Experții spun că republica islamică are de luat decizii dificile în 2025, anul în care președintele ales al SUA, Donald Trump, își va prelua funcția și în care acordul nuclear dintre Teheran și puterile mondiale va expira.
„Intuiesc că anul 2025 va fi un an al greutăților și al deciziilor dificile pentru Teheran, odată ce regimul se va confrunta cu noua administrație Trump”, a declarat Sanam Vakil, director al Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord în cadrul think tank-ului Chatham House, cu sediul la Londra.
În defensivă
Căderea președintelui sirian longeviv Bashar al-Assad, un aliat al Teheranlui, în decembrie, a fost o lovitură majoră pentru ambițiile regionale ale Iranului.
Sub conducerea lui Assad, Siria era membră a „axei de rezistență” a Iranului, adică a rețelei sale laxe de aliați și parteneri regionali, în cadrul căreia Damascul ajuta Teheranul să își aprovizioneze aliații.
Printre aceștia se numără Hezbollah, partidul politic și grupul armat din Liban, care a fost, printre altele, cel mai important partener al Iranului timp de decenii.
Cândva o forță de temut, Hezbollah este acum o umbră a ceea ce a fost. Bombardamentele aeriene ale Israelului și invazia terestră de anul trecut au degradat grav capacitățile militare ale grupării și i-au decimat conducerea.
Între timp, războiul purtat de Israel în Fâșia Gaza împotriva grupării palestiniene Hamas, desemnată de SUA și UE drept organizație teroristă - un alt aliat al Teheranului - a lăsat Iranul cu o influență redusă în enclava palestiniană.
Pe plan intern, în Iran, lucrurile nu arată mai bine. Moneda națională a pierdut peste 60% din valoarea sa în raport cu dolarul american în ultimul an, iar autoritățile au renunțat la o lege controversată pentru a spori aplicarea hijabului, sau a vălului islamic, de teama revoltei publice.
Hamidreza Azizi, membru al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a declarat că sistemul clerical iranian se află într-o „situație critică”.
„Aceasta poate fi cea mai dificilă fază din istoria [republicii islamice] de la războiul din 1980-1988 cu Irakul - sau poate chiar mai gravă”, a susținut el.
Azizi a adăugat că, în prezent, chiar și unii suporteri fermi ai sistemului „pun la îndoială validitatea” politicilor interne și externe ale țării.
Ceea ce înrăutățește lucrurile este faptul că 2025 ar putea fi un an decisiv pentru programul nuclear iranian, în condițiile în care acordul nuclear din 2015, practic defunct, expiră în octombrie, iar Occidentul își pierde răbdarea cu Teheranul din cauza lipsei de progrese în eforturile de relansare a acordului.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că programul nuclear al Teheranului se apropie de „punctul fără întoarcere”, în comentarii pe care Iranul le-a calificat ulterior drept „înșelătoare”.
Terapie de șoc
Iranul se confruntă cu consecințele unor ani de investiții slabe atât pe plan intern, cât și internațional, care l-au adus într-o „conjunctură” critică, potrivit lui Alex Vatanka, director al Programului pentru Iran din cadrul Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.
„Iranul are nevoie de terapie de șoc... are nevoie să fie zguduit din temelii pentru a putea poate salva acest regim”, a declarat Vatanka.
Analiștii spun că Teheranul trebuie să facă schimbări majore de politică și să ia decizii dificile, cum ar fi angajarea în dialog cu administrația Trump, pentru a preveni continuarea declinului.
În timpul primului mandat al lui Trump, în perioada 2017-2021, administrația sa a desfășurat ceea ce a numit o campanie de „presiune maximă” asupra Iranului, care a inclus impunerea de sancțiuni paralizante împotriva Teheranului.
„Pare să existe un consens din ce în ce mai mare în rândul cercurilor politice din Teheran că, având în vedere complexitatea atât pe plan intern, cât și extern, încheierea unui acord (cu Occidentul) este cea mai pragmatică cale de acțiune”, a declarat Azizi.
Dar, deși lumea ar saluta cu siguranță un astfel de acord, el ar putea să nu fie suficient pentru a salva establishmentul clerical, a mai spus Vatanka.
„Trump sau oricine altcineva nu poate fi factorul determinant pentru problema dură cu care se confruntă regimul din Iran, și anume că și-a pierdut propriul popor”, a spus el, referindu-se la nemulțumirea publică în creștere în țară în ultimii ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
