Ca prefață la evenimentele de 9 mai, așteptate astăzi, deputați și activiști socialiști apropiați președintelui Igor Dodon au întins miercuri în centrul Chișinăului o imensă panglică în culorile neagră și portocalie, pe care Kremlinul o consideră simbol al victoriei asupra fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial. La evenimentul socialiștilor, o sută de elevi au dansat pe acordurile unui vals din `45. Corespondenta noastră a stat însă de vorbă cu o altă elevă pentru care 9 mai este Ziua Europei: Ioana Vatamanu-Mărgineanu. Dintr-o familie de cineaști-documentariști, ea învață în ultimul an la Liceul Teoretic Republican „Aristotel” din Chișinău:
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Dintre cele două opțiuni care ni se oferă – Ziua Victoriei sau Ziua Europei –, eu sigur că optez, indubitabil, pentru Ziua Europei, sărbătoresc Ziua Europei, deși mi-e greu să folosesc verbul a sărbătoriaici, pentru că prețul acestei zile a fost mult prea mare pentru a spune că sărbătorim Ziua Europei.
Cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat pentru noi, pentru popoarele astea mici un război al altora, un război al celor mari puteri, în care noi am fost așa, cumva, prinși la mijloc, prinși la colț și a trebuit să luptăm pentru interesele altora. Nu putem spune că străbunicul meu, de exemplu, a luptat pentru patria lui, pentru noi, pentru Basarabia, el a fost dus undeva în fundul Poloniei și a fost pus să lupte. Dacă nu lupta, era împușcat din spate de tovarășii lui din aceeași alianță, așa că noi, popoarele astea mici, eu, cel puțin ca parte a națiunii române, nu pot sărbători sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care ne-a întrerupt într-un fel perioada noastră interbelică de înflorire.
Pentru noi, războiul acesta mondial a însemnat rupturi teritoriale, a însemnat mai departe zeci de ani de umbră sovietică, așa că în niciun caz de 9 Mai nu mă pot duce la concerte pentru ca să sărbătoresc Ziua Victoriei.”
Europa Liberă: Dar alți semeni ai tăi gândesc diametral opus și chiar în Piața Marii Adunări Naționale la 9 Mai deseori sunt văzuți tineri îmbrăcați în uniforme de astea ostășești, cu panglici negru-oranj prinse în piept... Sunteți aceeași generație care gândiți diferit?
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Nu știu din ce manuale de istorie se informează ei sau cum cresc ei în ideologia asta, dar trebuie să conștientizăm că există un singur adevăr istoric și el nu poate fi pus la îndoială de cele mai mari sau cele mai puternice încercări de propagandă. E foarte tristă ziua asta de 9 Mai, mai ales sărbătorită la noi în centrul capitalei cu atâta fast, plină, într-adevăr, de tineri cu panglici oranj-negru și de aceea mai bine optez pentru închiderea mea în casă în ziua asta de 9 Mai cu un manual de istorie și răsfoind, poate îndurerată, paginile astea de război mondial.”
Europa Liberă: Centrul Chișinăului și-l împart mai mulți actori politici. În această zi de 9 Mai, e o competiție și în rândul clasei politice – pe cine aduce să vorbească, pe cine aduce în scenă să cânte, de unde vine artistul – din Est, din Vest. Are un impact asupra felului cum trebuie să se gândească omul la această zi de 9 Mai?
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Mă întreb și eu cam în câte țări se sărbătorește sub același titlu și Ziua Victoriei, și Ziua Europei. La noi, în Parcul central sărbătorim Ziua Europei, alături, în Piața Marii Adunări Naționale sărbătorim Ziua Victoriei, în fața Catedralei – Ziua Victoriei. Poate pentru că lumea noastră este împărțită în două viziuni și, ca să satisfacem ambele părți ale populației, încercăm să comasăm aceste două sărbători.
Este urât că această zi care ar trebui dedicată comemorării victimelor se transformă într-o zi în care se manifestă politic toate
Într-o țară așa de săracă și cu atâtea probleme, noi încercăm să dovedim întregii lumi că suntem, de fapt, fericiți și bucuroși...
partidele noastre, în ziua asta este folosită și multă propagandă rusească, sunt aduși artiști de milioane din Rusia, concerte grandioase pentru care se cheltuiesc foarte, foarte mulți bani, care ar trebui cheltuiți în multe alte scopuri.
Într-o țară așa de săracă și cu atâtea probleme, noi încercăm să dovedim întregii lumi că suntem, de fapt, fericiți și bucuroși și avem concerte impresionante. Spun și eu că ziua de 9 Mai nu este o victorie a țărilor mici, a acestor vrăbii prinse în ghearele marilor vulturi, nu trebuie să uităm de adevărul istoric și de soarta îndurerată prin care a trecut poporul nostru. Și în ziua de 9 Mai nu trebuie să ne lăsăm manipulați de propaganda asta intensă pe care încearcă să ne-o bage pe gât cei de la conducere.”
Europa Liberă: Pot să vorbesc despre trei generații în familia voastră, pentru că sunteți deseori grămăjoară și bănuiesc că ai reușit să răsfoiești poate ceva din manualele de istorie din care studiau pe timpul bunicilor sau al părinților tăi. Lucrurile s-au schimbat? În ce direcție?
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Da, este ciudat că astăzi vedem foarte mulți tineri influențați sau orientați spre Est când, de fapt, manualele noastre, slavă Domnului, sunt destul de corecte din punct de vedere istoric și chiar ne oferă informație autentică. Paradoxal însă, pe timpul părinților mei, în sufletul lor exista renașterea noastră națională sau ideea de apartenență sau de repulsie față de sistemul sovietic, chiar dacă în manualele lor adevărul era ideologizat și falsificat și mult îndepărtat de cel autentic.”
Europa Liberă: De mai mulți ani încoace, Delegația Uniunii Europene la Chișinău organizează anumite evenimente dedicate Uniunii Europene. Ești interesată, ai mers vreodată să vezi ce se întâmplă la aceste evenimente?
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Da, eu ca tânăr ambasador european chiar particip la organizarea lor în Parcul central. Pe 12 mai, de exemplu, se preconizează o serie de evenimente cu scop informativ. Mă bucur că și acolo văd foarte mulți tineri implicați și pasionați și tineri lucizi, așa, care transmit mai departe un mesaj corect.”
Europa Liberă: Dar în multe familii s-ar putea observa conflicte între generații. Bunelul și cu nepotul sau strănepotul ar putea să fie pe baricade diferite.
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Eu m-aș bucura dacă un nepot ar avea destulă putere de argumentare și putere de influență asupra bunicului său, care poate mai trăiește cu nostalgia asta față de sistemul sovietic. Mi-ar plăcea foarte mult să văd astfel de tineri și poate acești tineri care reușesc să se desprindă de educația din familiile lor și care se pot îndrepta spre Occident, poate în ei este speranța noastră sau speranța Moldovei.”
Europa Liberă: Și în general viitorul Republicii Moldova cum îl vedeți în următorii 5, 10, 20 de ani?
Ioana Vatamanu-Mărgineanu: „Am impresia că și peste cinci, zece ani se vor mai organiza astfel de concerte, însă sper din suflet ca ele să piardă din public și sper ca lumea să-și dea
Sper ca divizarea asta a poporului pe care o resimțim de la independență încoace să se sfârșească odată și lumea să se îndrepte spre valorile pe care ni le asigură nouă Europa...
seama, într-adevăr, care e semnificația zilei de 9 Mai și să citească istoria noastră adevărată. Sper ca divizarea asta a poporului pe care o resimțim de la independență încoace să se sfârșească odată și lumea să se îndrepte spre valorile pe care ni le asigură nouă Europa – libertate, respectarea drepturilor, integritate, democrație și mult sprijin, dar pentru asta avem și noi o mare responsabilitate. Noi trebuie să fim cei care ies din rătăcirea asta și din orbirea la care am fost supuși.”
