Linkuri accesibilitate

Investițiile în infrastructură – salvarea economiei moldovene?


Cum vrea guvernul Chicu să repornească economia lovită de criza de coronavirus? Guvernul a început anul cu previziuni de creștere a economiei de 3,8%. Acum anticipează o contracție de cel puțin 3%. Este o diferență enormă, care se traduce într-un deficit bugetar pe măsură. Dar în ciuda acestei schimbări dramatice, guvernul crede că trebuie să rămână neschimbată prioritatea sa anunțată încă la începutul anului, anume transformarea R. Moldova într-un imens șantier al construcției de drumuri. Aceasta era soluția relansării economice și până la criză, aceasta rămâne soluția și acum, a declarat Europei Libere un consilier guvernamental. Întrebarea este dacă mai există resursele financiare și umane necesare.

Investițiile în infrastructură – salvarea economiei moldovene?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:34 0:00
Link direct



O estimare din cele mai recente, aparținând German Economic Team, arată că criza economică care a lovit R. Moldova urmare a coronavirusului va fi mai grea decât arătau previziunile anterioare, inclusiv cele ale FMI, Produsul său Intern Brut urmând să piardă în acest an în jur de 20 de miliarde de lei, sau 10%, iar contracția economică, mai atenuată, va fi de 6,3% doar prin efectul compensatoriu al căderii bruște a importurilor.

Premierul Ion Chicu, care a purtat discuții, așa cum a povestit într-un comunicat serviciul său de presă, cu experții germani înainte de lansarea raportului, lucru ce ar sugera că nu desconsideră estimarea, nu pare decis totuși să urmeze și recomandările privind ieșirea din criză emise de respectiva echipă de experți. Cel puțin așa se poate deduce dintr-o declarație făcută Europei Libere de unul din consilierii economici ai prim-ministrului Oleg Tofilat:


„Guvernul ține cont de recomandările oamenilor deștepți, dar va veni cu viziunea sa”.

În timp ce în viziunea analiștilor germani, eforturile guvernului de la Chișinău pentru depășirea greutăților economice actuale ar trebui să se concentreze, întâi de toate, pe identificarea și punerea la dispoziția companiilor a lichidităților care să le salveze de faliment, apoi pe stimulente fiscale pentru creșterea consumului, guvernul are propriile planuri, bazate mai ales pe ideea că ar fi o rară ocazie când investițiile în infrastructură ar putea salva viitorul economiei, explică la Europa Liberă același consilier din cabinetul Chicu, Oleg Tofilat:

„Resursele oricărui guvern sunt limitate, cu atât mai mult într-un stat ca R. Moldova. Avem de ales acum: ori le îndreptăm spre cei care nu lucrează, dar îi plătim din banii celor care lucrează, deci irosim resursele, iar când va veni timpul pentru a aloca resurse pentru relansarea economiei, noi deja am totul, fie, a doua opțiune, investim pe larg în infrastructură. Deci, ori investim în ceva ce va rămâne pe mulți ani înainte, adică în infrastructură, ori îi dăm acelui care stă acasă. Dar în viziunea noastră, dacă noi vrem să avem dezvoltare economică, principalul motor va fi în a aduce infrastructura la standardele minime din regiune.”


La fel ca economiștii germani, și experții de la un centru de analiză economică de la Chișinău, cei de la Expert Grup, au spus anterior că R. Moldova va avea de suportat, urmare a coronavirusului, o criză economică mai gravă decât cea din 2008-2009, din cauza sistării majorității activităților economice și diminuării abrupte a consumului. Sugestia Expert Grup pentru guvern era, fără a nega importanța proiectelor de infrastructură și mecanismelor de sprijin a șomerilor, care au devenit într-o lună de cinci ori mai mulți decât până la virus, să adopte o strategie ofensivă, nu defensivă, de compensare a pierderilor economice, pregătindu-se să scoată în joc un pachet de măsuri nu mai ieftin de 20 de miliarde de lei, iar Adrian Lupușor, directorul acestui centru, a explicat la Europe Libere despre ce pachet este vorba:

„O expansiune bugetară mult mai pronunțată, susținută de relaxarea graduală a politicii monetare și finanțată prin emiterea de valori imobiliare de stat, adică împrumuturi interne – cele externe tot sunt importante, dar acolo avem riscurile cursului valutar -, deci, statul trebuie să se împrumute mai activ pe intern, iar resursele acumulate să fie orientate spre un program activ de susținere a populației și firmelor din HoReCa, turism, transport, prin compensarea graduală a salariilor, ca companiile să nu fie motivate să disponibilizeze angajații, ci să-i mențină și să le plătească salarii, printr-un program de garantare a creditelor, nu a dobânzilor, ci a creditelor în proporție de 80%, pentru a le permite companiilor să aibă acces la credite ieftine și a le menține astfel la respirație artificială.”

În ce-i privește pe cetățeni, așa cum arată o cercetare sociologică, cei mai mulți dintre ei sunt extrem de îngrijorați de criză economică ce va urma celei sanitare și se așteaptă la o recuperare îndelungată, de 2-3 ani, și nevoi financiare pentru revenirea economică estimate la peste un miliard de euro într-un singur an, adică cam atât cât figurează și în recomandările centrelor de analize economice. În mare parte, oamenii spun că nu mai au rezerve, iar 5% din ei chiar ar fi ajuns efectiv la fundul buzunarelor, mai arată sondajul dat publicității astăzi la Chișinău de casa de sondaje Inteligent Data.

Vezi comentarii (2)

XS
SM
MD
LG