezultate bune în acest proces. Eu spun că acest proces de pre-vetting este o istorie de succes în devenire.
Europa Liberă: Vorbind despre pre-vetting, procesul este în întârziere. Cât de mult va conta această întârziere când R. Moldova va dori să treacă la următoarea etapă europeană?
Jānis Mažeiks: Cred că, în mod clar, acest proces trebuie să fie pus în practică. Din nou, nu e vorba despre termene-limită. Pre-vetting-ul e prima etapă din mai multe care vor urma. Pre-vetting-ul e doar despre membrii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar lucrul cu judecătorii și cu procurorii va continua. Tocmai de aceea este foarte important ca bazele să fie puse corect, iar procesul de pre-vetting să fie încheiat, iar apoi să fie puse în aplicare mecanismele noi.
Europa Liberă: Ați spus mai devreme că pre-vetting-ul este o istorie de succes. Ați putea să explicați de ce credeți asta?
Jānis Mažeiks: Am spus că este o istorie de succes în devenire, adică nu e încă o istorie de succes, dar, dacă lucrurile vor continua în același mod, sunt destul de convins că R. Moldova poate face din acest proces o istorie de succes.
Europa Liberă: Un raport al Comisiei Europene care analiza situația din R. Moldova de până în vara anului trecut arăta că țara este în urma Georgiei și a Ucrainei la aplicarea politicilor europene. Cum se poate explica asta?
Jānis Mažeiks: Când Comisia Europeană își pregătea opinia asupra dosarului de țară candidată la aderare depus de R. Moldova, au fost evaluate criteriile politice și cele economice și s-a făcut doar o schiță referitoare la acquis-ul comunitar, adică asupra legislației europene în toate domeniile, pentru că opinia Comisiei trebuia pregătită în foarte scurt timp. S-a decis apoi că va exista un document separat care să analizeze cât de mult se aliniază legislația din R. Moldova la acea a Uniunii Europene.
Așa că nu pot spune încă dacă R. Moldova stă mai bine sau nu în comparație cu alte țări, pentru că noi încă nu am văzut acest document. Dar ce știm deja e că, într-adevăr, este destul de multă muncă de făcut, din mai multe motive. Și unul dintre ele e că celelalte guvernări nu au prea avut prioritatea ca integrarea europeană să se facă cât mai rapid și, poate, anterior, nu s-au făcut eforturi suficiente. Un alt motiv e că acest proces nu este o chestiune ce trebuie doar bifată, ci este vorba despre cât de pregătită e o țară la toate cele peste 30 de domenii pentru a deveni membru deplin al Uniunii Europene. Este un angajament major și o muncă enormă.
Din perspectiva mea, e mai mult un punct de pornire, pentru că intrarea în Uniunea Europeană nu e o alergare scurtă, ci e ca un maraton. Deci, veți avea astfel de discuții an după an și veți vedea aceste rapoarte privind progresele făcute și va fi important să vedeți cum se vor desfășura aceste evaluări. Toate țările candidate sunt evaluate după aceleași principii.
Despre sancțiunile contra Rusiei și perspectivele europene ale R. Moldova
Europa Liberă: Lipsa capacității administrative e o altă problemă majoră a sistemului public din R. Moldova. Dacă nu vor fi oameni, pur și simplu nu va avea cine să realizeze reformele europene. Cum ar putea fi soluționată această problemă?
Orice persoană calificată și care nu vrea să fie coruptă are nevoie de o remunerare adecvată.
Jānis Mažeiks: Cred că sunt mai multe căi. În primul rând, cred că e important să se facă reforma salarială, pentru că una dintre cauzele capacității administrative insuficiente este că e greu să atragi oameni cu salarii mici, mai ales dacă vorbim de oameni calificați, oameni care nu sunt corupți și care nu vor să fie corupți. Și e clar că orice persoană calificată și care nu vrea să fie coruptă are nevoie de o remunerare adecvată. Vedem că există câțiva primi pași încurajatori în această direcție. Cred că e foarte bine că există posibilități de a majora salariile oamenilor care vor fi implicați direct în procesul de integrare europeană. De partea noastră, căutăm modalități prin care să putem sprijini și noi acest proces.
În Ucraina, de exemplu, am avut un proiect prin care în ministere au fost aduși oameni din afară. În prezent, în R. Moldova există un proiect pilot similar, derulat de BERD. Vom vedea cum merge și dacă guvernarea e mulțumită de el, atunci îl vom putea și noi sprijini. Contează să fie atrași și tinerii în acest proces și noi susținem această idee.
Europa Liberă: Deși e țară candidată la aderare, R. Moldova nu s-a alăturat sancțiunilor europene contra Rusiei pentru declanșarea războiului contra Ucrainei. În vară, Uniunea Europeană s-a arătat înțelegătoare față de Chișinău în privința acestui lucru. E la fel de înțelegătoare și acum, când autoritățile moldovene au continuat să nu se alăture sancțiunilor?
Jānis Mažeiks: Suntem încă înțelegători în privința motivelor pentru care R. Moldova nu s-a alăturat, deocamdată, anumitor sancțiuni, dar, în același timp, sigur că așteptăm să se mărească gradul de aliniere la sancțiunile europene, pentru că țara este candidată la aderare și alăturarea la măsurile restrictive este un alt mod prin care se arată în mod clar angajamentul față de valorile europene.
Mai înțelegem însă și că R. Moldova se află într-o situație particulară, cu vulnerabilități specifice. Am înțeles, deci, motivele pentru care R. Moldova nu s-a alăturat acestor sancțiuni în trecut. Am fi, desigur, bucuroși dacă am avea mai multă aliniere la sancțiunile europene aici. Vedem, de asemenea, că au loc discuții în țară, inclusiv în rândul politicienilor, despre cât e de pregătită R. Moldova ca să facă mai multe în acest domeniu.
Europa Liberă: Optimiștii speră la un proces accelerat de începere a negocierilor de aderare. Dvs. cunoașteți bine etapele de aderare și aveți și experiența țării dvs., Letonia, deci, cât de justificat este optimismul de aderare la UE al R. Moldova?
Jānis Mažeiks: De aderare sau de negociere?
Europa Liberă: Ambele.
Jānis Mažeiks: În primul rând, procesul de aderare va dura ani. Există estimări că ar putea dura până în 2030 sau estimări că va dura câțiva zeci de ani, dar acest lucru depinde, de fapt, de cum va fi menținut angajamentul existent privind integrarea europeană.
Dacă există o motivație clară din partea populației și a cetățenilor pentru păstrarea acestei căi europene, atunci procesul de aderare va dura mai puțin. Aici aș putea să mă refer la experiența țării mele. Atunci când Letonia a dorit să se alăture Uniunii Europene, guvernările s-au tot schimbat, dar indiferent cine a fost la guvernare, a existat mereu un angajament clar pentru integrarea europeană. Dar am văzut și alte țări care au avut statut de candidate la aderare foarte mult timp, din cauza că, pentru unele guvernări, integrarea europeană a contat mult, pentru altele – nu. Sigur că evaluările de progres în domeniul acquis-ului comunitar pot stagna. De aceea, răspunsul este la oamenii din R. Moldova și la politicienii de aici.
În ceea ce privește începerea negocierilor de aderare, aceasta este etapa ulterioară statutului de țară candidată, care va depinde de cât de mult va înainta R. Moldova în realizarea celor nouă condiții înaintate de de Comisia Europeană. Cu cât mai repede va recunoaște Consiliul European că R. Moldova a pus în practică cele nouă condiții, cu atât mai rapid se va merge spre negocierile de aderare.
