Radio Chișinău îl citează pe Dan Dungaciu care afirmă că ipoteza dispariției lui Aleksandr Lukașenko de la putere este exagerată. „Uitați-vă ce se întâmplă lângă noi, în Moldova și în Ucraina. După 30 de ani de expunere democratică la Uniunea Europeană - tot soiul de parteneriate, planuri de acțiuni, Parteneriat estic cu UE - în Republica Moldova avem un președinte prorus”, afirmă directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Duganciu subliniază că jumătate de populație votează cu Estul, jumătate cu Vestul.
Într-un editorial pentru IPN, Victor Pelin scrie după alegerile prezidențiale din Belarus, am avut posibilitatea să ne dumerim ce se are în vedere, atunci când autoritățile din Republica Moldova, în special președintele Igor Dodon, vorbesc despre necesitatea promovării unei politici externe echilibrate. Autorul menționează că exemplul președintelui belarus, Alexandr Lukașenka, a fost și rămâne încurajator pentru președintele Dodon. Totuși, copiindu-l pe Lukașenka, președintele Dodon nu ar trebuie să ignore evoluțiile de ultimă oră a regimurilor autoritare din Belarus și Rusia, unde actualmente se protestează în zeci de orașe împotriva guvernărilor autocrate, consideră Pelin.
După ce guvernarea coordonată de președintele Dodon a eșuat lamentabil în gestionarea pandemiei și efectelor acesteia, în săptămâna de după o altă „vizită de lucru” la Moscova, președintele Dodon a decis să se așeze pe alte subiecte, care, în opinia sa, ar putea să-i aducă simpatie electorală mai mare în perioada ce urmează, scrie Veaceslav Negruța într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău. Dodon pretinde că din miliardul furat au fost „recuperați plus sechestrați 6,3 miliarde de lei”, se scrie în material. În primul rând și cert, nimic deocamdată din „furtul miliardului” nu a fost recuperat, cifrele provin din comercializarea bunurilor care au aparținut băncilor, scrie autorul. „Din păcate, „furtul miliardului” e ca și Covid-19: deocamdată fără prea multe semne de bucurie și motive de relaxare. Chiar dacă Dodon se chinuie în declarații să ne convingă de contrariu”, afirmă Negruța.
Despre lecțiile pe care le putem învățat din situația din Belarus scrie Petru Grozavu pentru Ziarul de Gardă. Autorul scrie că în toamnă vine și peste R. Moldova următorul val al alegerilor prezidențiale, în care Igor Dodon pretinde că ar putea repeta isprava lui Lukașenka. În opinia sa, Dodon, practic, nu mai are parteneri, cu excepția a ceea ce a mai rămas din PDM și nu mai e crezut de nimeni, decât de cei care pot fi mințiți. „Împotriva lui Dodon nu e doar dreapta, dar și stânga”, scrie Grozavu. Autorul consideră că Dodon a devenit un rău comun împotriva căruia sunt toți, dar separat, ceea ce nu e o soluție.
Într-o analiză pentru portalul Noi.md, Victor Surujiu scrie că în deceniul din urmă, au avut loc destule cazuri de interpretare libertină sau extinsă a Constituției, precum și de folosire a Curții Constituționale pe post de instrument politic, fapt care se solda cu situații de criză. În articolul de analiză, autorul îl citează pe fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi, care ar crede că ea necesită o corectare serioasă în baza unui consens public larg. Potrivit lui, „acesta este un drum lung și întortocheat, pe care îl vom putea parcurge doar în discuții pașnice și înțelegere reciprocă”, se scrie în articol.
