Pungă în care – reiese din contextul discuțiilor înregistrate – ar fi fost o sumă importantă de bani. Clasarea procesului penal inițiat anterior, într-un caz văzut de mulți ca o dovadă în sine de corupție la nivel înalt, a stârnit numeroase și acide critici în mediul politic și în societate. Un interviu cu juristul Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice:
Ion Guzun: „În primul rând, Procuratura Generală trebuie să-și asume asemenea decizii care sunt luate în contextul în care societatea vede cum are loc un fenomen pronunțat de traseism politic, societatea știe despre sume de bani care se plătesc sau se invocă, mai bine zis, că s-ar fi plătit unor deputați pentru a părăsi sau a se alătura unor formațiuni politice.
O eșuare crasă a procesului de investigare a finanțării Partidului Socialiștilor...
Avem o eșuare crasă a procesului de investigare a finanțării Partidului Socialiștilor și, de fapt, în toate sondajele și activitatea pe care am văzut-o a politicienilor cei mai corupți sunt politicienii. Activitatea care a avut loc anul trecut și video-ul care a apărut mai târziu erau într-un context foarte clar, tot ce vede societatea induce omul la concluzia că acolo este vorba despre o sumă de bani. Eu nu cred că dl Plahotniuc i-ar fi oferit niște birotică, niște rechizite pentru activitate sau niște legume dlui Dodon pentru a lua asemenea decizii și din câte vedem noi, acolo este o rețea din mai multe persoane. Din comunicatul Procuraturii Generale, pentru mine nu este clar care acțiuni de urmărire penală au fost făcute de către Procuratura Anticorupție. A fost sau nu audiat dl Dodon, a fost sau nu audiat dl Plahotniuc sau alte persoane care apar în acel video? Sunt poate unele probe indirecte care au fost luate în considerare? Pentru că din ceea ce vedem reiese că nu s-a făcut nimic decât o evaluare a acelui video. Evident că nu orice discuție sau transmitere de pungă înseamnă neapărat o infracțiune, dar eu cred că procuratura trebuia să investigheze acest caz, poate că o durată mult mai lungă, dar să fie o investigație corectă.
Ceea ce vedem la acest moment este că procuratura anume în cazurile în care sunt implicate primele persoane în stat sau ce ține de corupția politică, anume în aceste dosare eșuează. Apropo, noi am uitat să discutăm și despre dosarul care ține de capturarea statului, ceea ce este un dosar foarte complicat care iarăși nu are o finalitate.”
Europa Liberă: Avem o situație oarecum ciudată care se transformă într-un fel de polemică a multora cu procuratura. Toată lumea știe cumva ce a văzut, toată lumea ca și cum înțelege ce s-a întâmplat, iar procuratura susține până la urmă că nu este ceea ce pare. De fapt, ce ar fi trebuit să se întâmple? Ce alte probe ar fi trebuit să fie la îndemâna procuraturii ca să se considere justificată urmărirea penală?
Ion Guzun: „Anterior am vorbit că o probă indirectă ar fi despre finanțarea Partidului Socialiștilor și cheltuielilor acestui partid, dar și ale altora în contextul investigațiilor care sunt la acest moment. Aceasta este prima. Doi: cu siguranță putem să vorbim despre averi, pe cât sunt de justificate averile deputaților sau ale altor persoane care sunt conexe politicienilor. Noi tot am auzit despre persoane din domeniul privat, din anturajul dlui Plahotniuc, din anturajul dlui Dodon, vedem că afacerile au loc, ele înfloresc și cu siguranță, când compari, nu toate aceste lucruri vin din activitatea acestora sau companiilor acestora. Vedem cum au loc alte scheme despre care jurnaliștii au scris cu lux de amănunte, care țin de trucarea diferitelor achiziții în medicină, în alte domenii și cu siguranță aceste sume de bani sunt.
Acesta nu este un fenomen, sunt fapte și reiese că procuratura nu investighează, Autoritatea Națională de Integritate la fel nu investighează, Centrul Național Anticorupție nu investighează anume pe aceste persoane care se pare că sunt de neatins pentru a fi investigate și, cel puțin, de a convinge societatea că au fost luate toate măsurile necesare, au fost investigate toate probele în măsura în care să ne dăm seama că, într-adevăr, dl Plahotniuc a transmis dlui Dodon niște rechizite de birou sau niște legume, sau fructe.”
Europa Liberă: Există temei să se creadă că, de fapt, procuratura acționează ca la carte, conform legii, respectând prezumția nevinovăției?
Ion Guzun: „Asta este o întrebare complexă. Până acum noi am avut un fenomen al justiției selective, inclusiv în cazul dlui Platon, dar când la un moment dat procurorul general iese cu o declarație și spune că acesta este nevinovat, vedem că finanțarea PSRM-ului are un alt curs, vedem că se spune că businessul nu va fi arestat, dar vedem că totuși businessul are probleme, vedem că sunt niște lupte interne între anumite grupuri de procurori pe interior, asta mă face să cred că lucrurile sunt mult mai complexe decât credem, iar procuratura probabil a acumulat mai multe dosare complexe, pe care nu le-a dus la sfârșit, iar pe noi, societatea, nu ne interesează cine este politicul și dacă are influență sau nu, ci societatea vrea să știe și să fie sigură că fiecare persoană vinovată este pedepsită, dar nu persoana care a furat un harbuz este acea care își ispășește, de fapt, pedeapsa, dar acei care sunt implicați în diferite scheme de spălare a banilor, în alte infracțiuni mai serioase, de fapt, sunt intangibili.”
Europa Liberă: Procuratura vorbea despre probe relevante. Care ar fi în acest caz probele relevante, după definiția procuraturii?
Ion Guzun: „Cu siguranță, omul care comite acte de corupție nu are la sine niște probe directe, toți încearcă să fie cât mai atenți. Este vorba de orice act de corupție, de trafic de influență. Posibil persoanele care se ocupă cu asemenea lucruri ar putea să vă dea mai multe detalii, dar pentru mine procuratura trebuia să dea răspuns la câteva lucruri: care a fost legătura dintre acele persoane sau, în genere, de unde au apărut ele, cele care au fost invocate de către dl Plahotniuc și dl Dodon în discuția lor, despre sumele de bani, despre înțelegere, despre efecte și dacă acele lucruri s-au întâmplat pentru prima dată?
Știm că asta în Republica Moldova este un fenomen, fenomenul „kuliokului negru”
Iar noi, societatea, știm că asta în Republica Moldova este un fenomen, fenomenul „kuliokului negru”. Conținutul toți îl știu, toți cunosc că se întâmplă asemenea lucruri, dar, iată, procuratură neagă aceste lucruri. Apropo, un dosar la fel de relevant, după părerea mea, este nu unul întâmplător, care la fel este legat de corupere: dosarul legat de dna Baglai și dl Burlacu despre coruperea deputaților. Indiferent ai cui au fost banii, ai persoanei care recent a ieșit din închisoare, din vorbele care se discută sau ai altor persoane din lumea criminală, eu cred că noi până acum am avut destule șanse pentru societate și procurori, și judecători să demonstrăm, în primul rând, că corupție la nivel politic există, este un fenomen răspândit, ea este un pericol care ține de securitatea statului și orice procuror trebuie să investigheze acest lucru în mod serios, dar nu să „îngroape” dosarele sau subiectele de asemenea importanță. Înțeleg că investigarea promptă, multilaterală a unor asemenea dosare ar putea să ducă la nume sonore și la foarte multe persoane care dețin puterea în stat.”
Europa Liberă: Procuratura mai spunea că totul - citez - „trebuie să fie bazat pe adevărul judiciar, stabilit prin mijloace probatorii exhaustiv prevăzute de lege și nu pe presupuneri”. Iată, ce înseamnă, de fapt, aceste „mijloace probatorii exhaustiv prevăzute de lege”?
Ion Guzun: „Procuratura în cazul de față cred că ales o tactică de a ne aburi și ne face să nu înțelegem lucrurile. Într-adevăr, cred că pentru procuratură un caz concret de transmitere de bani era anume dacă cineva transmitea o sumă de bani și altcineva o lua și era filmat și aceste sume de bani erau utilizate ulterior pentru comiterea altor infracțiuni. Cred că la asta se aștepta procuratura, dar noi vedem că în situația actuală în lumea modernă lucrurile sunt mult mai sofisticate.
Am văzut chiar și în cazul finanțării Partidului Socialiștilor că schemele care au fost prin insulele Bahamas și alte zone mai delicate de evaziuni fiscale au fost făcute de oameni foarte deștepți, spălătoria miliardului, deci noi nu ne ocupăm cu furtul unor telefoane mobile, noi nu ne ocupăm cu niște infracțiuni de zi cu zi. Infracțiunile comise de către unii politicieni, persoanele care vor să dețină controlul puterii politice în orice stat, acestea sunt persoane instruite, sunt niște scheme, într-adevăr, complexe.
Noi nu putem să ne limităm la niște chestii „subțiri” pentru ca să vedem adevărul absolut, dar evident că orice persoană beneficiază de prezumția nevinovăției, iar societatea la acest moment este la un nivel de peste 60 la sută încrezută că politicienii sunt corupți. Și noi vedem că mulți dintre ei, cel puțin, nu-și pot justifica averile, acesta tot este un început.”
Europa Liberă: Se știe dacă a fost audiat cineva în acest proces penal, clasat până la urmă?
Ion Guzun: „Din conținutul comunicatului publicat de către Procuratura Generală reiese că nu. De aceea părerea mea odată ce este o chestiune posibil aparent simplă pentru procurori, pentru noi, societatea, procurorii trebuiau să ne dea un răspuns cât mai detaliat din acea ordonanță de refuz de începere a urmăririi penale. Sper foarte mult, cel puțin, deputații să publice acel document să vedem și să apreciem, poate, într-adevăr, Procuratura Generală a întreprins toate măsurile necesare, dar pe noi ne-a lăsat doar cu o impresie vagă în urma comunicatului care a fost plasat de instituție.”
Europa Liberă: „Adevărul judiciar” - mai spune procuratura - „a fost stabilit reieșind din minimumul de posibilități de administrare a probelor”. Ce înseamnă „minimumul de posibilități”? Să fie limitată cumva prin ceva procuratura în găsirea și analiza probelor?
Ion Guzun: „Sincer să vă spun nu cunosc. Poate procuratura a găsit acea pungă, s-a uitat în ea și a văzut că nu sunt bani. De asta și vă ziceam: asemenea comunicate de presă sunt periculoase pentru însăși autoritatea procuraturii și asigurarea încrederii procurorilor în instituțiile de stat.
Este imposibil ca procuratura să investigheze atât de repede, atât de simplu un caz care, de fapt, reprezintă un episod din tot ce se întâmplă în acest domeniu care ține de corupția politică.
Poate o investigare într-adevăr serioasă care ar ieși chiar și din hotarele Republicii Moldova prin diferite comisii rogatorii ar afecta politicul de la acest moment și să nu ajungem la o situație în care să blocăm activitatea mai multor instituții. Eu cred că atunci când vorbim despre fenomenul corupției în instituțiile de stat asta nu este o glumă sau o chestie care – citez procuratura – „și-a epuizat toate posibilitățile de administrare a probelor”.”
Europa Liberă: Și ce se mai poate întâmpla de vreme ce procuratura a decis neînceperea urmării penale și că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni?
Ion Guzun: „Deputații care au depus sesizarea, sper eu, vor contesta acea ordonanță de refuz de începere a urmăririi penale la judecătorul de instrucție și vor aduce și alte probe care să demonstreze complexitatea lucrului pe care l-au făcut sau nu au reușit să-l facă procurorii și aici cred că deja o să vedem cum stau lucrurile. Însă eu pun la îndoială faptul că acest caz s-a examinat în mod serios, în perioada în care societatea așteaptă niște rezultate vizibile de la procuratură. Sper foarte mult că asta nu se întâmplă în perioada în care se discută despre posibilitatea alegerilor anticipate și, evident, campania electorală prezidențială care se va începe în scurt timp.”
Europa Liberă: Înseamnă oare acest exemplu mai mult decât pare că orice probă a investigațiilor jurnalistice, de exemplu, în care se adună fir cu fir, după posibilitățile mass-media, pot fi puse la îndoială sau trecute cu vederea, adică va rămâne beletristică, considerându-se că nu sunt probe, să zicem, beton?
Ion Guzun: „Noi am avut cazuri în care anume datorită investigațiilor jurnalistice s-au reluat sau au început să se examineze dosarele penale. Haideți să discutăm despre anabolizante, un subiect care a fost foarte mult discutat. Când a început procuratura în mod serios să investigheze acest subiect? Eu vorbesc de cauza penală, nu vorbesc de anumite discuții, întâlniri. Mult mai târziu decât procurorii. Anume jurnaliștii au relatat despre averea de peste hotare a dlui Plahotniuc, anume jurnaliștii au arătat toate schemele și cum au avut loc, evident că poate doar o singură parte din tot ce înseamnă „laundromatul” rusesc. Și când adăugăm toate aceste investigații ce țin de conflicte de interese, de averile judecătorilor, de achizițiile trucate, în marea majoritate a cazurilor procurorii nu găsesc aici infracțiuni, dar eu pun la îndoială că niște judecători, procurori sau funcționari din diferite instituții pot în mod obiectiv să-și justifice, cel puțin, averea lor sau a apropiaților lor, ca și unul dintre elemente, evident.
De aceea, eu cred că noi am omis foarte multe lucruri și trebuie să compensăm foarte mult timp pentru ca Republica Moldova să se considere un stat de drept și care are niște instituții independente. Cred că tocmai cu aceste exemple când avem jurnaliști care investighează, iar statul eșuează să reacționeze prompt și adecvat, asta și mai mult motivează instituțiile europene de a condiționa diferite ajutoare sau asistență tehnică, pentru că la noi justiția selectivă este un fenomen, iar statul de drept încă nu este consolidat.”
Europa Liberă: Procuratura și-a lăsat totuși o portiță deschisă, a anunțat că – citez – „în cazul în care eventual pe viitor procuraturii îi vor fi prezentate anumite informații sau probe relevante ce ar afecta temeinicia soluției adoptate, hotărârea de neîncepere a urmării penale poate fi revăzută și, după caz, procesul penal poate fi reluat”. Ce trebuie să înțelegem din asta? Și faptul că Procuratura Generală cumva așteaptă ca cineva să-i ofere informații și probe și ce ar trebuie să însemne aceste probe?
Ion Guzun: „Eu sper că, așa cum ați menționat Dvs., această „portiță deschisă” a procuraturii nu a dat de înțeles că își va revizui opinia dacă se va modifica guvernarea. Acesta este primul element.
Al doilea element, eu cred că noi avem destule instituții, Serviciu de Informație și Securitate, avem informatorii, avem avertizorii de integritate, avem instituții și oameni care sunt plătiți pentru a apăra acest stat, indiferent dacă vorbim de infracțiunile din domeniului transport, ecologie sau chestiuni mai serioase care țin de uzurparea puterii de stat. De aceea și ziceam că reacția foarte rapidă, fără o verificare minuțioasă în colaborare cu alte instituții, care este împreună cu comunicatul de presă este cred că una din alte eșuări ale procuraturii care să ne demonstreze că este o procuratură independentă și că s-ar fi resetat.
De aceea pentru mine acest dosar ce ține de corupție, de această pungă care se presupune că era cu bani este o altă eșuare împreună cu o investigare slabă a dosarului ce ține de finanțarea Partidului Socialiștilor, dosarul ce ține de uzurparea puterii de stat și alte dosare penale complicate, dar care în mod evident țintesc sau vizează actuala guvernare și unele persoane care la acest moment sunt în afara țării.”
