Comisia juridică a parlamentului găzduiește azi consultări publice asupra amendamentelor legislative care pot face posibilă între altele înlocuirea actualului procuror general considerat de noua putere un obstacol în lupta anticorupție. Consultările au loc abia după ce amendamentele au fost deja adoptate în prima lectură și după ce organizații ale societății civile au criticat dur partidul majoritar PAS pentru această grabă şi lipsă de transparenţă şi au cerut consultări publice „veritabile”. O convorbire cu fostul procuror șef al municipiului Chișinău, Ion Diacov.
Europa Liberă: Ce părere v-ați creat Dvs. despre îmbunătățirea legislației la capitolul procuratură?
Ion Diacov: „Cu regret, nu simt îmbunătățire. Nu vreau să mă laud, eu am scris, când am plecat în 2015, o scrisoare deschisă către deputați. Și acolo am scris negru pe alb: „Adoptarea actualei legi în formula prezentată de Vladislav Gribincea și Viorel Morari va duce la criminalizarea procuraturii și va transforma-o într-o bâtă politică”.
Procuratura este o „mafie” iar reformele nu schimbă nimic
Au trecut numai 5 ani și toată lumea recunoaște, inclusiv procurorul general, că procuratura îi criminalizată, ceea ce numim noi „mafie” – procurorii au concrescut cu lumea criminală, cu lumea de afaceri, cu lumea de la putere. Și astfel s-a făcut un conglomerat cu interese separate și foarte departe de interesele poporului. Noi când vorbim de procuratură, procuratura trebuie să stea în apărarea numai și numai a intereselor poporului, dar nu ale acestora care au fost ieri sau care vin astăzi la putere ș.a.m.d.
Ce vedem noi astăzi? Nu se face o schimbare a legii. Doamne ferește, nu sunt împotriva puterii, eu îndeobște sunt om de stat și niciodată n-am fost împotriva puterii, dar îi îndemn să citească oleacă.
Noi avem 3 tipuri de procuratură în lume: când procuratura-i, iată, ca la noi, îi de sus în jos, cu supunere, supunerea procurorului de sus în jos. Așa a fost în Uniunea Sovietică, așa este în multe țări, în Țările Baltice a rămas, numai au scos supravegherea generală, au scos supravegherea față de judecătorii, au scos acele atribuții care sunt improprii procuraturii, însă procuratura în Țările Baltice a rămas cu legea sovietică. La noi s-au făcut mai deștepți ca Papa de la Roma.
Eu am mai povestit că ne-au chemat la Filarmonică, acolo ne-au făcut o masă copioasă, până procurorii dormeau cu capul în farfuriile cu răcituri, și ne-au băgat pe gât, iată, Consiliul acesta Superior al Procurorilor. Uitați-vă, actuala putere s-a împiedicat de consiliu.
Mai pe scurt, ei legea aceasta o fac în așa mod ca să le servească lor. Vedeți, făcând Consiliul Superior al Procurorilor, au vrut să spună că, iată, noi facem democrație, cum e Consiliul Superior al Magistraturii, dar este o diferență: judecătorii nu au șef, ministrul justiției nu e șeful judecătorilor. Și desigur că pe judecători tot trebuie măcar cât de cât de administrat, chiar începând de la candidatură. Cine? Trebuie să fie un organ oarecare, trebuie să studieze, să analizeze, pe urmă în procesul activității încălcările disciplinare ș.a.m.d.
Pentru procurori este procurorul general și este structură, era Colegiul procuraturii, unde procurorul general, adjuncții lui, șefii de direcții intrau pe funcții. Și eu, ca procuror al municipiului, când veneam în fața acestora, ei pentru mine erau șefi și eu eram obligat să-mi dau darea de seamă în fața lor, dar astăzi la CSM asta nu se face. Iată, înainte se generaliza activitatea procurorilor pe sectoare, pe raioane, pe crime ș.a.m.d., acum lucrul acesta nu se face, acum, dacă cineva încalcă, dacă este un semnal, dar să generalizeze, să pună pe masă, să știe...”
Europa Liberă: Dl Diacov, toți critică, spuneți soluții. Ce e necesar astăzi să se facă pentru ca să se îmbunătățească situația în domeniul procuraturii? Evaluarea procurilor e nevoie de ea?
Ion Diacov: „Este o situație incertă și ei la situația aceasta au găsit niște ieșiri și una din ele e evaluarea procurorilor. Bine, o să-i evalueze acum, dar mai departe?”
Europa Liberă: Ce soluții aveți Dvs.?
Ion Diacov: „Soluția mea e să adopte o decizie radicală. În primul rând, Litvinenco acum, da, e ministru al justiției. Înainte se făcea comisie parlamentară, se adopta, se dădeau indicații, viziuni, dar acum Litvinenco a scris undeva acolo legea asta și eu îi propun: dl Litvinenco, ia puterea totală.”
Ce soluții există? Procurorul general să fie din nou numit de Parlament
Europa Liberă: În ce sens?
Ion Diacov: „Să facă așa ca în Statele Unite, ca în România, procuratura să fie în subordinea Ministerului Justiției, procurorii să fie magistrați, să se lichideze procurorii de instrucție, să se lichideze CSP-ul, se va face economie și nu trebuie să inventeze bicicleta. Iată o soluție.
A doua soluție nu-i prea bună, cum e în Spania, Italia, acolo procurorii îndeobște sunt la deservirea judecătorilor. Și atât. S-au să lase așa cum este la noi, să lase așa, dar procurorul să fie numit în parlament, de către plenul parlamentului.”
Europa Liberă: A mai fost așa...
Ion Diacov: „Da, cum a fost. Și, iată, PAS-ul are 63 de mandate. Atunci, pe vremea aceea s-a criminalizat parlamentul, dar acum noi spunem că avem oamenii noștri, oameni buni. Oameni buni, dacă eu vă propun, luați procuratura, dar luați-vă și responsabilitatea pentru activitatea procuraturii.”
Europa Liberă: Dl Diacov, haideți să vorbim și în alți termeni. Credeți că ar fi suficienți procurori care se simt cu musca pe căciulă și ar putea să plece de bunăvoie?
Ion Diacov: „Când dl Stoianoglo a venit în funcție, eu am avut o întâlnire cu dânsul. Da, el a fost la mine și noi am discutat. Și eu i-am propus: „Alexandru, dacă vrei să nu ai mari dureri de cap sunt, cel puțin, 20 de procurori care trebuie să plece din procuratură necondiționat, fără discuții – Chitoroagă, Popa, Morari, Popenco, Șaptefrați” ș.a.m.d., să nu-i numesc chiar pe toți, trebuiau să plece. Când Alexandru a intrat pe ușa din față, aceștia trebuiau să iasă pe ușa din spate și să plece.”
Europa Liberă: N-au plecat.
Ion Diacov: „N-au plecat, fiindcă dl Stoianoglo așa e educat că vrea să facă totul conform buchiei legii.”
Europa Liberă: Își pot presura cenușă pe creștet și să plece, cel puțin, 10-20 de procurori, așa cum ziceți Dvs., din instituția aceasta?
Ion Diacov: „Nu, noi suntem prea idealiști. N-o să plece nimeni, n-o să plece.”
Toți vin dimineață la lucru, beau ceai și se fac că lucrează
Europa Liberă: De ce?
Ion Diacov: „Pentru că salariile sunt foarte bune. Unde să plece? Fiecare din ei se întreabă: Dar de ce să plec eu, cu ce ocazie? Că el se socoate că e corect.”
Europa Liberă: Dacă ei au slujit anumite clanuri politice, anumiți oligarhi...
Ion Diacov: „Pe om trebuie să-l dai cu nasul. Iată, eu, fiind în funcție, pe ultimul l-am dat pe Andrei Pîntea, fostul prim-adjunct al procurorului general, care mai apoi a devenit adjunctul meu. El era unul din cei mai apropiați procurori ai mei, toți procurorii din Moldova știu că eu îl protejam. Și când am aflat că el în 5 ani, oricât ar părea de straniu, în Procuratura Generală s-a stricat într-atâta că omul acesta din cel mai modest procuror a devenit unul cu 3 case, 2 apartamente, 4 jeepuri ș.a.m.d. Eu mi-am pus mâinile în cap și i-am spus: „Pune cheile pe masă și pleacă!”. Și gata.”
Europa Liberă: Și acești 20 au să lupte, și ei au să rămână.
Ion Diacov: „Ei nu-s 20, îs vreo 200. Trebuie să fie voință politică, dacă vreți, voință administrativă, trebuie de trântit cu pumnul în masă. Când dl Stoianoglo a venit, eu am avut discuții cu dânsul, la acel moment aveam deja vreo 3 ani de când plecasem din procuratură și de-acum în procuratura municipiului rămăseseră doi oameni care au lucrat cu mine, adică eu nu-i cunoșteam pe ceilalți, dar el plecase de 12 ani. El nu cunoștea pe nimeni în procuratură. Da, el lucrul procuraturii îl cunoștea, strategia, cunoștea tot-tot, dar el nu cunoștea oamenii, el nu cunoștea cine și cu ce scop vine dimineața acolo, dar acesta-i un lucru foarte important, că toți vin dimineață la lucru, beau ceai și se fac că lucrează.”
Europa Liberă: Cum se face această curățenie în procuratură? Puteți să ne dați soluții?
Ion Diacov: „De dat putere reală procurorului. Eu mă întorc încă o dată la legea aceasta pe care a făcut-o Gribincea. Ei au făcut-o așa ca...”
Europa Liberă: Vladislav Gribincea, care este președintele Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova?
Ion Diacov: „Da, Vladislav Gribincea. E un băiat foarte deștept, foarte isteț, dar el...”
Europa Liberă: Și ce împuterniciri vreți să i se dea procurorului, ca să schimbe situația?
Ion Diacov: „Păi, procurorul trebuie să aibă dreptul de a decide, dar acum au făcut așa ca procurorul să stea în jilțul lui, să nu facă nimic și până acum era un Chitoroagă care era procuror general, el venea dimineață și dădea naread. (indicații).”
Astăzi, Stoianoglo nu decide nimic
Europa Liberă: Acum, concret?...
Ion Diacov: „Trebuie să se întoarcă la acea lege. Ori bagă, vulgar vorbind, procuratura în cadrul Ministerului Justiției, ori îi dau procurorului general putere reală de a decide. Astăzi, Stoianoglo nu decide nimic.”
Europa Liberă: Și dl Stoianoglo, iată, în aproape 2 ani de când a preluat acest mandat, nu a avut posibilitate totuși pe cazurile de rezonanță despre care se discută atât de mult în societate să livreze rezultate?
Ion Diacov: „Desigur că nu, fiindcă el nu are împuterniciri reale.”
Europa Liberă: Dar ce are? De ce a mers la această funcție?
Ion Diacov: „Eu mă gândesc că el a crezut că parlamentul, conducerea statului îi vor merge la întâmpinare și îi vor crea împuterniciri reale, că am vorbit și în discuțiile cu d-lui și public el s-a exprimat. El s-a adresat nu o dată că să modifice cadrul legal, să facă schimbări în legea despre procuratură ca să-i permită să ia decizii, el nu poate lua decizii.”
Europa Liberă: Ideea că, dacă se schimbă procurorul general, se reformează procuratura e una care are sorți de izbândă?
Ion Diacov: „Eu nu vreau să supăr pe nimeni, repet, aceștia 5 ani, 7 ani ei au făcut așa că procurorul general, iaca, Harunjen, Gurin, ei ședeau și spuneau la cunoscuți, la soacre că „eu sunt procurorul general”, se lăudau, dar ei nu erau procurori, stăteau în jilțul de procuror general și atât. Strângeau bani, ei s-au făcut milionari. Dacă Pântea a venit la mine în birou și mi-a spus...”
Europa Liberă: Cu poveștile, gata...
Ion Diacov: „Nu... Pântea mi-a spus în față: „Dl Diacov, dar ce mata crezi că ești mare axacal aici? Mata îndeobște nu știi nimic, noi acolo, sus, am împărțit totul – contrabanda cu spirt, cu țigări, cu droguri etc. Iaca acum mie mi-au dat cea cu spirt, dacă mata o să te porți frumos, ai să mănânci și mata”. Iaca ei ce au făcut și iată ei cu ce se ocupau.”
Europa Liberă: Vă întrebam, schimbarea procurorului general schimbă situația în procuratură?
Ion Diacov: „Dar n-o mai schimbă! Până acum ședea în spate Chitoroagă, acum o să stea Morari, Morari o să conducă procuratura, Morari s-a activizat... Iată, Morari acum a propus: „Stoianoglo, la pușcărie!”. Morari dictează din spate, Morari are un țuhal de dolari, el doarme pe dolari, el are bani de vândut și el nu se teme. El nu vrea funcția înapoi, lui să-i dea garanție că n-au să-i facă nimic și să-i dea voie să se ocupe cu treburile lui. Atât!”
Europa Liberă: Ideea că dl Stoianoglo mai bine și-ar prezenta de bunăvoie demisia ar salva situația?
Ion Diacov: „Ar dezlega mâinile puterii, dar n-ar salva situația, n-o să se schimbe nimic, dacă vine același Vladislav Gribincea...”
Europa Liberă: Nu se știe cine o să vină.
Ion Diacov: „Ca o pildă, eu zic. Dacă vine Vladislav Gribincea, înseamnă că Morari o să stea acolo și o să-i spună: „Fă acolo, fă acolo...”. Ce știe Vladislav Gribincea, pe cine știe el? El trebuie să vină cu 3 adjuncți ai lui, pe cine o să aducă el? Oameni buni o să aducă, cinstiți. Eu nici nu mă îndoiesc, nicio clipă n-am dubii, dar eu nu-mi închipui, dacă ei cred că au să facă, eu vreau să-i dezamăgesc, că nu-i chiar așa. Nu-i chiar așa! Că o să cheme el procurorul cela de la Drochia, de la Vulcănești și acela o să-l asculte așa, smerit, cu ochii în jos, în pământ: „Da, bine, șefu’, am înțeles!” și o să plece, și o să facă ce știe el, fiindcă procurorul general trebuie să aibă aparat care lunar, săptămânal, zilnic să monitorizeze și să-i pună pe masă, dar el trebuie să cunoască.
Ca să știi ceva, trebuie să știi ce să ceri. Iată, azi sunt probleme cu minorii, mâine cu traficul de ființe umane, poimâine cu furtul din bănci. Iată, în 2014, dacă nu greșesc, când l-au arestat pe Gacichevici, eu numai am auzit și am luat dosarul, dar mi l-au luat. A venit același Pântea: „Ivan Gheorghievici, înțelegeți, iaca, șefu’, șefu’...” și l-a luat. Dacă era dosarul la mine, eu pun mâna în foc, atunci se stopa.”
Europa Liberă: Spuneți-ne foarte clar, e nevoie de curățenie în sistem?
Ion Diacov: „Desigur, desigur!”
Cine înțelege sistemul ca săl- reformeze?
Europa Liberă: Cum se face?
Ion Diacov: „Stimați deputați, eu vă rog frumos, iaca se vorbește de schimbări în sistem, cine dintre dvs. înțelege ce înseamnă sistem? Eu mă îndoiesc că 10 au să ridice mâna. De atâta, când vorbim de schimbări în sistem, trebuie să vorbească specialiștii. Iarăși mă întorc, sistemul se pornește de la legea despre sistem și dacă ar fi să fie legea cum a fost până acum că în procuratură subordonarea e de sus în jos, trebuie să fie procuratura sub controlul parlamentar, pentru că la noi e republică parlamentară.
Și eu apriori nu pot să spun că în parlamentar îs bandiți, acolo-i cazul unde să-l cheme pe un candidat și să-l descoase până la oase, până la măduva oaselor, să vadă cine-i el și să ridice mânuța. Dar din secunda în care ei au ridicat mânuța sus, responsabilitatea trece la parlament. Dar la noi ce e? Au dat două milioane pe procurorul general, au pus mâinile în buzunar și l-a luat la dânsul, și Chitoroagă kakoi-to (un oarecare) venea și dădea nareaduri (indicații) la procurorul general. Și iaca toată povestea.”
Europa Liberă: Ce sfat aveți totuși pentru dl Stoianoglo - să plece sau să aștepte să fie plecat?
Ion Diacov: „Dar nu-i dau eu lui niciun sfat.”
Europa Liberă: Dar dacă ar fi să-i dați un sfat?
Ion Diacov: „Eu pot să-i spun ce am făcut eu. Peste 3 zile, după ce am publicat adresarea către deputați, eu am stat cu Voronin o oră și jumătate și el zicea: „Nu mai votăm...”. Și au votat legea asta despre procuratură. Eu am scris și la fiecare deputat i-am dat în mână, și lui Voronin, și cu președinții de fracțiuni am fost, dar, țin minte, cel mai mult cu Voronin am stat. „Dar nu, nu mai votăm”, vorbea el așa, în stilul lui, și au votat. Și eu când am văzut asta, peste 3 zile mi-am dat demisia, când am înțeles că eu nu trebuiesc.
De ce nu renunță Stoianoglo și lipsa de comunicare
Stoianoglo e un om foarte cumsecade. I-am dat exemplu, dacă el vrea, las’ să plece. Eu socot că îi în favoarea lui să plece, în favoarea liniștii, sănătății lui, fiindcă eu nu știu până la ce o să meargă d-lui, el trebuie să încerce să se opună, să încerce să le dovedească celor de la putere, dar trebuie comunicare îndeobște. Eu am vrut, am încercat prin cineva să nimeresc la Maia Sandu. Cu părere de rău, președinta noastră-i foarte bună, dar ea nu acceptă comunicarea. Eu nu cer post de la dânsa, nu vreau nimic, dar Maia Sandu nu vrea. Bine, nu pe mine, sunt de-alde mine, sunt oameni mai buni ca mine, las’ să-i cheme.
Pe Stoianoglo trebuie de invitat dacă nu Maia Sandu, atunci Litvinenco și trebuie să stea 2, 3 ore, jumătate de zi, 2 zile să stea și să discute. Eu vă spun, eu îl cunosc pe om foarte bine, el e omul buchiei legii. Și el a mers, dar așa nu se merge. În situații de criză, iată cum face puterea de azi, ei taie, taie până la sânge. El tot trebuia să taie, trebuia să taie în carne vie, erau să fie supărări, dar trebuia să de dezbaiere. Popa trebuia să stea, să răspundă pentru 7 aprilie (2009), dar el n-a răspuns. Dar sunt mulți, nu vreau să le dau numele, trebuiau să plece. Și iată Popenco acesta care lucrează și azi, dați afară și o să lucreze procuratura.
Acum cu schimbările acestea nu se face nimic, numai cum să-l dea jos pe procurorul general și atât. Iată acum așa trebuie de făcut: parlamentul să întărească o figură a procurorului general care să-și ia angajamentul să depolitizeze, să decriminalizeze procuratura și să-i dea voie să lucreze. Și iaca asta se numește depolitizare. Depolitizare totală-totală în realitate nu prea există, dar trebuie să fie un om cu obraz.”
