Primul exercițiu antiterorist al Iranului în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) nu reflectă atât puterea militară comună, cât mai degrabă dorința de a transmite un mesaj: Teheranul vrea ca lumea să îl considere relevant din punct de vedere strategic.
Iranul se confruntă cu cea mai gravă criză a apei din ultimele decenii, care a fost în mare parte alimentată de proasta gestionare și de seceta severă, împingând țara înspre ceea ce experții numesc „falimentul hidric”.
Celebra închisoare Qarchak, situată într-un deșert din apropierea Teheranului, este de multă vreme un simbol sumbru al represiunii din Iran.
Vest-europenii amenință să declanșeze mecanismul care ar reimpune automat sancțiunile împotriva Iranului, cu excepția cazului în care acesta înregistrează progrese în negocierile nucleare. Procesul „snapback” ocolește dreptul de veto al Consiliului de Securitate ONU și ar putea mări tensiunile.
Garanțiile de securitate pentru Kiev sunt o chestiune cheie în eforturile de a pune capăt luptelor declanșate de invazia rusă în Ucraina. Mai nou, trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a pus în centrul atenției termenul: „similar articolului 5”.
Recunoașterea talibanilor de către Rusia reprezintă o provocare îndrăzneață la adresa normelor occidentale, impulsionând eforturile grupării de a obține legitimitate. „Precedentul” rus ar putea inspira China și statele din Asia Centrală, dar Iranul și țările din Golful Persic rămân prudente.
Propunerea SUA de a plasa sub administrație americană Coridorul Zangezur – o conexiune vitală între Azerbaidjan și exclava sa Nahicevan, prin sudul Armeniei – a adâncit diviziunile din Caucazul de Sud și a stârnit neliniște în Iran.
Statele Unite și Iranul sunt pregătite să revină la masa negocierilor într-un moment în care tensiunile dintre cele două țări sunt mari, iar încrederea este scăzută.
După un război devastator cu Israelul, care i-a expus punctele slabe ale forțelor aeriene, Iranul caută armament militar avansat din China. Dar reticența Beijingului – și inacțiunea Moscovei – scot în evidență limitele alianțelor Teheranului și profunzimea izolării sale strategice.
Atacul de amploare al Israelului asupra Iranului pare să fi luat prin surprindere conducerea militară de la Teheran, ceea ce poate explica și reacția slabă a iranienilor după ce a fost lovit. Dar rămâne neclar dacă atacul și-a atins obiectivul principal: neutralizarea programului nuclear iranian.
Întrucât Teheranul se opune negocierilor cu SUA, se spune că Israelul ar plănui un atac asupra programului nuclear al Iranului. Israelul a demonstrat că poate pătrunde adânc în interiorul teritoriului iranian, dar nu se știe încă dacă poate distruge de unul singur facilitățile nucleare al acestuia.
Adversarii SUA, dar și unii aliați, au criticat vehement propunerea președintelui Donald Trump de a strămuta locuitorii din Gaza, deschizând astfel calea pentru o preluare a enclavei de către SUA.
Iranul este mai slab și mai vulnerabil decât oricând în ultimii ani, după ce a suferit o serie de lovituri majore. În cursul anului 2024, Teheranul și-a văzut influența regională diminuată, instrumentele de descurajare militară împotriva rivalilor - slăbite, iar economia sa a lâncezit.
Căderea regimului sirian al lui Bashar al-Assad în mâinile rebelilor, inclusiv ale grupărilor susținute de Ankara, a făcut din Turcia actorul străin dominant în Siria, în detrimentul Iranului și al aliatului său, Rusia.
Iranul a construit, timp de decenii, o rețea regională de grupări militante. Evenimentele din Siria i-au dat o lovitură potențial fatală, susțin analiștii.
Abu Muhammad al-Jolani, liderul grupului Hayat Tahrir Al-Sham – desemnat terorist de SUA – a condus o ofensivă fulgerătoare în Siria pentru a răsturna guvernul președintelui Bashar al-Assad. Cine este Jolani, un militant pe capul căruia este pusă o recompensă de zece milioane de dolari?
O nouă lege controversată privind impunerea obligativității portului hijabului a stârnit furia opiniei publice iraniene și chiar a clericilor de rang înalt, care spun că ea ar putea avea efect contrar celui scontat, religios. Activiștii au avertizat cu proteste dacă legea nu este abrogată.
Căderea celui de-al doilea oraș al Siriei - Alep - în mâinile rebelilor, a readus războiul civil din Siria, aflat într-o fază latentă de mai mulți ani, pe prima pagină a actualității internaționale. Ce se știe, însă, despre militanții care au obținut acest succes neprevăzut?
Încarcă mai mult
