Linkuri accesibilitate

Ion Guzun: „Nu avem persoane care să-și asume multe responsabilități și să reziste atunci când independența justiției este pusă la bătaie”


Ion Guzun

Interviul dimineții cu juristul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău.

Prim-ministrul Maia Sandu a declarat, pentru prima dată într-un mod care nu lasă loc de îndoială, că practic întregul corpul de judecători și de procurori trebuie schimbat.

Premierul a acuzat Institutul Național de Justiție, instituția care pregătește judecători și procurori, că și-a discreditat până acum misiunea și a cerut o reformare drastică a acestuia astfel încât să poată asigura justiția cu „un număr suficient de profesioniști bine pregătiți și integri”. O convorbire la această temă cu Ion Guzun, jurist al Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău.

Interviul dimineții: Ion Guzun (CRJ)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: Premierul Maia Sandu a tăiat oarecum nodul gordian și a constatat drastic că „nici în Procuratură, nici în sistemul judecătoresc nu există o masă critică de oameni care să vrea să curețe sistemul” și că e nevoie de procurori și judecători noi care să-i înlocuiască pe „majoritatea” celor de acum, cum a spus doamna Sandu, „pe toți cei corupți și lași”. Poate fi văzută această constatare, ca să începem de la acest lucru, ca un fel de „declarație de război”, să spunem așa, adresată procurorilor și judecătorilor?

Ion Guzun: „Eu nu cred că declarația doamnei prim-ministru este ceva nou în contextul Declarației Parlamentului, în care a recunoscut Republica Moldova drept stat capturat, liniștea sau acțiunea, sau inacțiunea, mai bine zis, care este mai periculoasă la mai multe instituții, inclusiv a procurorilor și judecătorilor. De aceea, eu cred că asta este una dintr-o serie de acțiuni care, de fapt, se complementează și nu văd nimic neobișnuit, mai ales că în discursul de ieri al doamnei prim-ministru referitor la lipsa unei mase critice s-a referit nu doar la cei existenți în funcție judecători și procurori, dar s-a referit și la posibila audiență sau, cel puțin, la cei care nu demult au absolvit Institutul Național al Justiției (INJ).”

Europa Liberă: Iarăși un citat, dle Guzun: „E clar că avem nevoie de procurori și judecători noi”, buni specialiști și integri, „care să schimbe sistemul din temelie”, a spus doamna Sandu. Numai că aceștia nu există, deoarece – cum a arătat premierul – Institutul Național de Justiție, instituția care pregătește judecători și procurori s-a dovedit a fi parte a problemei, nu soluția. Ce stă în baza acestor critici față de instituția care în noiembrie, iată, va face, dacă nu mă înșel, 12 ani de existență, din punctul Dvs. de vedere?

Ion Guzun: „Vedeți, în ultimul timp toate lucrurile care se întâmplă în Republica Moldova scot la iveală sau, de fapt, mai bine zis, cetățenii află despre instituții importante din Republica Moldova. De ieri discutăm despre Institutul Național al Justiției. Posibil, publicul a subestimat și noi, organizațiile neguvernamentale, nu am monitorizat mai îndeaproape activitatea acestei instituții, care are un rol-cheie.

Deja de 10 ani această instituție este absolvită, dacă nu greșesc, de mai mult de 180 de absolvenți, candidați la funcția de judecători și cam tot atâția la funcția de procurori. Zece ani! Și având un număr atât de important de absolvenți, cred că trebuia să schimbe foarte multe lucruri. Dacă noi vorbim că Institutul Național al Justiției nu este o universitate simplă, dar ar fi o instituție care, de fapt, ar consolida spiritul de independență pentru viitorii candidați la funcția de judecători și procurori.

Și un lucru important – anual și procurorii, și judecătorii trebuie să urmeze un curs de cel puțin 40 de ore obligatoriu la această instituție. Dacă ne-am gândi la scara beneficiarilor acestei instituții și mesajele care trebuie să fie

Ar trebui să avem dubii mari că unii dintre absolvenți sunt independenți în activitatea lor...

transmise, bănuiesc că multe dintre aceste cursuri de instruire nu își ating scopul, ca în final să avem urmăriri penale de calitate, rechizitorii de calitate sau sentințe de achitare sau de condamnare de calitate, fără niciun dubiu.

Ultimul exemplu, cel puțin de anul trecut, al unei absolvente a INJ, care a invalidat alegerile din municipiul Chișinău, ne-a demonstrat că, de fapt, ar trebui să avem dubii mari că unii dintre absolvenți sunt independenți în activitatea lor.”

Europa Liberă: La doamna Berdilo vă referiți, probabil?

Ion Guzun: „Exact.”

Europa Liberă: Este insuficient ca în sistem să vină de la institutul respectiv doar 20 de procurori și 20 de judecători pe an, spunea premierul ieri. De ce sau cum se explică faptul că acest institut pregătește doar atâția candidați la funcția de judecători și procurori? Cine decide acest număr? Vorbeați de 180, probabil, în acești 10 ani?

Ion Guzun: „În acești zece ani, exact, da. Deci la aprobarea numărului pentru viitorii candidați la funcția de judecători și procurori, Consiliul Superior al Magistraturii și, respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor anual aprobă numărul de locuri pentru acești viitori profesioniști. Vreau doar să citez dintr-o hotărâre a CSM-ului din 26 februarie 2019, când se discuta despre evaluarea sau necesitatea stabilirii numărului de candidați la funcția de judecători, CSM indica că la acel moment, în februarie 2019, erau vacante 45 de funcții de judecători și că în timpul apropiat, în anul 2020, vor atinge plafonul de vârstă opt judecători, în registrul candidaților la funcția de judecători erau 86 de candidați, iar Colegiul de evaluare al CSM-ului urma să evalueze 20 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției și 118 persoane cu experiență juridică.”

Europa Liberă: Ce arată aceste cifre?

Ion Guzun: „Aceste cifre arată că în fond avem un număr

În fond avem un număr potențial de candidați la funcția de judecători suficient pentru a acoperi funcțiile vacante din sistemul judecătoresc ...

potențial de candidați la funcția de judecători suficient pentru a acoperi funcțiile vacante din sistemul judecătoresc, inclusiv cu eventualele funcții care vor fi eliberate urmare a atingerii plafonului de vârstă. Deci, în funcția de judecător pot accede candidații...”

Europa Liberă: Prin urmare, aceste reproșuri ale premierului nu se adeveresc sau cum?

Ion Guzun: „Noi în ultimul timp am văzut că chiar și persoanele cu experiență juridică care acced în funcția de judecător sau de procuror în fond nu-și ating scopul, cel puțin nu au mișcat sau nu au avut un efect pe care noi acum, de exemplu, îl așteptăm din ce în ce mai mult. Eu cred că la momentul de față numărul de candidați la funcția de judecători este suficient, iar Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să desfășoare concursurile, care, apropo, au fost anunțate încă în februarie 2019 și încă nu cunoaștem soarta acestora.”

Europa Liberă: De ce premierul și-ar dori totuși ca acest institut să pregătească mai mulți judecători, cel puțin în acest an?

Ion Guzun: „Eu cred că cuvântul-cheie care a fost menționat este lipsa unei mase critice, pentru că existența

Nu avem persoane care să-și asume multe responsabilități și să reziste atunci când independența justiției este pusă la bătaie ...

unui anumit număr care aparent ar putea să fie suficient, de fapt, nu este cel pe măsura așteptărilor atâta timp cât din rândul candidaților nu avem persoane care să-și asume multe responsabilități și să reziste atunci când independența justiției este pusă la bătaie.”

Europa Liberă: Deci este vorba de o schimbare, de o situație excepțională, o necesitate a schimbării întregului corp sau aproape întregului corp judecătoresc și de procurori? 359 de candidați, dacă am numărat bine acum, dle Guzun, la funcția de judecători și procurori au fost pregătiți pe parcursul a zece ani de INJ. Aveți cunoștință cumva sau se știe în general câți dintre ei au completat corpurile de judecători și procurori până acum?

Ion Guzun: „Nu cunosc exact. Știu doar că în ultimii ani numărul absolvenților Institutului Național al Justiției este din ce în ce mai mare. Noi chiar am avut stabilită în legislație, în Legea cu privire la statutul judecătorilor o cotă obligatorie pe care CSM-ul trebuia să o respecte ca 80 la sută dintre candidații la funcția de judecători să fie din rândul absolvenților, cotă ce niciodată nu a fost respectată.”

Europa Liberă: Dar este de presupus că majoritatea, cel puțin, dintre ei completează rândurile judecătorilor și procurorilor. INJ – și țin neapărat să cităm acest lucru de pe site-ul instituției – „susține și promovează politica de înnoire a corpului de judecători și cel de procurori cu cadre tinere, competente, integre, cu o reputație morală și profesională ireproșabilă”. Dacă aceste cadre tinere, așa cum sunt caracterizate în acest text, au completat corpurile de judecători și procurori, de ce situația din sistemul justiției este în general considerată „catastrofală”, cum se exprimă doamna prim-ministru, inclusiv sub aspectul reputației morale și profesionale, dle Guzun?

Ion Guzun: „Eu revin la lucrurile pe care le-am menționat deja. Într-adevăr, numărul absolvenților sau persoanelor care pot accede în funcția de judecător sau de procuror este unul suficient. Problema pe care o avem este calitatea

Problema nu constă atât în numărul și cantitatea, cât în faptul cât de mult această instituție asigură viitorilor profesioniști posibilitatea să activeze conform legii ...

acestora și nu este doar doamna Berdilo, mai sunt și mulți alți procurori care și-au manifestat de-a lungul timpului capacitățile lor. Șefa grupului de lucru care anchetează furtul miliardului – doamna procuror Bețișor – și mai sunt și alții.

De aceea, problema nu constă atât în numărul și cantitatea, cât în faptul cât de mult această instituție asigură viitorilor candidați sau profesioniști posibilitatea să activeze conform legii și să reziste tentațiilor, pe de altă parte.”

Europa Liberă: Cum ajung în funcție cei care predau la acest institut?

Ion Guzun: „Din câte se pare, nu cei mai buni profesioniști, sută la sută sunt numiți sau aleși formatori, începând de la faptul că aceștia sunt aprobați de către Consiliul de administrare al Institutului Național al Justiției, iar componența actuală a Consiliului de administrare al Institutului Național al Justiției a suferit o foarte importantă modificare, care a fost, de fapt, și un început pentru modificarea mai multor sau începerea unor reforme în ceea ce privește Institutul Național al Justiției.”

Europa Liberă: În subordinea cui se află acest institut și cine decide destituirea conducerii acestuia? În fond, cum credeți, care va fi reacția la demersurile premierului?

Ion Guzun: „Directorul Institutului Național al Justiției este ales de către Consiliul Institutului Național al Justiției, de aceea este evident că și revocarea din funcție poate fi făcută doar de către membrii acestui consiliu.”

Europa Liberă: Și cum credeți că va reacționa institutul?

Ion Guzun: „Eu nu am mari așteptări, dar cu certitudine, componența Consiliului Institutului Național al Justiției

Cu certitudine, componența Consiliului Institutului Național al Justiției trebuie să fie modificată...

trebuie să fie modificată, dar Consiliul Superior al Magistraturii a revocat trei membri, Consiliul Superior al Procurorilor vedem, cu regret, că câțiva membri s-au îmbolnăvit subit, de aceea la schimbări majore de la Consiliul Superior al Procurorilor am putea să nu ne așteptăm. Cu certitudine din acel consiliu trebuie să plece mai multe persoane chiar și fără a fi revocate din funcție, nemaivorbind de faptul că dl Igor Popa pe lângă faptul că este procuror general interimar, acesta începând cu evenimentele din aprilie 2009, de fapt, și-a arătat contribuția negativă la foarte multe procese, deși are și alte succese sau merite instituționale.”

Europa Liberă: Dle Guzun, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi cu noi în această dimineață, pentru explicațiile Dvs.

XS
SM
MD
LG