Asociația Promo-LEX va prezenta astăzi primul raport al misiunii sale de observare a alegerilor locale noi din 20 mai care se vor desfășura la Chișinău și Bălți, precum și în alte cinci localități. Să fie oare vorba, în mod surprinzător, despre o perioadă electorală fără utilizare abuzivă a resurselor administrative, fără pomeni pentru alegători sau fără recidive ale discursului instigator la ură și discriminare? Vom afla răspunsul, atât de previzibil, de altfel, în convorbirea ce urmează cu directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Pavel Postică.
Europa Liberă: Promo-LEX va prezenta astăzi un prim raport al misiunii sale de observare a alegerilor locale noi din 20 mai, care se vor desfășura la Chișinău și Bălți, precum și în alte cinci localități, dacă-mi amintesc bine. În primul rând, ce și-a propus Promo-LEX prin această misiune de observare și cum are loc procesul de monitorizare la modul practic?
Pavel Postică: „Tradițional, noi suntem cu ochii pe toate campaniile electorale care se desfășoară în Republica Moldova, informând în acest scop publicul larg despre constatările care le fac observatorii noștri. Noi avem câteva tipuri de observatori. Vorbim de observatorii pe termen lung, adică noi, echipa centrală, și observatorii din teritoriu la nivel de raioane sau sectoare ale municipiului Chișinău, care monitorizează procesul electoral începând cu data de 20 martie 2018, și deja vom avea câte un observator pe termen scurt, adică care monitorizează doar procesul electoral în incinta secției de votare în ziua alegerilor, deci pentru o perioadă mai scurtă de timp. În linii mari, observatorii sunt cu ochii pe tot ce se întâmplă în context electoral, toate activitățile, toate acțiunile organelor electorale, administrației publice locale, în special ale concurenților electorali, și transmit această informație nouă, echipei centrale, pe care noi o sintetizăm, o generalizăm și o aducem la cunoștința publicului larg.”
Europa Liberă: Ce iregularități ați scoate în evidență, în primul rând, din cele constatate deja la această etapă a perioadei electorale?
Pavel Postică: „Sunt mai multe aspecte care ne îngrijorează. În linii mari sunt și câteva aspecte legate de cadrul normativ, cadrul legislativ imperfect, anumite situații de interpretabilitate a legislației noi am semnalat și anterior legate, de exemplu, de votarea cetățenilor care au și domiciliu, și reședință, posibile migrații artificiale ale alegătorilor pe liste, votul militarilor în termen pentru alegerile locale în cazul în care își satisfac serviciul militar în localitatea în care își au domiciliul sau reședința.
Mai nou, am sesizat o chestiune care, din punctul nostru de vedere, este relevantă, legată de colectarea semnăturilor. Pentru alegerile locale nu este prevăzută instituirea unui grup de inițiativă, practic nu sunt reglementări foarte clare cum, cine și în ce mod colectează semnăturile, cum se raportează cheltuielile financiare pentru colectarea acestor semnături.
În comparație cu alegerile parlamentare și prezidențiale, referendumuri, există norme foarte clare care reglementează activitatea acestor grupuri de inițiativă. Aici avem încă anumite lacune care urmează a fi precizate. Și, nu în ultimul rând, dacă tot vorbim de colectarea semnăturilor, trebuie să atragem atenție, în special pentru municipiile Chișinău și Bălți, din punctul nostru de vedere, la limita numărului de semnături care urmează a fi colectată de candidații independenți.
Și aici este o altă problemă că doar candidații independenți trebuie să colecteze semnături fiind puși în dezavantaj față de candidații desenați de partidele politice, care nu sunt obligați să colecteze semnături. Această limită pentru Chișinău și Bălți fiind foarte înaltă. La Bălți – de circa cinci mii o sută și ceva de semnături, iar la Chișinău – zece mii de semnături. Pentru comparație, în Bălți vor fi deschise două circumscripții electorale pentru alegerile parlamentare și un candidat la funcția de deputat în Parlament trebuie să colecteze 500 de semnături, deci în două circumscripții – 1.000, dar un candidat la funcția de primar trebuie să colecteze peste 5.000 în Bălți.
Cam aceeași situație este și la Chișinău – în 11 circumscripții electorale câte 500 ar fi 5.500, pe când un candidat la funcția de primar trebuie să colecteze 10.000 de semnături. Din punctul nostru de vedere, aceste cifre sunt destul de înalte, complicat de atins și, sperăm noi, vor fi luate în calcul recomandările noastre de diminuare a acestui prag.”
Europa Liberă: Dincolo de prevederile legislației, de reglementări, ce a sărit în ochi, să spunem așa, poate în mod special în cadrul acestei perioade electorale? Bănuiesc că ar putea fi vorba cu siguranță, pentru că nu există raport de monitorizare în care să nu se remarce ori utilizarea abuzivă a resurselor administrative, ori pomeni electorale, ori recidivarea mai evidentă a discursului instigator la ură și discriminare. Cum stau lucrurile sub acest aspect acum în Chișinău, la Bălți și, mă rog, poate mai puțin în celelalte localități?
Pavel Postică: „Înainte de a vorbi despre aceste aspecte într-adevăr problematice ale procesului electoral din Republica Moldova, aș fi vrut să subliniez și o situație inedită pentru noi. Practic, prima dată ne-am ciocnit cu astfel de situație când observatorii noștri nu au avut acces, ba din contra li s-a interzis să facă fotocopii ale documentelor electorale, proceselor-verbale, hotărârilor organului electoral, materialelor din dosarele candidaților. Chiar dacă avem acest drept garantat în Codul Electoral, ni s-a refuzat accesul, ni s-a refuzat dreptul de a face aceste fotografieri anume pe motivul protecției datelor cu caracter personal. Și asta ne îngrijorează foarte mult.
Or, dacă noi, în calitate de observatori, nu avem acces la informații publice despre activitatea organelor electorale și dosarele candidaților desemnați, atunci ce să mai vorbim despre publicul larg, care nu dispune în general de acest drept? Deci, pe cine aleg ei, pe cineva cu XX sau ZZ? Asta este o problemă fundamentală pe care o vedem la această etapă. Și într-adevăr am atestat câteva cazuri.
Sper să fie primele și unicele cazuri în această campanie când concurenții electorali par să facă abuz de resursele administrative pe care le dețin sau să ofere cadouri cu tentă electorală. În ceea ce privește cadourile cu tentă electorală, noi am constatat două cazuri. Ambele la Bălți și în ambele a fost implicat, se pare, candidatul desemnat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Alexandru Usatîi, care în numele unei fundații gestionate de prima doamnă a oferit pungi cu niște produse alimentare veteranilor și persoanelor în etate. Au fost două astfel de situații atestate în zile diferite.
În ceea ce privește utilizarea resurselor administrative, un caz a fost atestat în comuna Volovița, raionul Soroca, unde candidatul, se pare candidatul desemnat din partea Partidului Democrat, a folosit utilajele pe care le avea la gestiune Societatea de Acțiuni „Drumuri-Soroca” pentru a repara drumurile din localitate, în special cel de la biserică până la cimitir în ajun de Paștele Blajinilor; au reparat gardurile.
Toate acestea s-au făcut sub controlul nemijlocit al unor persoane care erau cu un automobil cu numere de înmatriculare guvernamentale. Și anumite semnalări de utilizare a resurselor administrative s-au atestat, se pare, în privința candidatului independent Silvia Radu la Chișinău în procesul de colectare a semnăturilor. În primul rând, fiind vorba de ridicarea documentelor în timpul orelor de lucru, listelor de subscripție, dar și anumite aspecte problematice legate nemijlocit de colectarea semnăturilor de către funcționari care activează în subordinea administrației publice locale.”
Europa Liberă: Dle Postică, Asociația Promo-LEX face aceste monitorizări din 2009; ați fost prezenți la toate scrutinele. În mod obișnuit, în ce măsură sunt luate în considerare aceste constatări, recomandări ale societății civile din ajunul alegerilor?
Pavel Postică: „Depinde, totul este relativ. Au fost situații în care recomandările noastre în mare parte au fost preluate și implementate în Codul Electoral. Aceasta a fost în 2010. Atunci într-adevăr administrația, conducerea a fost deschisă destul de mult când s-au făcut modificări masive la Codul Electoral. A fost creat un grup de lucru care s-a consultat, a luat în calcul practic majoritatea recomandărilor formulate nu doar de Promo-LEX, dar în general de societatea civilă. După aceea, lucrurile un pic s-au modificat; pe alocuri se ține cont, pe alocuri nu se ține cont. Cert este că în special la validarea alegerilor, inclusiv Curtea Constituțională analizează rapoartele nu doar ale Promo-LEX, dar și ale altor misiuni de observare, pentru a se pronunța dacă alegerile sunt sau nu corecte și urmează a fi recunoscute și validate.”
Europa Liberă: Dar, vorbind de unele iregularități sau unele lucruri pe care le-ați constatat Dvs., este vorba de fapt de ignorarea legislației, a prevederilor legii sau de deficiențe ale legilor sau a prevederilor legii în sine? Atunci, de exemplu, când vorbiți despre problema incidenței legate de datele cu caracter personal, bunăoară?
Pavel Postică: „Aici, din punctul nostru de vedere, este vorba de interpretarea restrictivă a legii. Or, noi, în calitate de observatori, dispunem de dreptul de a avea acces la toate materialele și toate activitățile organelor electorale. Noi avem dreptul general de a face copii, de a face înregistrări foto și video fără nicio limitare. Și aici apar interpretări, precum că, uite, nu am avea dreptul de acces la date cu caracter personal, cu toate că noi, în calitate de misiune, avem obligația de a păstra și n-am avut din 2009 până la momentul de față nicio situație raportată sau înregistrată prin care am fi fost acuzați că am încălcat cumva protecția datelor cu caracter personal.
Pe final aș fi vrut să mai adaug doar câteva cuvinte, pentru că nu am reușit să vorbim și la acest subiect legat de finanțarea campaniilor electorale și aici sunt destul de multe neajunsuri. În linii mari, niciun concurent electoral, partid politic, se pare, până la momentul de față nu a înregistrat, n-a deschis fond electoral. Cel
Este straniu cum concurenții electorali desfășoară activități cu conotație electorală, care necesită resurse financiare, fără a avea un fond electoral deschis..
puțin asta reiese din ceea ce avem făcut public de către Comisia Electorală Centrală, care este obligată în decurs de 48 de ore să publice primele rapoartele financiare ale concurenților. Respectiv, suntem în data de 19, raportul fiind pentru perioada de monitorizare 17 aprilie.
La data de 17 nu am văzut nici un raport financiar, nici un fond electoral deschis, cu toate că am văzut foarte multe activități de campanie deja, care costă și este straniu cum concurenții electorali desfășoară activități cu conotație electorală, care necesită resurse financiare, fără a avea un fond electoral deschis și fără a le trece prin acest fond electoral. Și asta ne îngrijorează foarte mult.”
Europa Liberă: Da, îngrijorează, pentru că vor fi preluate aceste „obișnuințe” și în timpul guvernării sau aflării în funcții oficiale.
