Până pe 29 aprilie, Salonul Moldeco găzduiește expoziția concurs de ie brodată manual MăiestrIa. Sunt expuse lucrările a 17 meșterițe originare din Chișinău, Bălți, Fălești și Strășeni, care au adus în fața vizitatorilor ii, cămăși bărbătești și pentru copii, realizate după modele autentice românești. Așa cum notează organizatorii nu competiția dintre autoare este scopul acestei expoziții, ci reînvierea tradiției de a coase manual, cu folos și semnificație, precum și reorientarea spre costumul popular autentic. O discuție pe această temă cu Stela Moldovanu, organizatoarea expoziției.
Europa Liberă: Până la sfârșitul acestei luni, cei interesați de ii, cusute manual, pot vizita salonul Moldeco, unde sunt expuse lucrările mai multor meșterițe din Republica Moldova. Întâi de toate, cum le-ați descoperit?
Stela Moldovanu: „Da, într-adevăr, concursul nostru MăiestrIA este un concurs pe care-l aveam în minte de mai mulți ani. Le-am descoperit pentru că știam că există meșterițe care fac ii și eram curioasă să văd până unde vor merge cu autenticitatea și cu modelele preluate de la iile vechi, pentru că asta ne interesează în primul rând. Am organizat o preselecție, care a durat aproape două luni, timp cân care am primit poze cu lucrările meșterițelor. Astfel, în concurs au intrat 17 lucrări.”
Europa Liberă: În promovarea acestei expoziții puneți accentul pe faptul că sunt cusute cu mâna, pe autenticitate, semnificație etc. Probabil nu este întâmplător acest lucru, de ce ați scos aceste aspecte în față?
Stela Moldovanu: „Da, pentru că în ultimul timp avem o avalanșă întreagă de așa zise ii, care de fapt sunt niște bluze cu floricele, și care nu au nimic în comun cu ia clasică, cu ia tradițională, autentică și românească. Or, noi ne-am gândit că ar trebui să scoatem în evidență tocmai aceste diferențe și să arătăm oamenilor cum trebuie să fie o adevărată ie, pentru că îndepărtându-ne și stilizând la maxim tot ce înseamnă ornamentele de pe ie, facem de fapt o mare greșeală.
Dacă ne gândim la modul cel mai serios, cei mai mari designeri vestimentari au fost tot bunicile și străbunicile noastre, care au gândit în simboluri și în semne. Asta vrem să scoatem în evidență și să scoatem la suprafață, dar și să molipsim pe alții să facă studii în domeniu, să afle care au fost simbolurile, semnificațiile și să le brodeze. Oricum pierzi timp cu asta, de ce să nu-l pierzi util și cu folos.”
Europa Liberă: Probabil sugerați și autoarelor să vorbească despre semnificația simbolurilor, motivelor de pe ii.
Stela Moldovanu: „De fapt, participantele la această expoziție cunosc foarte bine simbolurile, și asta a făcut diferența, ca ele să ajungă la concurs. Este o întreagă mișcare acum, apărută de câțiva ani, datorită arhitectei Ioana Corduneanu - „Semne Cusute”. Este și o comunitate online „Semne Cusute în Acțiune”, din care fac parte 18000 de femei, care au dezvoltat aceste tendințe de a cunoaște cât mai bine iile vechi, românești. De asta s-au molipsit și basarabencele noastre, iar fetele care au participat la concurs fac parte din această comunitate. Ia clasică românească are o arhitectură a ei și are niște semne, de obicei, cu semnificații profunde, semne care se regăsesc în toate culturile tradiționale, semne care merg până în antichitate.”
Europa Liberă: Interesul pentru MăiestrIE este doar în comunitate, sau totuși sunt și alții interesați să cunoască?
Stela Moldovanu: „Noi asta vrem să facem, să popularizăm această pasiune, pentru că oamenilor dacă nu le arăți ceva, ei nu știu că există așa ceva. De obicei, așa funcționează lucrurile. Cel puțin în organizarea evenimentelor, acesta este gândul principal - trebuie să le arătăm oamenilor și să le spunem că acest frumos există, și atunci îi molipsești pe ei.”
Europa Liberă: Frumosul se și vinde?
Stela Moldovanu: „Da, sunt unele autoare care au făcut meserie din cusutul iilor și atunci avem la expoziție câteva ii care se vând, dar majoritatea sunt cusute pentru ele, și atunci nu se despart atât de ușor de aceste lucrări, pentru că se lucrează luni de zile, la unele chiar un an înreg, nu este meseria lor, sunt ii cusute în timpul liber și alese special pentru ele.”
Europa Liberă: Există și păreri ale celor care spun că iile cusute manual sunt totuși destul de costisitoare pentru a fi cumpărate și purtate zilnic.
Stela Moldovanu: „Da, sunt și trebuie să fie costisitoare. Dacă lucrezi câteva luni la o ie, aceasta nu poate să fie ieftină. O ie autentică cere și materiale naturale, o pânză specială și adunate la un loc... costă scump. Eu consider că fiecare femeie care se respectă și care ține la tradiții, ar trebui să aibă în garderobă cel puțin o ie autentică. Poți să-ți permiți să cumperi măcar o ie, dacă nu ești gata să o coși.”
Europa Liberă: Probabil mulți aleg o ie din comerț fără a face diferența dintre una autentica și o bluză care imită doar motivele tradiționale…
Stela Moldovanu: „Nu putem să-i condamnăm pe cei care-și cumpără o bluză reieșind din culorile sau floricelele acelei bluze. Nu putem să stopăm acest proces, pentru că tehnologiile avansează, lucrurile evoluează, și dacă va fi cerere va fi și ofertă. Scopul nostru este însă să arătăm care este diferența dintre o ie autentică și o ie de artizanat. Dacă nu le arătăm, oamenii nu au de unde să știe care este sensul unei ii, care este semnificația, pentru că toate sunt foarte bine gândite sute de ani în urmă, iar noi vrem să le ducem mai departe, și poate să le păstrăm pentru viitoarele muzee.”
Europa Liberă: Îmi permit să fac o paralelă… mi-am amintit discuția unor critici, ei constatau că muzica clasică a ieşit în ultimul timp din sălile de concert, astăzi o auzim în spoturi publicitate, sonerii etc. Revenind la ii și la motivele decorative de pe acestea, credeți că ar trebui să le vedem și pe pe alte lucruri, obiecte?
Stela Moldovanu: „Eu cred că da, le putem utiliza și pe alte lucruri, pentru că de fapt arta în sine a folosit simboluri general valabile, simbolul soarelui, rombului etc. toate au fost folosite și în ceramică, și în sculptatul stâlpilor la casă. Aceste lucruri cred că sunt binevenite, promovând aceste simboluri de reconectăm cu rădăcinile noastre. Cred că asta este important. Noi, de exemplu, vindem o serie de bijuterii sculptate în lemn, la care au fost folosite simbolurile de pe ii și sunt foarte apreciate.”
Europa Liberă: În cadrul acestei expoziții este implicat și un grup de femei de la penitenciarul Rusca, participante la un program de terapie socială, ce înțelegem din astfel de programe?
Stela Moldovanu: „La deschiderea expoziției noi am avut invitate, inclusiv pe doamna Ludmila Popovici, care este inițiatoarea acestui program și de fapt directoarea Centrului „Memoria”, care se ocupa de victimele torturii. Astfel, ea a creat acest program pentru a scoate din depresie femeile condamnate. Noi le-am oferit posibilitatea să facă o defilare cu iile realizate în Rusca. A fost de fapt o defilare de succes, toată lumea a apreciat acest lucru. Noi am demonstrat cum cusutul iei poate deveni o terapie, care să-ți ofere o speranță. Aceste femei creează ii, le vând și așa câștigă și niște bani.”
