„Cu câteva momente în urmă, la indicația mea, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ de pe insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”, a scris Trump pe rețelele de socializare.
„Armele noastre sunt cele mai puternice și sofisticate pe care le-a cunoscut vreodată lumea, dar, din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”, a adăugat el.
El a avertizat însă că, dacă Iranul „sau oricine altcineva” ar face ceva pentru a împiedica transportul maritim prin strâmtoare, el ar „reconsidera” decizia de a nu distruge instalațiile petroliere de pe insulă.
Insula Kharg din Iran este principalul punct de export al țării, servind drept terminal pentru aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. Aceasta este situată la aproximativ 24 de kilometri de coasta iraniană și la circa 480 de kilometri nord de Strâmtoarea Ormuz.
Câteva ore mai târziu, pe 14 martie, mass-media de stat iraniană a confirmat că forțele americane au lovit obiective militare de pe Insula Kharg. Agenția de știri Fars, apropiată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a raportat că s-au auzit „peste 15 explozii” pe insulă și a afirmat că din zonă se ridica un fum dens. Agenția a declarat că Statele Unite au vizat echipamente militare și a susținut că sistemele de apărare aeriană ale insulei Kharg nu au fost avariate. Radio Farda, postul de radio al RFE/RL, nu a putut verifica în mod independent această informație.
Armata iraniană amenințase anterior că va ataca instalațiile petroliere din regiune legate de SUA în cazul în care vreo infrastructură energetică iraniană va fi lovită.
Aceste evoluții au avut loc în contextul în care Pentagonul a început să-și consolideze forțele în Orientul Mijlociu, trimițând o nouă navă de asalt cu o unitate expediționară a Marinei la bord, după ce Trump a promis intensificarea atacurilor în săptămâna următoare.
Înalți oficiali ai apărării au declarat pentru RFE/RL pe 13 martie că Pentagonul trimite un contingent de pușcași marini – probabil aproximativ 2.500 de persoane – la bordul navei de asalt USS Tripoli.
RFE/RL a contactat Casa Albă și a fost redirecționată către Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care este responsabil pentru forțele americane din Orientul Mijlociu. CENTCOM nu a comentat imediat.
Potrivit Axios, care a relatat și despre desfășurarea trupelor de infanterie marină, Pentagonul trimite în regiune, alături de nava Tripoli, crucișătorul cu rachete ghidate USS Robert Smalls și distrugătorul cu rachete ghidate USS Rafael Peralta.
„Îi vom lovi foarte tare săptămâna viitoare”, a declarat Trump.
Președintele a scris ulterior într-o altă postare pe rețelele sociale că Iranul „este complet învins și dorește un acord – dar nu un acord pe care eu l-aș accepta”.
Pregătită și dispusă să escorteze
Trump a declarat anterior că Statele Unite sunt pregătite și dispuse să escorteze navele prin strâmtoarea strategică Ormuz pentru a le proteja de un eventual atac iranian, o măsură pe care și alte țări occidentale au afirmat că o au în vedere.
Întrebat ulterior când va începe Marina SUA să escorteze petrolierele, Trump le-a spus reporterilor: „Se va întâmpla în curând”, fără a preciza însă un termen concret.
Administrația americană depune eforturi să oprească creșterea prețurilor globale la petrol în urma perturbărilor cauzate de atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului, care au început pe 28 februarie, și de lansările ulterioare de rachete și drone de către Teheran, ca represalii, asupra aliaților arabi ai SUA din Golf și a altor țări.
Parisul ia în considerare introducerea unei taxe pentru serviciile de escortă
Franța elaborează, de asemenea, planuri pentru formarea unei coaliții menite să asigure securitatea Strâmtorii Ormuz odată ce situația de securitate se va stabiliza, potrivit declarațiilor a doi oficiali francezi anonimi, citați de Reuters.
Pe fondul creșterii prețurilor la energie, puterile europene caută modalități de a-și proteja navele care tranzitează strâmtoarea. Franța s-a alăturat Italiei în căutarea unei soluții diplomatice cu Iranul pentru a permite navelor lor să tranziteze în siguranță această cale navigabilă, a declarat un oficial.
Reuters a citat surse care au afirmat că Iranul a permis tranzitul prin strâmtoare a două nave de transport de gaz petrolier lichefiat sub pavilion indian, ceea ce reprezintă o excepție rară de la politica Teheranului de a hărțui traficul naval.
Liderii iranieni ies în stradă
Mai mulți înalți oficiali iranieni, printre care și președintele Masud Pezeshkian, au ieșit pe străzile Teheranului pe 13 martie la mitingul anual de Ziua Al-Quds, în semn de sprijin pentru cauza palestiniană, în ciuda valului intens de atacuri aeriene lansate de Statele Unite și Israel.
Adoptând un ton provocator, șeful sistemului judiciar Gholam Hossein Mohseni Ejei, șeful poliției naționale Ahmad-Reza Radan și ministrul de externe Abbas Araqchi s-au alăturat, de asemenea, miilor de iranieni din capitală, după cum au arătat imaginile televiziunii de stat, în timp ce coloane de fum se ridicau din diverse locuri din oraș.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei – care i-a succedat tatălui său, ucis în primele atacuri aeriene americane și israeliene – a rămas ascuns, pe fondul speculațiilor privind starea sa de sănătate.
Șeful apărării americane, Pete Hegseth, a declarat că Khamenei a fost probabil rănit și desfigurat în atacul aerian care i-a ucis tatăl și a pus la îndoială capacitatea lui Khamenei de a guverna în contextul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului.
În dimineața zilei de 14 martie, s-au auzit din nou explozii puternice în centrul Teheranului, deși detaliile nu au fost cunoscute imediat.
SUA deplâng moartea membrilor echipajului de avion
Statele Unite deplâng, de asemenea, cele mai recente decese ale unor militari americani, survenite în urma a ceea ce pare a fi o coliziune în zbor între două avioane de realimentare KC-135 deasupra vestului Irakului.
CENCOMM a declarat pe 13 martie că toți cei șase membri ai echipajului au murit în incident, care a implicat un alt avion de realimentare, fără a fi vorba de foc ostil sau prietenos.
Incidentul a ridicat numărul confirmat de decese americane în război la 13, cu câteva zeci de răniți, majoritatea în urma diverselor lansări de rachete iraniene care au vizat bazele militare americane din regiunea Golfului.
Franța a deplâns, de asemenea, moartea unui soldat implicat indirect în războiul din Iran.
Președintele Emmanuel Macron a confirmat că un soldat francez a fost ucis într-un atac cu dronă în regiunea autonomă Kurdistan din Irak, în timp ce asista forțele irakiene în misiuni antiteroriste.
„Războiul din Iran nu poate justifica astfel de atacuri”, a declarat el.
Comandantul soldatului în vârstă de 42 de ani a declarat inițial că proiectilul era o dronă de atac Shahed de fabricație iraniană. Însă ulterior, un purtător de cuvânt al armatei a afirmat că este „prematur” să se identifice modelul specific al dronei sau locul de lansare, adăugând că ancheta este în curs.
Franța nu participă direct la efortul de război al SUA și Israelului.
Lansările iraniene continuă
Iranul a continuat să lanseze atacuri împotriva Israelului, armata israeliană declarând în dimineața zilei de 14 martie că „sistemele defensive sunt operaționale pentru a intercepta amenințarea”.
Turcia a anunțat că o rachetă iraniană a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO deasupra teritoriului său, acesta fiind al treilea incident similar de la începutul războiului.
Ankara a afirmat că „prioritatea sa principală” este să evite să fie atrasă în război.
„Acționăm cu mare prudență împotriva comploturilor, capcanelor și provocărilor care urmăresc să atragă țara noastră în război”, a declarat președintele Recep Tayyip Erdogan, promițând un răspuns „adecvat și măsurat” după lansarea rachetei.
„A ține țara noastră departe de acest foc este prioritatea noastră principală”, a spus el.
Între timp, în Qatar s-au auzit explozii în dimineața zilei de 14 martie, Ministerul de Interne declarând că evacuează unele zone cheie.
Cu informații de la Radio Farda (RFE/RL), corespondentul RFE/RL Alex Raufoglu din Washington, Reuters, dpa și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te