Peste 1.100 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de la începutul campaniei aeriene masive, pe 28 februarie, potrivit organizației pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA. Semiluna Roșie Iraniană estimează că numărul morților este chiar mai mare, ajungând la 1.230.
Bilanțul include zeci de copii uciși într-un atac aerian asupra unei școli elementare de fete din orașul Minab, din sudul țării, care, potrivit Teheranului, a ucis până la 165 de eleve și profesoare. Experții Națiunilor Unite și-au exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la acest atac.
Oficialii militari americani și israelieni susțin că operațiunile lor vizează centrele de comandă și control iraniene, bazele de rachete și instalațiile statului - nu civilii. Însă organizațiile umanitare afirmă că peste 100 de obiective civile au fost lovite, inclusiv spitale și instalații sportive.
La Teheran, un oraș cu aproximativ 9 milioane de locuitori care a suferit cel mai mult din cauza atacurilor aeriene devastatoare ale SUA și Israelului, locuitorii trăiesc permanent cu teamă.
„Simt că ne pierdem libertatea de acțiune ca ființe umane”, a declarat o locuitoare din Teheran pentru Radio Farda, postul de radio al RFE/RL, sub condiția anonimatului. „Sunetul exploziilor provoacă multă anxietate, dar în aceste zile te face să-ți fie frică chiar și tăcerea – când nu auzi avioane de luptă sau explozii. Pentru că aștepți în continuare momentul terifiant în care vei afla dacă tu și ceilalți veți supraviețui.”
Pe lângă pierderile umane, conflictul perturbă viața cotidiană și comerțul. Guvernul iranian a emis un decret care interzice toate exporturile de produse alimentare și agricole, ca măsură de război pentru a asigura aprovizionarea adecvată a pieței interne.
Atacurile asupra unor obiective din imediata vecinătate a zonelor civile și rezidențiale au distrus case și afaceri, provocând evacuări în unele părți ale Teheranului și făcând mulți locuitori să se adăpostească în subsoluri și buncăre improvizate.
Siturile de patrimoniu cultural și piețele în aer liber au suferit, de asemenea, daune, adâncind sentimentul de criză națională. Organizația Mondială a Sănătății a identificat multiple atacuri asupra unităților medicale, trăgând un semnal de alarmă cu privire la potențiale încălcări ale dreptului internațional umanitar.
Schimbarea regimului nu este unul dintre obiectivele declarate ale operațiunii Epic Fury. Dar pentru unii iranieni, această nuanță nu reprezintă o consolare.
Opiniile cu privire la posibilitatea ca războiul să ducă în cele din urmă la răsturnarea republicii islamice sunt împărțite și adesea radicale. Unii și-au exprimat bucuria la moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, care a fost ucis într-un atac aerian israelian pe 28 februarie. Dar mulți sunt îngrijorați de ceea ce va urma, inclusiv de posibilitatea unui război civil.
„Nu am reușit niciodată să îi înțeleg pe cei care susțin ideea războiului”, a declarat locuitoarea din Teheran pentru Radio Farda. „Chiar dacă înțeleg de ce este capabilă o persoană disperată, am impresia că aceștia nu au nicio idee despre ce înseamnă războiul în realitate.”
„Nu vreau să fiu o supraviețuitoare a unui război al cărui rezultat este distrugerea”, a adăugat ea. „Și nu cred că poate exista un război fără distrugere.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te