Autoritățile propun un nou regulament de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor de judecată, care ar „cimenta” situația curentă, adică anonimizarea numelui şi prenumelui tuturor părților implicate în dosar. Recent, membri ai societății civile au cerut de la CSM să revadă documentul, deoarece în opinia lor, nepublicarea și depersonalizarea excesivă a hotărârilor judecătorești ar putea fi percepută drept limitare a transparenței sistemului judecătoresc. Cum se înscriu aceste evoluții în situația curentă a justiției din Republica Moldova, pe reforma căreia se insistă ani la rând? O convorbire pe această temă cu Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Europa Liberă: Recent, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat proiectul noului regulament cu privire la plasarea hotărârilor judecătorești pe site-ul instanțelor. Ne aducem aminte, despre necesitatea acestui nou regulament se discută din iarnă, când de pe portalul judecătoriilor a dispărut acea opțiune de a căuta dosarele după numele părților implicate. Criticii, pe de o parte, spuneau atunci că acea modificare îngrădește cumva accesul la informație și afectează transparența actului justiției. Tot ne amintim, în consecință, atunci autoritățile au căzut de acord să elaboreze un nou regulament care să îmbunătățească cumva situația. De ce, totuși, credeți, domnule Chirtoacă, că varianta la care s-a ajuns astăzi nu este una care să împace toată lumea?
Ilie Chirtoacă: „Într-adevăr, după cum ați spus, Republica Moldova avea o bază de date a hotărârilor judecătorești performantă, poate chiar mai bună decât a multor state din regiune. Acest lucru a fost posibil datorită susținerii masive din partea partenerilor de dezvoltare.
S-a investit mult în infrastructura IT și tehnică avansată, pentru ca să avem acea bază unică de date a hotărârilor judecătorești și a fost un lucru benefic și necesar pentru a crește încrederea în sectorul justiției. De ce, totuși, spun „a fost”?
Din ianuarie, așa cum ați menționat, sub pretextul protecției datelor cu caracter personal, s-au întâmplat două lucruri, care dau pasul înapoi reformelor lansate. Pe de o parte, așa cum ați spus, Ministerul Justiției a exclus posibilitatea căutării hotărârilor judecătorești după numele părților - asta înseamnă că nu mai putem identifica hotărâri după aceste date - și, pe de altă parte, vedem din ce în ce mai des un sistem judecătoresc care emite hotărâri din care este foarte complicat să înțelegi ceva, fiindcă o grămadă de date sunt depersonalizate. Vorbind despre acel regulament, într-adevăr problematic, care din martie ni s-au dat asigurări că urmează a fi modificat. De altfel, noi am cerut altceva. Am cerut restabilirea, în primul rând, a acelui câmp de căutare pentru a ne permite nouă, organizațiile societății civile și jurnaliști de investigație, să putem căuta acele hotărâri sau, cel puțin, accesul să nu fie îngrădit.”
Europa Liberă: Dar aș fi vrut să vă întreb aici, ați vorbit de jurnaliștii de investigație, de experții care monitorizează actul justiției, dar care ar fi, iată, interesul cetățeanului de rând cu privire la această problemă, domnule Chirtoacă? Dacă puteți să ne explicați…
Ilie Chirtoacă: „Deci, o hotărâre judecătorească este o hotărâre publică și atunci când, mai ales, este vorba despre implicarea unor persoane cu funcții înalte în stat sau persoane juridice, care nu sunt de altfel protejate de… nu au viață privată și atunci nu putem avea același grad de depersonalizare, se întâmplă că din acele hotărâri dispar informații care ne permit nouă, cetățenilor, să înțelegem despre ce sunt acestea. Bunăoară, pot dispărea din acele hotărâri judecătorești numele părților pe dosare, și aici nu există neapărat un standard care să ne spună că acest lucru, într-adevăr, protejează datele personale.
Am mai văzut și hotărâri în dosare de corupție, în care suma primită în calitate de mită este la fel marcată cu X și Y și se întâmplă că chiar și în cauze de rezonanță, cum sunt cauzele Platon sau Shor, într-un caz are loc depersonalizarea hotărârilor, adică marcarea datelor cu privire la nume, la persoane, la companii cu X și Y, iar în altă cauză avem acea hotărâre care este disponibilă publicului. În final, ce se întâmplă?
Cetățenii simpli, dar și jurnaliștii, și societatea civilă nu vor putea identifica acele hotărâri în care, credem noi, fie că s-au comis careva abuzuri, deoarece se pare că, sub paravanul protecției datelor cu caracter personal, se face astfel încât să nu mai putem vedea nimic.”
Europa Liberă: Este această situație una de excepție ori nu pentru sistemul judecătoresc, pentru domeniul justiției, în general?
Ilie Chirtoacă: „Să știți că acest lucru se întâmplă în Republica Moldova la nivelul judecătoriilor și curților de apel. Avem, pe de altă parte, Curtea Supremă de Justiție, care de altfel are o altă bază de date și un motor de căutare care permite să fie identificate părțile după nume.”
Europa Liberă: Dar dacă ne-am referi la transparența actului justiției?
Ilie Chirtoacă: „Vedem că, din păcate, transparența actului sistemului judecătoresc se bucură de doar 8 la sută încredere din partea populației și atunci, depersonalizarea excesivă a acestor date nu duce, cel puțin după părerea mea, nu duce la ridicarea acestui nivel de încredere. Or, nu se cunoaște în anumite cazuri de ce sunt depersonalizate chiar și hotărâri care nu au fost adoptate în ședință închisă, chiar asupra unor litigii de drept, care nu sunt neapărat despre secretul de stat sau alte informații a căror publicare cumva ar pune în pericol, nu știu, interesul național sau securitatea statului Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, membrii societății civile au venit și cu o serie de recomandări pentru autorități. Din câte se înțelege, autoritățile nu prea le-au luat în considerare. Cum vă explicați această lipsă a reacției, fiindcă, până la urmă, chiar ei au propus discuții publice pe marginea acestui subiect?
Ilie Chirtoacă: „Probabil, ei ar fi cei mai indicați să răspundă la aceste întrebări.”
Europa Liberă: Vreau să aud cum vedeți voi…
Ilie Chirtoacă: „Din partea societății civile, am expediat deja de două ori comentarii asupra acelui regulament în cauză, împreună cu mai mulți colegi. Ne dorim în continuare să avem reguli potrivit cărora hotărârile judecătorești se publică. Într-adevăr, sunt anumite informații care nu trebuie neapărat să fie publicate, dar aici vorbim despre informații precum ar fi adresa de la domiciliu, codul numeric personal sau numărul de înmatriculare. Aceste date este normal să fie depersonalizate. E altceva atunci când hotărârile se referă la companii, la persoane publice implicate în acte de corupție.
Aici, împreună cu colegii, am formulat mai multe recomandări, prin care am recomandat CSM-ului să aibă o definire mai clară a categoriilor judecătorești care se publică, care nu se publică, iar simplul fapt că instanța nu a examinat cauza în ședință publică nu este un argument suficient pentru nepublicarea hotărârilor. Am expediat pe adresa CSM comentarii la sfârșitul lunii martie, dar și acum, recent, în luna iulie, atunci când am văzut că a fost publicată o nouă versiune a acelui regulament care, din păcate, nu face altceva decât să justifice cumva lipsa acelui motor de căutare și de fapt, cum vedem noi, se măresc și temeiurile prin care se poate decide ca o hotărâre să fie depersonalizată, anonimizată sau datele cu privire la persoane și anumite fapte să nu mai fie inteligibile.”
Europa Liberă: S-au organizat și o serie de cluburi de presă, mese rotunde împreună cu ambele părți, au fost chiar și campanii de informare la acest subiect. Să înțelegem că aceste discuții rămân a fi ineficiente? Care ar fi punctele de presiune asupra autorităților să audă societatea civilă?
Ilie Chirtoacă: „Eu cred că orișice discuție trebuie să aibă loc. Ele sunt eficiente, întrucât aduc pe agenda publică această problemă. Într-adevăr, ar putea exista și trebuie să mergem într-acolo încât să găsim mereu o balanță între protecția datelor cu caracter personal, incluziunea în viața privată și accesul veritabil la informație de interes public. Altceva este că de ceva timp nu se mai întâmplă nimic pe această filieră și cred că trebuie să ne consolidăm eforturile, or, ceea ce se întâmplă… De fapt, sperăm că nu se va întâmpla, dar s-ar putea ca sistemul judecătoresc să-și închidă ușile, iar cei care fac jurnalism de investigație, cei care fac articole în care analizează și studiază care sunt averile persoanelor cu funcții de demnitate publică ar putea să fie îngreunat lucrul acesta și chiar calitatea ulterioară a acelor articole, dacă avem toate aceste date închise.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, domnule Chirtoacă, autoritățile spun că în așa mod vor să protejeze nu doar datele cu caracter personal, dar și folosirea abuzivă a acestor date. Totodată, am văzut că hotărârile judecătorești vor putea fi obținute de jurnaliști, dacă aceștia vor depune o cerere motivată în instanța respectivă. Cum comentați aceste argumente?
Ilie Chirtoacă: „Vedeți că nu există o practică uniformă cu privire la ce fel de date se depersonalizează și care sunt anume acele date. Am studiat și practica internațională și, cel puțin, în partea ce ține de tribunalele internaționale de renume, cum este Curtea Europeană de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Tribunalul Internațional. La acele tribunale nu se depersonalizează, cel puțin, numele și prenumele părților. Aceste date sunt disponibile și atunci trebuie să vedem că poate nu aplicăm, totuși, cel mai înalt standard de protecție. În ceea ce ține de alte state, precum este Germania sau Franța la fel, într-adevăr, se aplică depersonalizarea, însă în anumite materii aceasta nu se aplică.
De exemplu, în cazul Franței, în cazul persoanelor juridice, inclusiv autoritățile publice, depersonalizarea nu se aplică. Este adevărat că trebuie să protejăm datele cu caracter privat, însă aici trebuie mai mult să ne referim la persoanele private, acolo unde interesul public nu prevalează. De regulă, atunci când vorbim despre autorități, despre politicieni, despre persoane cu funcții – judecători, procurori ș.a.m.d. – în ceea ce ține de exercitarea atribuțiilor lor nu trebuie să avem o depersonalizare, mai ales, în cauze de rezonanță, în cauze de corupție, cauze de abuz în serviciu, acolo trebuie să prevaleze interesul public.
Într-adevăr, se spune în acel regulament că jurnaliștii cumva vor putea avea acces, în primul rând electronic, la această bază de date, unde nu vor fi depersonalizate hotărârile, dar ceea ce se spune despre accesul prin înaintarea unei cereri, nu credem că este asta o metodă eficientă, ori, cunoaștem până acum colegii care se confruntă cu mari probleme și chiar poate au acționat și în instanța de judecată autoritățile pentru faptul că ei depun acele demersuri, iar acele demersuri sunt refuzate, după care mergi în instanța de judecată și trebuie să te lupți un an de zile până ai acea informație.
Haideți să ne imaginăm că asta are loc în timpul unei campanii electorale în care acele informații sunt necesare atunci; după un an, acele informații nu mai sunt neapărat așa de relevante. Și atunci, asta va îngreuna foarte mult accesul veritabil la acele hotărâri judecătorești, care de altfel trebuie să fie public. Unul dintre principiile unui proces de judecată este caracterul public al acesteia și ulterior a hotărârii a ceea ce s-a decis.”
