Curtea Constituțională a avizat pozitiv iniţiativa unui grup de deputați ai majorităţii parlamentare de a introduce în Constituția Republicii Moldova orientarea pro-europeană a politicii externe. Amendarea Constituţiei în Parlament va fi posibilă după cel puţin şase luni şi are nevoie de sprijinul a cel puţin 67 de deputaţi. Ce şanse are iniţiativa? E una simbolică sau cu eventuale urmări juridice?
Aspirațiile Republicii Moldova și orientarea spre spațiul valoric democratic european au fost consfințite în Declarația de Independență, constată Curtea Constituţionala în avizul dat citirii de preşedintele Tudor Panţîru.
„Orientarea spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova. Curtea reține că indiferent de rezultatul examinării acestor amendamente orientarea spre spațiul valoric european constituie un principiu cu valoare constituțională.”
Proiectul iniţiat de Partidul Democrat de guvernământ prevede amendarea preambulului şi a primului articol din Constituţie. Totodată, se propune introducerea unui nou articol în Legea Supremă care prevede că „integrarea europeană reprezintă obiectivul strategic de dezvoltare a ţării” şi că „procedura de aderare a Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE se stabileşte de Parlament”.
Spicherul democrat Andrian Candu a anunţat că proiectul de lege va fi înregistrat în Parlament săptămâna aceasta. „Includerea în Constituție a obiectivului de integrare europeană garantează un sistem democratic și cu șanse egale de succes pentru fiecare cetățean”, a declarat Andrian Candu.
Dacă deputaţii liberali şi cei liberal democraţi vor decide să sprijine iniţiativa democraţilor, susţinută de populari europeni, atunci s-ar acumula numărul necesar de 67 de voturi. Atât liberalii, cât şi liberal democraţii par să privească cu rezerve iniţiativa.
„Dacă avem Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, la ce ne mai trebuie această introducere?”, întreba liderul PL, Mihai Ghimpu, încă în octombrie când Parlamentul a votat constituirea grupului de lucru responsabil de propunerile de amendare a Legii Supreme.
Tudor Deliu, deputatul PLDM, ne-a spus azi că fracţiunea pe care o conduce încă urmează să decidă dacă va sprijini sau nu iniţiativa. L-am întrebat pe Tudor Deliu dacă decizia fracţiunii va depinde sau nu de votul democraților la iniţitiva PLDM de a modifica denumirea limbii în Constituţie:
„Cred că nu ar trebui de condiţionat aceste lucruri, cu atât mai mult că proiectul nostru este tehnic, Curtea s-a expus şi nu cred că trebuie de condiţionat.”
Amintim că anterior PLDM propunea comasarea celor două inițiative, propunerea a fost însă respinsă de majoritatea parlamentară dominată de PD. Întrucât denumirea limbii ar urma să ajungă mai devreme în dezbaterile plenului, Tudor Deliu exclude o eventuală votare la pachet a celor două iniţiative.
Preşedintele Igor Dodon a criticat azi decizia judecătorilor Curţii Constituţionale pe care a i-acuzat că ar sta la „straja intereselor guvernării”. „Integrarea europeană este viziunea partidului de guvernare şi nu poate fi impusă ca ideologie oficială a statului în Constituţie”, a notat Dodon pe Facebook. Igor Dodon a mai ameninţat că va face tot posibilul să împiedice adoptarea acestei iniţiative de actualul Parlament.
Nu e limpede cum la modul practic îşi va realiza promisiunea şeful statului, după ce Curtea Constituţională a statuat recent că preşedintele poate fi suspendat temporar din funcţie, inclusiv dacă refuză să promulge o lege.
În mediul experţilor constituţionali iniţiativa democraţilor este văzută diferit.
Expertul Nicolae Osmachescu face parte din tabăra celor care în general salută această inițiativă. Singura sa rezervă e că proiectul prevede stipularea aspiraţiilor europene inclusiv în preambulul Legii Supreme:
„În preambul nu trebuie de intrat, nu trebuie modificat aşa unor pentru că el prevede principii generale, dar în textul Constituţiei nicio problemă - orientarea europeană va fi în concordanţă şi în armonie şi cu declaraţia de suveranitate, şi cu cea de independenţă şi cu actuala Constituţie.”
Un alt expert constituţional Mihai Petrache consideră inoportună amendarea Constituţiei:
„Nu o să găsiţi nicio ţară-membră a UE sau care a fost în procesul de aderare să-şi fi fixat un asemenea obiectiv la nivel de text constituţional. Integrarea europeană s-a bazat pe un consens larg politic şi social. Cred că această iniţiativă miroase a dictatură ideologică. Încercarea de a băga acest obiectiv în Constituţie nu este altceva decât a impune societăţii o singură gândire, o singură ideologie.”
Dincolo de valoarea simbolică, amendamentele constituţionale, dacă vor fi adoptate, ar urma să producă şi efecte juridice, inclusiv contravenţionale pentru cei care nu le vor respecta, crede Mihai Petrache.
Şi în mediul analiştilor politici părerile sunt împărţite. Susținătorii guvernării o încuviințează fără ezitare, iar criticii pun la îndoială sinceritatea demersului. Ambele tabere sugerează însă că e o nouă încercare a Partidului Democrat de guvernământ de a-şi revendica rolul de apărător şi promotor principal al vectorului european intrând cu această flamură într-un an electoral.
