Știința de a redescoperi propriul patrimoniu cultural și arta de a-l pune în valoare cu beneficii turistice. O convorbire pe această temă cu Ion Ștefăniță, directorul general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, prilejuită de inițiere unei noi colaborări moldo-franceze în acest domeniu.
Europa Liberă: Prilejul punctual al convorbirii noastre este, dle director, un nou proiect de colaborare moldo-franceză în domeniul patrimoniului cultural, managementului și turismului. O colaborare programată pentru trei ani, dacă înțeleg bine, între agenția pe care o conduceți și Departamentul Vendée din vestul Franței. Prin ce este valoroasă această colaborare pentru Republica Moldova, pentru moldoveni, în general?
Ion Ștefăniță: „De fiecare dată, pe parcursul celor opt ani de activitate de când reprezint această instituție, am avut o deviză, așa să spunem, un slogan: „Comunicarea presupune progres”. Și este foarte important să comunicăm atât aici, la nivel național, instituțiile de profil, instituțiile de cercetare, factorii de decizie de nivel înalt și de nivel local este foarte important să comunicăm. Evident, această comunicare este necesar să o scoatem în afara hotarelor Republicii Moldova.
Noi, dacă ne declarăm europeni, este foarte important să fim în comunicare cu colegii noștri, cu instituțiile de profil de peste hotarele Republicii Moldova. În acest sens, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor pune accent pe acest obiectiv și suntem în comunicare directă cu misiunile diplomatice și, respectiv, prin aceste misiuni diplomatice asigurăm o comunicare cu instituțiile de profil, în cazul nostru, acum cu Republica Franceză. În decembrie 2014 am efectuat o primă vizită oficială în cadrul Ministerului Culturii și Comunicării din Franța. Acolo au fost puse bazele Acordului administrativ de colaborare între Republica Moldova și Franța, care a fost semnat oficial între cele două părți la 18 aprilie 2016.
Acum, în cadrul unor politici de descentralizare, acest lucru ne permite să semnăm acorduri de intenție directe între anumite departamente și, în cazul nostru, cu instituția de profil din Moldova. Ieri a fost semnată prima Declarație între trei părți – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, acolo unde avem un Master „Patrimoniu turistic și cultural”, între Agenția Universitară a Francofoniei și Departamentul Vendée. Toate trei părți, pe parcursul a trei ani de zile, își doresc o comunicare, o colaborare să fie cu impact, respectiv formatori, experți în domeniul patrimoniului cultural vor fi integrați în cadrul Cursului de management al patrimoniului cultural care personal am un curs de ore la universitate și vreau ca studenții, tineretul studios din Republica Moldova să primească acest mesaj și, respectiv, să fie o calitate de pregătire a cadrelor care vor fi în perspectivă parte la mecanismul de conservare, restaurare, valorificare și protejare a patrimoniului cultural din Republica Moldova.”
Europa Liberă: S-ar crede, dle Ștefăniță, și poate pe bună dreptate că cea mai importantă problemă a patrimoniului cultural din Moldova sunt, totuși, banii? Vom reveni, sigur, pe parcursul acestei convorbiri la acest aspect. Cum stau, totuși, lucrurile în privința experţilor, a specialiştilor în domeniul patrimoniului? Avem, nu avem? Suficienți, nu?
Ion Ștefăniță: „Vorbind despre resursele umane, evident că ducem lipsă de specialiști formați pe domeniul respectiv. Este foarte important să investim în formarea acestor viitori specialiști.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta? Cum simțiți lipsa?
Ion Ștefăniță: „Simți atunci când cauți specialiști buni să-i integrezi, fie la Complexul Natural Istoric „Orheiul Vechi”; în Rezervația „Orheiul Vechi” nouă ne trebuie un manager cu o atitudine responsabilă care conștientizează, în primul rând, acest domeniu al patrimoniului și, respectiv, să administreze responsabil acest sit, respectiv, având un specialist bun, nu ar permite anumite ilegalități care se întâmplă, de exemplu, în aceste situri protejate. Deci, absolut totul începe de la manager. Acolo unde se vede că este un manager bine format, respectiv este un impact, este un rezultat, acolo unde este un specialist slab, unde, să spunem, nu are formarea necesară, evident că avem și consecințele triste care se întâmplă zi de zi într-un sit sau altul.”
Europa Liberă: Dar am putea vorbi că, iată, în condițiile acestui deficit de cadre specializate, acest lucru se răsfrânge și asupra calității restaurării monumentelor din patrimoniul cultural?
Ion Ștefăniță: „Exact, absolut! Aici deja venim la o altă etapă, dar nu de management al unui sit, dar de intervenție asupra unui sit la nivel de proiectare, deci aici când vorbim de elaborarea documentației de proiect, noi trebuie să avem și arhitecți formați, specializați pentru monumentele istorice, respectiv care iarăși țin cont de toate normele de restaurare. Atunci când vorbim de etapa de executare a lucrărilor, trebuie să avem specialiști bine formați în tencuială istorică, vitralii etc. Toate aceste specialități care trebuie formate. Lucrurile acestea eu le-am văzut la un nivel foarte înalt în Republica Franceză.
În general, Republica Franceză rămâne exemplul numărul unu din toate țările pe care le-am vizitat cu experiențe foarte frumoase, aș spune, pe domeniul patrimoniul cultural. De asta Franța și înregistrează succese în tot ce înseamnă turismul și an de an Republica Franceză este vizitată de peste 60 de milioane de turiști. Este cea mai vizitată țară, respectiv francezii au înțeles valoarea economică a patrimoniului, pe lângă valoarea identitară, istorică, ei au înțeles acest lucru și, respectiv, vă dau cifre, un caz concret – 43 de miliarde a fost venitul din turism și patrimoniu în 2013. 43 de miliarde! Deci, a depășit cifra industriei constructoare de mașini. Iată această lecție trebuie s-o învățăm și noi, cei din Republica Moldova.”
Europa Liberă: În destule domenii, dle Ștefăniță, nu problema pregătirii specialiștilor este cea care dă bătăi de cap cel mai mult, ci cea a menținerii acestor specialiști în țară. Să nu amintesc de medicină, de alte domenii, sunt destule exemple în acest sens. Ce garanții există că acești specialiști pregătiți, iată, și cu concursul unor experți francezi acum nu se vor regăsi în condiții mai bune peste hotare, unde se vor putea realiza profesional și își vor putea construi o viață, cum s-ar spune, mai asigurată?
Ion Ștefăniță: „Dle Canțîr, eu zi de zi, purtând discuții cu tineretul studios, cu tinerii din Republica Moldova, le povestesc despre parcursul meu personal. Deci, așa cum m-am motivat eu personal în anul 2000 să fac un masterat în Republica Franceză, mi-am propus să revin în Republica Moldova și zi de zi să fie un randament de lucru. Evident că este foarte important să lucrăm pentru idee și nu pentru asigurare materială; în față trebuie să fie ideea și dorința. Și m-am convins personal că, atunci când se face
Din 2014 noi nu mai avem niciun proces-verbal pe demolarea monumentelor istorice; anterior era demolat câte un monument pe lună...
cu pasiune, cu atitudine responsabilă, succesul este asigurat. Și iarăși fac trimitere la un caz concret – dacă agenția și-a propus ca în scurt timp să oprească ritmul masiv de demolare a centrului istoric din Chișinău, deci acest lucru s-a întâmplat, iată, în patru ani de zile.
Adică în 2010-2014 ritmul a încetinit și din 2014 noi nu mai avem niciun proces-verbal pe demolarea monumentelor istorice, iar anterior era demolat câte un monument pe lună, că noi am mai discutat în intervențiile matinale și vă vorbeam despre ritmul masiv de demolare a centrului istoric pe care l-am constatat între 2006-2010.
Sunt de acord că este nevoie să investim în educație, cultură și evident să existe salarii adecvate ca acești tineri să rămână în țara lor, în structurile specializate din domeniul patrimoniului. Deci,
Este nevoie să investim în educație, cultură și să existe salarii adecvate ca acești tineri să rămână în țara lor, în structurile specializate din domeniul patrimoniului...
pe mine cineva m-ar considera un nebun care lucrează pe entuziasm, cu un salariu mizerabil de 2.800 de lei, dar am spus de fiecare dată: în viața noastră nu este importantă partea materială, ci este importantă partea, să spunem, spirituală. Și noi am moștenit un patrimoniu, este datoria noastră la fiecare nivel – cel central, cel local –, fiecare instituție de profil să urmărim același scop și să mergem în aceeași direcție.”
Europa Liberă: Exact, dle Ștefăniță, dar nu numai conservarea, restaurarea contează, ci și animarea, punerea în valoare turistică a patrimoniului respectiv...Lucrurile merg în direcția bună în Moldova din acest punct de vedere?
Ion Ștefăniță: „Sunt anumite rezultate și eu am apreciat permanent ceea ce face echipa de la Soroca. Am decis că această colaborare s-o inițiem, s-o începem cu Soroca, dat fiind faptul că ei au făcut deja primii pași în acest sens, deci aceste animări medievale cu istoricul societății și aceeași experiență am descoperit-o în Departamentul Vendée, când am efectuat o vizită în vara anului 2017 și am spus: de ce nu, ca acești actori locali să comunice între ei? Și urmează ca pe 23 mai să semnăm această Declarație de intenție pe trei ani, să avem o colaborare Franța – Moldova între aceste puteri locale. Ieri a fost semnată Declarația de intenție între Universitatea Pedagogică, Agenția Universitară a Francofoniei și, respectiv, Departamentul Vendée și, iată, această comunicare deja se realizează. Și ea va fi cu impact, cu siguranță.”
Europa Liberă: Deci, Soroca va fi un exemplu pozitiv. Cetatea Sorocii la asta vă referiți? Alte exemple?
Ion Ștefăniță: „Deja a fost elaborată o machetă, un pliant de promovare turistică a orașului Soroca prin patrimoniul său, deci în patru limbi internaționale – în engleză, franceză, bine, româna nu este la nivel internațional, dar este pentru noi la nivel local, și în limba rusă. Deci, în patru limbi un material care va fi găsit în Centrul de informare turistică, în rețeaua hotelieră și acesta-i un prim pas, urmează un audio disc, pentru că dl director sau ghizii de la cetate nu mai fac față la fluxul de vizitatori.
Evident că trebuie să asigurăm ghidajul prin echipamentul multimedia, care poate fi elaborat iarăși în mai multe limbi; ai achitat acest serviciu și, respectiv, efectuezi vizita de unul singur. Un alt obiectiv pe care îl dorim la Soroca este materialul multimedia invizibil este vizibil, deci invizibilul este vizibil. Nu cunosc când va fi realizată etapa a treia, etapa a doua, a treia a proiectului de restaurare a Cetății Soroca, dar în baza documentației 3D noi putem, prin echipamentul multimedia, să facem ca publicul să descopere cetatea așa cum a fost ea în perioada medievală cu tot ceea ce a existat în interiorul cetății.”
Europa Liberă: Să sperăm că aceste lucruri se vor replica și la nivelul altor localități la fel poate sau mai mult sau mai puțin interesante din acest punct de vedere.
