Minusculele insule Abu Musa, Tunb Mare și Tunb Mic se află în apropierea „gurii de vărsare” a canalului cu o lățime de 39 de kilometri, ceea ce le conferă o importanță strategică. Ele sunt controlate de Teheran, dar sunt revendicate de mult timp de Emiratele Arabe Unite (EAU).
Publicația americană Axios a relatat pe 26 martie că Pentagonul pregătește o serie de opțiuni militare pentru o eventuală „lovitură finală” împotriva Iranului. Printre acestea s-ar numără și ocuparea insulei Abu Musa și a celorlalte două insule.
Conform Axios, se ia în considerare și cucerirea altor insule iraniene, printre care Qeshm, Larak și Kharg. Iranul are peste 400 de insule de-a lungul coastei sale sudice.
RFE/RL a solicitat un comentariu cu privire la raportul Axios din partea Casei Albe, care a transmis o declarație din 21 martie a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt.
În declarație, Leavitt a afirmat: „Rolul Pentagonului este să facă pregătirile necesare pentru a-i oferi Comandantului Suprem un maxim de flexibilitate. Acest lucru nu înseamnă că președintele a luat o decizie și, așa cum a spus recent președintele în Biroul Oval, el nu intenționează să trimită trupe terestre nicăieri în acest moment.”
Între timp, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf a scris pe X pe 25 martie că serviciile de informații din Teheran aveau indicii potrivit cărora „dușmanii Iranului, cu sprijinul unei țări din regiune, pregătesc o operațiune de ocupare a uneia dintre insulele Iranului”.
Comentariul său a fost interpretat ca o aluzie la Abu Musa și la afirmațiile Iranului potrivit cărora Emiratele Arabe Unite ar putea ajuta Statele Unite să pună stăpânire pe această insulă.
Recunoscute la nivel internațional ca făcând parte din Iran, insulele sunt revendicate și de Emiratele Arabe Unite. Teheranul a preluat controlul asupra acestor teritorii cu doar o zi înainte de înființarea, în 1971, a Emiratelor Arabe Unite, care până atunci fuseseră un protectorat britanic neoficial.
Cea mai mare dintre insule, Abu Musa, are o populație de aproximativ 2.000 de locuitori. Cele două insule mai mici sunt în mare parte nelocuite și găzduiesc instalații navale și militare.
Tactică de presiune
Prețurile mondiale la petrol și gaze au crescut vertiginos de când Iranul a blocat efectiv strâmtoarea – care asigură aproximativ o cincime din tranzitul mondial de petrol și gaze – de la începutul războiului, pe 28 februarie.
Statele Unite ar putea prelua controlul asupra insulelor pentru a pune capăt controlului strict exercitat de Iran asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în speranța că acest lucru va contribui la scăderea prețurilor petrolului.
Experții afirmă că ocuparea celor trei insule strategice ar putea oferi Washingtonului un atu în orice negociere cu Iranul pentru încetarea războiului.
„Probabilitatea ca aceștia să intenționeze să ocupe aceste insule este foarte mare”, a declarat pentru Radio Farda, postul RFE/RL, Mohammad Farsi, un fost ofițer militar iranian care a fost staționat pe Insula Kharg, în nordul Golfului Persic, înainte de Revoluția Islamică din 1979.
Desfășurarea a două unități expediționare americane, alcătuite din mii de pușcași marini, precum și nave și aeronave de sprijin, a alimentat speculațiile potrivit cărora Trump ar putea ordona, la un moment dat, invadarea insulelor.
Ar funcționa cu adevărat?
Farsi s-a declarat sceptic cu privire la faptul că ocuparea insulelor Abu Musa, Tunb Mare și Tunb Mic ar atinge obiectivul declarat de a menține strâmtoarea deschisă pentru petrolierele.
„Amenințarea din partea Iranului nu necesită nave sau ambarcațiuni”, a spus el. „Iranul poate lansa atacuri de la distanță cu drone și rachete.”
Atâta timp cât infrastructura iraniană de rachete și drone de pe continent rămâne intactă, a afirmat Farsi, nicio garnizoană insulară și nicio forță de escortă navală nu poate garanta în mod fiabil trecerea în siguranță prin strâmtoare.
H.A. Hellyer, cercetător asociat senior la Institutul Regal pentru Studii de Apărare și Securitate (Royal United Services Institute for Defence and Security Studies), afirmă că liderii Iranului consideră Strâmtoarea Ormuz o pârghie, „un mecanism de presiune care influențează piețele energetice mondiale și opinia publică internațională”.
Astfel, controlul Statelor Unite asupra celor trei insule ar fi „geografic și strategic”.
„Aceste insule se află în apropierea Strâmtorii Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte de trecere maritime din lume. Controlul asupra lor are implicații asupra rutelor maritime, fluxurilor energetice și potențialelor poziționări militare în orice scenariu care implică redeschiderea sau securizarea strâmtorii”, a spus el, adăugând însă că nu pledează pentru ca Statele Unite să întreprindă o astfel de acțiune.
„În cele din urmă, aceste insule nu sunt periferice. Ele se află la intersecția dintre disputele teritoriale, securitatea maritimă, piețele energetice și alianțele în continuă schimbare din Golf. Orice acțiune care le-ar implica ar remodela peisajul strategic din jurul Strâmtorii Ormuz.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te