Vineri, 9 iunie, președintele român Klaus Iohannis va deveni primul lider est-european primit în vizită la Casa Albă de președintele Donald Trump. Iohannis se află deja de ieri în Statele Unite, participând printre altele la o importantă conferință a comunităților evreiești. Sintetizând opinii din presa românească și străină, corespondenta noastră la București Sabina Fati opinează că principala misiune a lui Iohannis la întâlnirea cu Trump va fi de a-l convinge să continue parteneriatul cu România mai ales pe plan militar.
Klaus Iohannis este primul șef de stat din Europa Centrală și de Est care a fost invitat până acum la Washington. Ar putea fi un semn al bunelor relații dintre România și Statle Unite, dar și o modalitate de a înțelege că există un culoar geografic favorabil, într-o perioadă în care Polonia și Ungaria exersează tentația iliberalismului. În același timp, la București nu s-a făcut niciun comentariu oficial după ce Donald Trump a anunțat că părăsește tratatul climatic internațional de la Paris. Klaus Iohannis înțelege că acesta este un subiect prea mare pentru România și că tot ceea ce trebuie să facă în capitala Statelor Unite este să-l convingă pe omologul său și echipa lui să păstreze și să extindă colaborarea militară. Să demonstreze că România este un spațiu stabil și predictibil și să reamintească faptul că, indiferent de culoarea politică a celor care se află la putere la București, orientarea pro-atlantistă a țării rămâne neschimbată, cel puțin la nivelul discursului oficial. În subsidiar există tot soiul de interese și de opțiuni individuale sau de grup, care însă, cel puțin până acum nu au avut efecte asupra direcțiilor majore de politică externă.
Statele Unite au adus în sudul României, la Deveselu un scut defensiv în valoare de 800 de milioane de dolari, producție Lockheed Martin destinat să protejeze Europa și înzestrat cu acelaşi echipament folosit de navele militare americane pentru a depista și riposta împotriva rachetelor balistice. De asemenea, în apropiere de portul Constanța, există o bază militară în care se află 500 de soldați ai Statelor Unite. Cele două reprezintă pentru România garanții de securitate palpabile.
Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite cu toate că a fost gândit să cuprindă mai multe domenii de activitate, de la educație la comerț, s-a concentrat până acum asupra chestiunilor militare. În vreme ce dimensiunea economică a fost neglijată de România, care nu a reușit multă vreme să asigure un cadru stabil și civilizat pentru investitorii străini. Astfel schimburile comerciale româno-americane se află mult sub cele dintre Statele Unite și statele Europei Centrale, mai cu seamă Cehia, Ungaria sau Polonia.
În clasamentul investitorilor străini în România, Statele Unite se află pe locul zece cu investiții de 1,7 miliarde de dolari. Din informațiile neoficiale care circulă, se prefigurează investiții suplimentare, odată cu vizita președintelui român dincolo de ocean. Ar fi vorba despre circa 2 miliarde de dolari care vor fi orientați spre proiecte energetice. Există și alte așteptări, de ordin militar, care să ducă la întărirea prezenței americane în România.
Pe de altă parte, președintele Senatului, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu l-a avertizat pe Iohannis că rezultatele întrevederilor oficiale pe care le-a avut șeful statului dincolo de ocean “vor trebui supuse unor dezbateri ample” atât în Parlament cât și sub egida Administraţiei Prezidenţiale, “pentru ca legitimitatea, continuitatea şi predictibilitatea deciziilor majore de politică externă pe termen mediu şi lung să fie mai presus de ciclurile electorale şi de orice partizanat politic intern”.
În acest fel, liderii coaliției de guvernământ aflați în opoziție cu președintele și cu discursuri tot mai sceptice în privința Vestului vor să se asigure că vizita de șase zile pe care a început-o Klaus Iohannis în Statele Unite nu îi va folosi doar acestuia în fața electoratului său și că vor exista câteva rezultatele concrete.
