Marea Britanie
Prim-ministrul Keir Starmer a declarat luni că țara sa nu se va lăsa „atrasă într-un conflict mai amplu cu Iranul”, reiterând că, pe de altă parte, colaborează cu aliații pentru redeschiderea strâmtorii.
„Colaborăm cu alte părți pentru a elabora un plan credibil privind Strâmtoarea Ormuz, astfel încât să ne asigurăm că putem redeschide traficul maritim și trecerea prin strâmtoare. Vreau să fiu clar: aceasta nu va fi și nu a fost niciodată concepută ca o misiune NATO”, a declarat el reporterilor.
Uniunea Europeană
Miniștrii de externe ai UE urmau să discute luni despre consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, dar nu se preconizează să abordeze extinderea rolului acesteia pentru a include strâmtoarea blocată, afirmă diplomați și oficiali citați de Reuters.
Misiunea UE „Aspides” – denumită după cuvântul grecesc care înseamnă „scuturi” – a fost înființată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile grupului rebel Houthi din Yemen, în Marea Roșie.
Germania
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că Germania nu va participa cu forțele sale militare la paza strâmtorii. „Se așteaptă Trump ca o mână de fregate europene să facă ceva ce puternica Marină a SUA nu este în măsură să facă? Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a spus Pistorius.
Ministrul de externe Johann Wadephul a declarat duminică, într-un interviu la ARD, că este „foarte sceptic” că extinderea misiunii Aspides în Strâmtoarea Ormuz ar oferi o mai mare siguranță.
Spania
Spania nu va participa la nicio misiune militară în Strâmtoarea Ormuz, deoarece consideră că războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului este ilegal, au declarat luni miniștrii apărării și afacerilor externe de la Madrid.
Guvernul de coaliție de stânga condus de prim-ministrul Pedro Sanchez a criticat ofensiva și a interzis aeronavelor americane participante să utilizeze bazele militare comune din sudul Spaniei. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a respins solicitarea președintelui american Donald Trump de a acorda sprijin militar pentru securizarea căii navigabile precum și amenințările acestuia cu un „viitor foarte sumbru” pentru aliații NATO care nu ar da curs acestei solicitări.
Italia
Italia „nu se află în război cu nimeni, iar trimiterea de nave militare într-un scenariu de conflict ar însemna să intrăm în război”.
Așa a declarat vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Matteo Salvini, în timpul unei vizite la Milano, referitor la ipotezele privind o misiune de escortare a navelor comerciale în strâmtoarea Ormuz. „Nu suntem în război cu nimeni – a spus el – și nu vreau să-mi imaginez Italia în război cu cineva. Dacă trimiți o navă militară într-un scenariu de război, intri în război. Mi se pare că președintele Consiliului (prim-ministra Georgia Meloni, n. red.) a fost foarte clar în această privință”.
Australia
Australia nu va trimite nave militare pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru de la Canberra.
„Nu vom trimite nicio navă în Strâmtoarea Ormuz. Știm cât de important este acest lucru, dar nu ni s-a cerut acest lucru și nici nu contribuim la această acțiune”, a declarat Catherine King, membră a cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public de televiziune ABC.
Japonia
Japonia nu intenționează în prezent să trimită nave militare pentru a escorta nave în Orientul Mijlociu, a declarat luni prim-ministra Sanae Takaichi.
„Nu am luat nicio decizie cu privire la trimiterea de nave de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent și ce se poate face în cadrul legal”, a spus Takaichi în fața parlamentului.
Takaichi se va deplasa la Washington în această săptămână pentru discuții cu Trump, care, potrivit ei, vor viza conflictul cu Iranul.
Danemarca
Ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen a declarat luni, înaintea reuniunii miniștrilor din UE de la Bruxelles, că ar fi înțelept „să rămânem deschiși” față de această chestiune, „având în vedere că suntem o țară mică, dar o mare națiune maritimă”. Chiar dacă Europa nu a susținut decizia SUA și a Israelului de a intra în război, „trebuie să privim lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie”, a declarat el jurnaliștilor.
Alte țări, precum Estonia și Lituania, au adoptat o poziție similară cu a Danemarcei: nu au promis sprijin direct lui Trump, dar nu au exclus o cooperare într-o formă sau alta.
Cea mai apropiată țară NATO de Moldova, România, nu a reacționat imediat public la cererea lui Trump. Ea a pus la dispoziția SUA două baze aeriene săptămâna trecută, atrăgându-și în consecință condamnare din partea guvernului iranian.
Scris cu informații de la agenția Reuters și Ansa.it.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te