Ucraina vrea să redefinească politic situația din estul separatist al țării. Într-un proiect de lege denumite neoficial de „reintegrare” ce ar urma să fie adoptat în Rada de la Kiev la început de decembrie, președintele Poroșenko descrie Rusia drept agresor și se pronunță pentru respectarea Acordului de la Minsk, dar mai ales pentru revenirea regiunilor Donețk și Luhansk sub controlul Kievului. Ce scopuri urmăreşte Kievul atunci când insistă pe o nouă abordare a ținuturilor separatiste, a căutat să afle Liliana Barbăroşie într-un interviu cu Mykhailo Samus, expertul Centrului pentru Armata, Conversie și studii de dezarmare din Ucraina.
Mykhailo Samus: „Legea ce ar urma să fie adoptată pe 5 decembrie va defini în premieră aceste teritorii ca fiind „ocupate”, iar Rusia – drept stat „agresor” şi „ocupant”. Cu alte cuvinte, Kievul va declara oficial că Rusia trebuie să-ţi asume responsabilitatea politică pentru aceste teritorii în calitate de ocupant. Asta nu înseamnă că Ucraina va renunţa la ele, ea va continua să depună eforturi pentru a le elibera de sub ocupaţia rusă, dar nu cu orice preţ, de exemplu nu cu preţul morţii a zeci şi mii de oameni în caz de reescaladare a conflictului.
Scenariul rusesc e să împingă aceste teritorii în corpul politic al Ucrainei înainte ca Rusia să-şi retragă controlul din aceste regiuni, iar astfel Rusia vrea să destabilizeze Ucraina din interior. Într-un mod asemănător Rusia tratează şi acordurile de la Minsk: ea vrea ca Ucraina să preia responsabilitatea pentru aceste teritorii înainte ca să-şi retragă armata şi înainte ca aceste teritorii să intre sub incidenţa dreptului ucrainean. Ea vrea să fie desfăşurate alegeri fără prezenţa ucraineană şi abia după aceasta Rusia spune că îşi va retrage armata şi va elibera hotarele. Este un scenariu inacceptabil însă pentru Ucraina, care înţelege că asta ar însemna destabilizarea din interior a statului. De aceea Kievul insistă ca mai întâi Rusia să-şi retragă armata, să fie închise hotarele, să fie restabilit statul de drept şi abia după aceasta să se organizez alegeri. Tocmai faptul că aceste abordări sunt diametral opuse şi demonstrează impasul în care se află Acordurile de la Minsk, iar această lege, din punctul meu de vedere, putea să reformateze acordurile prin introducerea în acest mecanism a unui algoritm clar al succesiunii acţiunilor ce ar urma să fie întreprinse.”
Europa Liberă: Sunteţi absolut sigur că legea va trece de votul Radei?
Mykhailo Samus: „După prima lectură, proiectul a acumulat peste o mie de amendamente. De exemplu, legea a fost completată cu data oficială a începutului agresiunii. Este un lucru important în perspectiva viitoarelor procese internaţionale pe care Ucraina le va iniţia. Eu cred că legea va trece de votul Radei.
Altceva este că nu toţi partenerii noştri europeni sunt interesaţi ca această lege să fie adoptată. Pentru unii dintre partenerii noştri ar fi mai simplu dacă Ucraina ar accepta scenariul rusesc, adică ar accepta desfăşurarea alegerilor fără ca Ucraina să-şi exercite suveranitatea asupra acestor teritorii. Şi astfel, chiar dacă aceste teritorii vor deveni foarte asemănătoare cu Transnistria, conflictul ar fi îngheţat, iar lucrurile ar reveni la normal. Ucraina nu este însă gata să accepte un astfel de scenariu. Dacă această lege va fi adoptată, Ucraina va ridica la nivel internaţional problema responsabilităţii Rusiei pentru agresiunea din estul teritoriului său. Până acum, acest lucru nu era posibil pentru că nu exista un document oficial care ar declara Donbasul subiect de agresiune rusă. După adoptarea legii, va trebui probabil revizuit şi formatul Normand de reglementare, pentru că Rusia nu va mai putea figura ca mediator în conflict precum e tratată în acest format la ora actuală. Rusia fireşte se va opune din răsputeri, dar Ucraina mizează pe sprijinul SUA”.
Europa Liberă: Nu credeţi totuşi că este un drum spre nicăieri, că acest scenariu ucrainean este irealist, întrucât asta ar însemna ca Rusia să renunţe benevol la ceea ce a obţinut deja, indiferent cu ce mijloace?
Mykhailo Samus: „Să nu uităm că în luna februarie 2018 intră în vigoare noua lege privind sancţiunile americane împotriva Rusiei. De această dată, legea este foarte şi foarte dură, ea are ca ţintă banii şi averile demnitarilor din anturajul cel mai apropiat al liderului rus, Vladimir Putin, averi estimate la un trilion de dolari care ar putea fi arestate şi chiar confiscate. Nu se ştie cum vor reacţiona aceşti demnitari ruşi, cărora Putin, atunci când personal a luat decizia de a invada Ucraina, le-a promis că totul va fi bine. Scopul lui Putin este să slăbească Ucraina, dar se întâmplă exact invers, Ucraina se întăreşte. Şi dacă SUA vor decide totuşi să ofere armament letal Ucrainei, acesta va fi un nou pretext pentru ca Putin să se gândească o dată în plus ce e de făcut.”
Europa Liberă: Care e prognoza Dvs., ce se va întâmpla după adoptarea legii respective?
Mykhailo Samus: „Eu nu mă aştept la schimbări foarte rapide. Pentru că în Germania, care este actorul cheie din formatul Normand de negocieri, lucrurile sunt instabile, coaliţia guvernamentală aşa şi nu a fost creată, ar putea urma alegeri anticipate… Aceste chestiuni ar putea întinde cu cel puţin jumătate de an începutul unor procese. Aşa se va intra în alegeri în Rusia. Deci, formatul Normand va fi nefuncţional până după aceste alegeri… De aceea eu cred că interesul Ucrainei e să adopte această lege şi să încerce să o pună în practică, iar între timp şi actorii internaţionali vor fi pregătiţi ca să se alipească la discuţiile noului model de reglementare.”
