Timp de 88 de zile, milioane de iranieni au trăit în întuneric digital, după ce autoritățile au blocat internetul, din rațiuni prezentate ca fiind de securitate, în urma izbucnirii războiului cu Statele Unite și Israelul, la sfârșitul lunii februarie. Multe restricții erau în vigoare însă deja înaintea conflictului, când avuseseră loc mari proteste interne.
Însă sfârșitul uneia dintre cele mai lungi întreruperi de internet din istorie, pe 27 mai, nu a oferit decât o consolare nesemnificativă pentru mulți iranieni care s-au reconectat, după aproape trei luni, la aceeași rețea puternic filtrată și controlată de stat.
Cu toate acestea, unii au spus că s-au simțit ușurați că au scăpat de izolarea aproape completă impusă acestei țări mari din Orientul Mijlociu, cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori.
„Sentimentul de umilire colectivă, accesul restricționat la informații, chiar și accesul la tratament și îngrijire medicală – acestea sunt drepturi fundamentale ale omului, dar toate au fost luate”, a declarat Vida, care și-a dat doar prenumele său de teamă să nu sufere represalii, pentru Radio Farda, departamentul de limbă persană al RFE/RL.
„Accesul era atât de restricționat încât nici măcar e-mailul nu se deschidea, iar comunicarea cu persoanele din afara Iranului devenise imposibilă”, a adăugat Vida. „[Lumea exterioară] nu avea nicio idee despre ce se întâmpla aici, în condiții de război.”
„Nu putem vorbi cu familiile”
Pe 25 mai, președintele iranian Masud Pezeșkian a ordonat Ministerului Comunicațiilor să restabilească accesul la internet, care fusese întrerupt, cel puțin parțial, încă de la începutul lunii ianuarie, când au avut loc proteste de amploare împotriva conducătorilor religioși ai țării.
Pe 28 februarie s-a impus o blocadă totală, odată ce Statele Unite și Israelul au lansat o campanie de bombardamente împotriva Iranului.
Platformele de monitorizare a internetului au raportat deja pe 26 mai restabilirea parțială a conexiunii la internet, deși nu au ajuns la un consens cu privire la gradul de restabilire a accesului.
Grupul de monitorizare Netblocks a estimat gradul de conectivitate la internet în Iran la aproximativ 80% din nivelurile înregistrate înainte de luna ianuarie, menționând că WhatsApp rămânea restricționat și că unii utilizatori erau încă offline. Firma americană de monitorizare a rețelelor Kentik a estimat nivelul traficului la aproximativ 41%. Se pare că aceste entități au folosit indicatori diferiți pentru a calcula traficul pe internet. Discrepanța reflectă diferența dintre ceea ce măsoară cele două firme: NetBlocks urmărește dacă rețelele sunt accesibile, în timp ce Kentik măsoară cantitatea de date care circulă efectiv prin acestea.
Într-un mesaj scris adresat postului Radio Farda pe 26 mai, un iranian a afirmat că în prezent funcționează și mai puține VPN-uri – rețele private virtuale folosite pentru a ocoli cenzura pe internet – iar viteza conexiunii este foarte redusă.
Elham, o iraniană care locuiește în Germania, a declarat că familia ei din Republica Islamică încă nu a reușit să se conecteze la internet.
„Fie (autoritățile) mint în legătură cu restabilirea conexiunii, fie viteza de conectare este atât de mică încât nu putem vorbi cu familiile noastre”, a spus Elham, care nu a dorit să-și dezvăluie numele complet din motive de securitate, într-un mesaj audio trimis postului Radio Farda. „Ne-am săturat.”
„Încrederea s-a pierdut”
Iranienii au refuzat să sărbătorească restabilirea parțială a accesului la internet, care a fost supus unei cenzuri severe.
Fostul parlamentar Bahram Parsaei a afirmat într-o postare pe X că această măsură „nu merită să fie sărbătorită cu fast”, calificând-o drept „doar o revenire la situația anterioară”.
Parsaei a declarat că încercarea guvernului de a prezenta restabilirea accesului la internet ca pe o realizare constituie „o insultă la adresa inteligenței oamenilor”.
Într-o postare pe X, podcasterul iranian Arash Nalchegar a afirmat că, până la ridicarea restricțiilor de filtrare, „este ca și cum ai transfera deținuții din izolare în secțiile comune” ale închisorii.
Antreprenorul din domeniul tehnologiei Vahid Farid, cu sediul în Teheran, a declarat că accesul la internet, care poate fi întrerupt, restricționat și vândut de către guvern publicului la prețuri exorbitante, „nu ne asigură niciun viitor, nici nouă, nici țării”.
El se referea la politicile guvernamentale care favorizează accesul inegal la internet, precum accesul la „internetul alb” pentru persoanele apropiate regimului și serviciile comerciale „Internet Pro” destinate utilizatorilor cu venituri mai mari.
Impactul economic al întreruperii internetului din Iran a fost semnificativ. Afshin Kolahi, un reprezentant al Camerei de Comerț din Iran, a declarat în cadrul unei ședințe din 12 aprilie că această întrerupere costa țara până la 40 de milioane de dolari pe zi. Pierderile indirecte, a spus el, se ridicau la 80 de milioane de dolari pe zi.
Grupurile de monitorizare a internetului au afirmat că este încă prea devreme pentru a spune dacă această revenire va fi durabilă.
„Impresia generală este că această situație este temporară. Ne-am pierdut încrederea”, a scris jurnalista iraniană Niloofar Qadiri într-o postare pe X.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te