NATO cere Rusiei să îşi retragă trupele din estul Republicii Moldova. Iar la finele lunii iunie Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție, cerându-i Moscovei să încheie cât mai repede şi necondiționat acest proces. Și Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional. Poate Occidentul sili Rusia să pună în aplicare o soluție pentru Transnistria? Valentina Ursu l-a întrebat pe expertul Ion Leahu, fost membru al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control.
Ion Leahu: „Din câte cunosc eu, nici rezoluția ONU, nici rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE nu au dreptul imperativ de a impune rezolvarea acelor probleme care au fost fixate în rezoluție sau în alte documente. Asta-i una și a doua: aceste două documente, cu excepția hotărârii Blocului Nord-Atlantic, ele ar fi fost cu perspectivă de realizare în cazul în care se pronunța pozitiv și Rusia, dar Rusia în ambele cazuri a boicotat adoptarea documentului. Mai mult ca atât, l-a calificat drept unul nefondat, neargumentat, mai că n-a spus că-s aiureli și evident că ea nu-și asumă nici un fel de obligațiuni. În situația de față, eu nu văd de unde aș putea să fiu optimist sub aspectul eficienței acestei presiuni.”
Europa Liberă: Și totuși, în premieră, Alianța Nord-Atlantică îi cere Rusiei să-și retragă trupele din estul Republicii Moldova. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, i-a fost solicitat Moscovei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări, fără consimțământul lor, adică în Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Lucrul acesta este agreat inclusiv de Donald Trump și de alți 28 de lideri euroatlantici, iar asta se face înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu Vladimir Putin.
Ion Leahu: „Eu mă tem că deciziile despre care noi vorbim într-o mare măsură sunt condiționate, sunt dictate de eventuala întâlnire. Toată lumea se teme de posibilitatea unor decizii pripite din partea liderului nord-american și caută o modalitate de a-l axa pe o cale cât de cât eficientă, cât de cât cu perspectivă. Presa scrie despre mai multe tentative de a-l plasa pe o cale necesară. De exemplu, fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, Madeleine Albright, și încă vreo 15 foști miniștri de Externe din diferite state i-au adresat o scrisoare în care în mod direct îi indică asupra faptului că Putin are ca scop dispersarea așa-numitului virtual Occident și apoi impunerea propriului dictat în părțile dispersate și îi solicită să țină cont de acest lucru și să nu se dea liderul american cumpărat cu niște promisiuni nefondate. Asta-i una. Mai sunt alte scrisori, mai sunt și alte analize cum ar fi, de exemplu, analiza fostului ministru adjunct al Apărării în Statele Unite ale Americii, Evelyn Farkas, care direct îi spune că a discuta cu Rusia se poate numai prin ultimatum și trebuie de pus un ultimatum în care de arătat că Rusia va fi limitată în orice susținere, precum este limitată Coreea de Nord sau Iranul în cazul în care nu va ține cont de mai multe prevederi între care și faptul că Georgia, Ucraina și Republica Moldova sunt state suverane, care n-ar trebui să sufere ca urmare a politicii externe agresive a Rusiei.”
Europa Liberă: Apropo, asta se regăsește și în o rezoluție votată în Camera Reprezentanților de susținere a Alianței Nord-Atlantice și de reafirmare a suveranității partenerilor americani din Europa Centrală și de Est; documentul mai urmează să fie votat și în Senat, recunoaște și angajamentul puternic al SUA față de independența, suveranitatea, integritatea teritorială și evoluția democratică ale țărilor care au ieșit din fosta Uniune Sovietică, inclusiv Republica Moldova. Și acest lucru se întâmplă exact în ajunul întrevederii Trump-Putin.
Ion Leahu: „Da, dar una e să pregătești terenul și să explici situația și alta e să aștepți că vor fi luate niște decizii serioase.”
Europa Liberă: Ce ar împiedica-o pe Rusia să continue să-și retragă armata din regiunea de est?
Ion Leahu: „Interesele proprii. Dacă cum ați pus Dvs. întrebarea ce ar împiedica-o să-și continue retragerea, repet încă o dată: interesele! Ea nu are interese de a pleca din teritoriul respectiv, ea a bătut aici cuiul respectiv și ea din contra își fortifică prezența.”
Europa Liberă: Dar poate ar putea să ajungă să fie și un partener de încredere pentru alți aliați ai săi, dacă ar face măcar un pas în favoarea continuării acestei retrageri?
Ion Leahu: „Nu văd niciun fel de oferte, nici propuneri din partea Estului, din partea lumii democratice care ar putea înlocui, ar putea schimba orgoliul nelimitat al lui Putin pentru care dominația în această zonă a Europei este una de principiu. El doarme și vede extinderea influenței sale spre Balcani, spre golfuri, spre Istanbul ș.a.m.d. Deci, ce ar putea să-i propună lumea liberă? Iată ați observat conținutul conflictului – că acesta-i conflict, n-ai cum să-l numești altfel – între Trump și doamna Merkel? Sursele energetice și, iarăși, Moscova. Moscova tinde să-i asigure Germaniei cantitățile necesare de energie și prin asta o prinde în niște capcane.”
Ce ar putea să-i propună lui Putin lumea liberă?...
Europa Liberă: A fost o polemică între cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Casa Albă Donald Trump.
Ion Leahu: „Care-i conținutul polemicii? Dna Merkel a declarat că Germania este stat independent și deciziile îi aparțin. Adică, ea nu ține cont de îngrijorările Washingtonului, indiferent de faptul că ele au fost expuse într-un mod poate nu chiar politicos, însă totuși ele sunt îngrijorări. Și sunt întemeiate, dar, iată, dorința de a fi independenți, de a-și păstra independența și suveranitatea este mai presus, cu toate că...”
Europa Liberă: Iar Chișinăul miza foarte mult și pe sprijinul german pentru a identifica o soluție durabilă pentru criza transnistreană?
Ion Leahu: „Nu doar miza, el chiar a avut și confirmarea acestei susțineri. Germania a fost printre cei care au susținut rezoluția și la Adunarea Parlamentară a OSCE, și la NATO.”
Europa Liberă: Iar pe de altă parte, speakerul Andrian Candu declară că în regiunea transnistreană se întâmplă lucruri foarte stranii, adică zeci de camioane fără a avea însemne transportă muniții, armament din depozitul de la Cobasna?
Ion Leahu: „Circulația aceasta nu-i de ieri și nu-i de alaltăieri. Îi foarte bine că speakerul moldovean în sfârșit a ținut cont de asta și chiar și-a permis să vorbească despre asta în public, dar Comisia Unificată de Control, comandamentul contingentului militar pacificator al Republicii Moldova demult semnalizează asupra faptului că trupele paramilitare transnistrene sunt integral dotate cu muniții, armament, arme din depozitele transnistrene. Asta-i numai o parte din – să spunem așa – scopuri. Eu o dată am menționat că este în toi reînnoirea armamentului, armelor din dotarea trupelor militare ruse aflate în Transnistria.”
Europa Liberă: Pe unde vine armamentul reînnoit?
Dl Șalaru a spus că există o companie ucraineană care, în detrimentul oricăror decrete, legi etc., etc., efectuează transportări de muniții și alte specimene militare...
Ion Leahu: „Pe unde? Îmi pare că la dvs. în studio dl Șalaru a spus că există o companie ucraineană care, în detrimentul oricăror decrete, legi etc., etc., efectuează transportări de muniții și alte specimene militare. Iată de unde. Dar a fost o perioadă îndelungată când Ucraina nu interzicea orice transportare a mărfurilor militare. Ele s-au depozitat și acum sunt folosite.”
Europa Liberă: Dl Candu se arată și mai alarmat spunând că ar exista elemente legate de tot ceea ce înseamnă război hibrid la nivel de atacuri cibernetice, propagandă, sunt elemente legate de sistemele energetice, amenințările Rusiei legate de gaz și energie electrică pentru aceste trei state – Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Bate alarma?
Ion Leahu: „Domnia sa bate alarma și are perfectă dreptate, însă e una să bați alarma verbal și-i cu totul alta să purcezi la niște acțiuni.”
Europa Liberă: Dar ce acțiuni ar putea să întreprindă guvernarea?
Ion Leahu: „Nu este absolut deloc nou pentru nimeni din cei care se ocupă cu problema transnistreană și cu economia Republicii Moldova că noi suntem pe muchia cuțitului în legătură cu atribuirea datoriei de aproape șase miliarde de dolari pentru gazele naturale folosite. Demult trebuia să avem o decizie judiciară, care ar demonstra absolut franc că noi nu avem nimic cu această datorie.”
Europa Liberă: Acestea sunt datoriile pe care le are regiunea transnistreană „Gazprom”-ului?
Ion Leahu: „Sigur că da!”
Europa Liberă: Și acolo se pare că mai cresc și penalități?
Ion Leahu: „Penalitățile nu-s atât de mari, e importantă suma. Suma finală este aproape de șase miliarde de dolari. Plus la asta, noi doar din diferite considerente am vândut rețelele de distribuire. Acum închipuiți-vă că se realizează proiectul Iași-Chișinău și ce facem noi atunci cu gazul acela? Cum o să-l aducem la consumatori, dacă rețelele sunt proprietate a „Gazprom”-ului? Iată unde aș vedea eu adevărata îngrijorare a puterii. Ai pus problema, îndată vine din urmă și soluția – ce facem? Da, într-adevăr, suntem foarte și foarte afectați din punctul de vedere al mijloacelor electronice de telecomunicație. Dar avem vreun organ serios care ar putea combate acest viciu? Sigur că nu.”
Europa Liberă: Și totuși, guvernanții acreditează ideea că le reușește să apropie cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului prin acești „pași mici” pe care îi fac și mai cu seamă că ei chiar se arată mulțumiți de ceea ce reușesc să facă?
Ion Leahu: „Clar că cetățenii de pe malul stâng al Nistrului o să fie mulțumiți de ceea ce se face…”
Europa Liberă: Guvernarea e mulțumită.
Ion Leahu: „Guvernarea, cu atât mai mult. Guvernarea obține puncte pozitive pentru eventualele alegeri viitoare, populația este mândră de succesele diplomației și guvernării proprii, dar în realitate noi ne alegem cu aceea că reglementarea adevărată se îndepărtează. Cu fiecare protocol de genul celui semnat la Bender, la Berlin sau la Viena, sau la Roma perspectiva devine tot mai incertă.”
Cu fiecare protocol de genul celui semnat la Bender, la Berlin sau la Viena, sau la Roma perspectiva devine tot mai incertă...
Europa Liberă: Citez o declarație pe care o făcea Europei Libere fostul președinte al Comitetului pentru conflicte înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care crede că în cinci ani s-ar putea pune în aplicare o soluție pentru regiunea transnistreană. Acest parlamentar socialist austriac spune că „modelul a fost deja identificat și cel mai probabil va fi vorba de o soluție de tip descentralizare, pe modelul statutului de autonomie largă”.
Ion Leahu: „Nu are perspectivă niciun fel de soluționare a conflictului transnistrean, cu excepția cazului în care Moldova, Chișinăul ridică completamente mâinile, acceptă absolut toate condițiile care vor fi impuse de Federația Rusă, inclusiv aderarea la Organizația Acordului de Securitate, aderarea la Uniunea Vamală etc., etc. Și principalul, învestirea Transnistriei cu un statut atât de înalt, cu un drept atât de puternic de a influența deciziile Chișinăului, încât Tiraspolul o să controleze integral toată politica externă a Chișinăului. Plus la asta, Chișinăul să-și asume asigurarea economică și materială a regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: De ce le-ar fi convenabil autorităților Republicii Moldova să facă cedări, așa cum lăsați Dvs. să se înțeleagă?
Ion Leahu: „Ei nu fac într-o așa măsură, însă ei nici nu fug departe de – să spunem așa – voința Moscovei. Totuși este…”
Europa Liberă: Credeți că ar exista un dialog ascuns între Chișinău și Moscova?
Ion Leahu: „Poate și nu este dialog. Sunt anumite interese care la timpul lor au format anumite cadre juridice. Și iată acest cadru juridic – ca să nu spun șantajul – este utilizat.”
Europa Liberă: Șantajul din partea cui?
Ion Leahu: „Din partea Moscovei. Și chiar însuși faptul că până acum n-a fost luată o decizie referitor la datoriile multiple față de exterior, inclusiv pentru gazele consumate, ele sunt conștientizate de Guvernul Republicii Moldova. Atâta timp cât guvernul nu face niște mișcări…”
Europa Liberă: Dar guvernul a propus se pare că o alternativă, insistând pe ideea că ar trebui să plătească Moscova pentru staționarea trupelor ruse pe teritoriul de est?
Ion Leahu: „Asta a fost propus, dar nu înseamnă că a fost și acceptat. Moscova nu acceptă și nu recunoaște că pe teritoriul Republicii Moldova staționează alte trupe în afară de cele pacificatoare, care, chipurile, sunt legalizate prin acordul din 1992.”
Europa Liberă: Deci, ținând cont de toate aceste rezoluții, luări de atitudine, reacții, credeți că Moscova va deveni mai cooperantă sau din contra?
Ion Leahu: „Nu!”
Europa Liberă: Sau și mai categorică?
Ion Leahu: „Luați numai pasul sau acțiunile Moscovei în legătură cu rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE. Ei au plecat și nu se știe dacă se vor întoarce, dar Organizația pentru Securitate și Colaborare din Europa foarte mult depinde de banii Moscovei.”
Europa Liberă: Cotizațiile pe care le plătește Federația Rusă în haznaua OSCE?
Ion Leahu: „Da! Așa că ei au să meargă după Moscova și au s-o roage, au să-i rupă mânecile să se întoarcă. Evident că pentru niște concesii. Nu exclud că va fi promis că pe viitor asemenea rezoluții nu vor mai fi acceptate. Adică, Moscova are să impună condiții: „Vreți să ne întoarcem, să colaborăm, scăpați-ne pe viitor de asemenea rezoluții”.”
Europa Liberă: Și nu credeți în anumite evoluții pozitive pe marginea dosarului transnistrean?
Ion Leahu: „Știți, este, de exemplu, o declarație a secretarului general al Blocului Nord-Atlantic, Jens Stoltenberg, referitor la Georgia, că ea ar putea în timpul apropiat să devină membru.”
Europa Liberă: Membru al NATO?
Ion Leahu: „Însă în situația în care statutul acestei organizații categoric respinge o asemenea posibilitate, ținând cont de conflictele pe care le are Georgia pe teritoriul său, eu mă întreb: Cum pot să fiu optimist, dacă oamenii merg la asemenea afirmații, neținând cont de aceea că noi știm și partea opusă că nu pot ei să îndeplinească? Ei ne promit, dar nu pot realiza.”
Europa Liberă: Și totuși, dacă Occidentul găsește limbaj comun cu Vladimir Putin, ar putea să fie îmblânzit ursul?
Ion Leahu: „Putin o să înainteze așa condiții, încât Occidentul o să spună: „Mai bine rămânem în situația de confruntare, decât să ne apropiem”.”
Europa Liberă: Dar ce condiții ar putea avansa Vladimir Putin?
Ion Leahu: „Îmi e greu să spun, dar principalul e evident că o să fie revenirea Rusiei în G8. Asta-i una. Și a doua: neimplicarea în nicio acțiune, oricât de mică pe care și-o permite Rusia. Adică, dacă ei au să considere că Moldova este parte integrală a intereselor ei și ea trebuie să domine aici, apoi Europa n-o să trebuiască să se implice în situația respectivă. Asta ca exemplu.”
