Președintele Igor Dodon a semnat ieri, în cadrul unui forum la Chișinău, un Memorandum de cooperare cu Comisia Economică Eurasiatică. Un prim pas, „istoric” – cum a fost calificat de președintele moldovean și alții – spre integrarea în Uniunea Euroasiatică a Republicii Moldova. Chiar începutul unui proces sau doar o nouă iluzie politică a președinției socialiste și pro-ruse? Tema convorbirii de azi cu Iulian Rusu, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Europa Liberă: Un Memorandum de cooperare cu Comisia Economică Eurasiatică semnat de președintele Igor Dodon și președintele respectivului organ al Uniunii Eurasiatice, Tigran Sarkisian. Întâi de toate, de ce un Memorandum și nu un Acord? Cu alte cuvinte e vorba de etape sau totuși e o altă explicație aici?
Iulian Rusu: „Cred că președintele Dodon încearcă să găsească o soluție prin care să poată să angajeze cumva Republica Moldova, evitând niște norme naționale care sunt în vigoare deja de peste 15 ani ce țin de procedura de negociere, semnare și ratificare de tratate. Avem o lege specială care prevede procedura și nu putem vorbi doar despre președinție ca unica instituție care este activă în acest domeniu. Mai mult, avem Ministerul de Externe, care e instituția guvernamentală de profil, avem Guvernul la general, și avem și Parlamentul care aprobă, ratifică tratate la care Republica Moldova ar trebuie să fie parte.”
Europa Liberă: Și, Memorandul este un cuvânt care nu există în legislație?
Iulian Rusu: „Nu e neapărat să existe toate denumirile de acte sau de tipuri de acte care ar putea să fie utilizate de diferiți oficiali.”
Europa Liberă: Dar de ce apelează dl Dodon la acest cuvânt?
Iulian Rusu: „Probabil pentru a induce și mai mult în eroare opinia publica și a încerca să întindă procesul de coadă. Până la urmă, esența acestui Memorandum este angajarea Republicii Moldova într-un context regional cu o organizație internațională care are mai multe state membre și acest lucru trebuie extras din tot procesul care se petrece și, respectiv, filtrat prin prisma legalității acțiunilor dumnealui.”
Europa Liberă: Iată prin această prismă, a legalităţii, va reuși dl Dodon să angajeze Republica Moldova în aceste aranjamente?
Iulian Rusu: „Nu văd posibil acest lucru. Pentru că există o serie de cerințe și cele mai importante sunt: trebuie să avem un aviz întâi de toate din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, într-al doilea rând, cu toții cunoaștem că Republica Moldova la nivel deja de substanță s-a angajat plenar în procese integraționiste cu o altă parte a lumii și sunt aceleași procese economice, dar nu numai. Procesele sunt mult mai consolidate decât cele care ar putea exista în cadrul Uniunii Eurasiatice. De asemenea, trebuie să treacă și procedura de aprobare din partea Guvernului.
În cazul dat mie îmi este complicat să zic dacă acest document ar trebuie să fie aprobat doar de Guvern sau și de Parlament, dar simpla calitate de stat cu drepturi de observator într-o organizație internațională cu angajamente economice pe care noi deja le-am preluat cu Uniunea Europeană presupune și o implicare a Parlamentului. Sunt cel puțin trei etape pe care dl președinte Dodon efectiv le-a ignorat.”
Europa Liberă: Până unde, teoretic, poate ajunge Republica Moldova în integrarea în Uniunea Eurasiatică, fără a intra în incompatibilitate cu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, de exemplu. Există vreo linie roșie peste care nu se poate trece fără a periclita situația de până acum?
Iulian Rusu: „Întâi de toate, ca să răspund la această întrebare, aș vrea puțin să elaborez asupra diferențelor majore care sunt între aceste două structuri. În primul rând, una are o experiență de 60 de ani, iar cealaltă a fost fondată recent. Uniunea Europeană nu vorbește doar despre comerț în cadrul unei zone de comerț liber aprofundat și cuprinzător care include toate cele patru libertăți fundamentale: bunuri, servicii, persoane și capital, dar se expune și pe chestiuni esențiale cum este justiția și afaceri interne, cooperarea în cadrul dialogului politic, preluarea de poziții comune la nivel internațional pe situații de criză sau situații de importanță mondială. Și, Uniunea Europeană s-a construit pe baza constituțională a șase state care au fost sursă de inspirație, inclusiv și pentru Federația Rusă în procesul legislativ. Deci, vorbim de tradiții care vin din Franța, din Germania, din Italia, din Marea Britaniei, în alte state care au fondat și ulterior s-au alăturat Uniunii Europene.
În partea cealaltă, avem doar sectorul de comerț liber aprofundat și cuprinzător care abia se pornește și care nu include domeniul de justiție. Și, cel mai important, este o Uniune care s-a construit din statele care cândva au fost membre ale Uniunii Sovietice și aici se focusează și pe o serie de standarde tehnice care sunt învechite. Federația Rusă în continuare promovează GOST-le care sunt standarde de calitate învechite adoptate în anii '60-70, pe când în cazul Uniunii Europene noi vorbim despre standarde de calitate mult mai avansate care au fost revizuite de mai multe ori.
Și acum, cu privire la întrebarea Dvs., îmi pare rău că a fost nevoie să fac o introducere atât de mare. Este imposibil să produci marfă sau să prestezi servicii care să corespundă atât standardelor de calitate UE, cât și standardelor GOST. Doi la mână, trebuie să asiguri regula de origine a produselor, pentru ca să inviți Republica Moldova în calitate de stat de tranzitare unde doar bunurile sunt marcate ca produse în Moldova și ulterior exportate în alte regiuni. Este interesul atât a Uniunii Europene să-și asigure circulația bunurilor cu respectarea acestei reguli de origine și exact același lucru îl solicită și Federația Rusă, acum mai nou prin intermediul acestei Uniuni Eurasiatice.
Ce este posibil de făcut? De asigurat în continuare relații comerciale cu fiecare dintre statele membre ale Uniunii Eurasiatice, însă respectând cerințele care deja reies din cadrul OMC (Organizații Mondiale a Comerțului), aplicarea tarifelor vamale în baza principiului națiunii cele mai favorizate și asta este baza relațiilor comerciale practicate în toată lumea atunci când nu sunt organizații regionale cum ar fi UE.”
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, se poate ajunge la privilegiile sau beneficiile integrării promise ale integrării în această Uniunii Eurasiatică și pe alte căi, fără a deveni formal membru?
Iulian Rusu: „Nu este necesar să ajungem în calitate de membru pentru a asigura un nivel suficient al comerțului cu statele care fac parte din această Uniune. Deci, comerțul nu dispare în momentul în care noi nu suntem membre, sunt diferite nivele de cooperare a statelor terțe cu uniuni de genul dat.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Rusu, Igor Dodon a comunicat că a semnat o scrisoare adresată conducerii țărilor membre ale Uniunii Eurasiatice solicitând acordarea statutului de observator pentru Republica Moldova. Cum credeți că pot evolua lucrurile dacă cererea va fi satisfăcută, iar legislativul cel mai probabil nu va accepta așa ceva?
Iulian Rusu: „Este libertatea dumnealui, fiind vorba despre acțiunile dlui Dodon, am impresia că el continue să fie în campanie electorală și nu a înțeles încă că a devenit președinte de țară și are o serie de responsabilități care reies din Constituție. Dar dacă să extrapolăm puțin, să ne imaginăm un astfel de scenariu actul pe care el l-a emis nu
Nu am găsit un termen stat observator în această Uniune în textul tratatului...
produce valoare juridică atâta timp cât nu există o procedură respectată, nu se respectă o procedura la nivel național și v-am spus deja care sunt etapele.
Pe de altă parte, la nivelul Uniunii Eurasiatice mai este o nuanță, din consultările pe care le-am făcut nu am găsit un termen stat observator în această Uniune însăși în textul tratatului, noi avem sau stat membru sau nu avem o altă calitate.
Aici vreau să mai revin puțin și la o serie de nuanțe legate de tratatul nemijlocit. Sunt stabilite o serie de termeni de tranziție, spre exemplu, pentru sectorul financiar este stabilit un termen de 2025 ca termen de tranziție pentru ca să înceapă să fie implementate o serie de procese integraționiste cum ar fi o entitate supranațională în domeniul financiar sau exact același lucru avem un termen de 2025 pentru libertatea pieții energetice.”
Europa Liberă: Ce vreți să spuneți?
Iulian Rusu: „Pe de o parte Uniunea Eurasiatică, întrucât este recent creată, mai are de trecut de serie de etape de tranziție. Pe de altă parte, Uniunea Europeană deja a trecut prin aceste perioade demult și implementează cu succes principiile de liberă circulație a resurselor energetice. Există o comunitate energetică europeană, există directive în acest domeniu care asigură concurența în sector, separă distribuția de producere, ceea ce este foarte important pentru a exclude monopolul, fie el public sau privat. Toate aceste avantaje pe care noi acum ne-am angajat să le transpunem și să le preluăm, inclusiv cu asistența Uniunii Europene, la nivelul Uniunii Eurasiatice aceste lucruri se vor întâmpla abia după 2025.”
