În Iran, internetul rămâne blocat, iar numărul victimelor continuă să crească
Londra, 18 ianuarie 2026 - lumânări și flori, alături de fotografii ale protestatarilor care se crede că au fost uciși în recentele proteste din Iran.
Blocarea internetului la nivel național în Iran continuă, în timp ce bilanțul victimelor din timpul recentelor proteste este în creștere. Potrivit unor surse, numărul morților ar putea depăși 30.000.
Organizația de monitorizare a drepturilor digitale NetBlocks a declarat pe 25 ianuarie că întreruperea internetului în Iran a depășit deja 400 de ore, adăugând că „scurtele creșteri de conectivitate” pot da o impresie falsă că situația s-a normalizat. Organizația a afirmat că instrumentele de eludare, precum VPN-urile, au permis totuși o comunicare online limitată.
Grupurile pentru drepturile omului afirmă că întreruperea internetului a împiedicat protestatarii să se organizeze și a restricționat fluxul de informații, îngreunând verificarea independentă a numărului de victime.
Organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, ale cărei cifre au fost citate în mod regulat de RFE/RL de la începutul represiunii violente din Iran la începutul acestei luni, afirmă că numărul confirmat al morților este acum de 5.848, iar numărul deceselor încă în curs de investigare este de 17.091.
Cu toate acestea, o relatare publicată de revista Time afirmă că numărul victimelor în protestele din Iran ar putea depăși 30.000, potrivit a doi înalți oficiali iranieni din domeniul sănătății cu care a discutat.
Articolul, publicat pe 25 ianuarie, afirmă că majoritatea deceselor au avut loc în perioada 8-9 ianuarie, când represiunea guvernului asupra protestelor din toată țara a atins apogeul. Din cauza cenzurii severe și a blocării prelungite a internetului, cifrele raportate privind numărul victimelor din timpul protestelor nu pot fi verificate în mod independent.
Bilanțul relatat de Time diferă semnificativ de cel comunicat oficial de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului, carea anunțat 3.117 de decese, un număr de victime care se aliniază mai strâns cu estimările internaționale.
Organizația Națiunilor Unite a sugerat pierderi semnificativ mai mari.
Mai Sato, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Iran, a declarat pe 22 ianuarie că numărul civililor uciși ar putea depăși 20.000, pe măsură ce rapoartele medicilor continuă să apară. Amnesty International a descris uciderile ca având loc la o „scară fără precedent”.
Grupul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a declarat între timp, pe 25 ianuarie, că forțele de securitate iraniene au vizat medici și voluntari care ajutau protestatarii răniți.
„Forțele de securitate arestează cu violență medici și cetățeni voluntari, făcând raiduri în case și clinici și distrugându-le proprietățile”, a raportat grupul, care afirmă că are membri în Iran și în afara țării.
„Agențiile de securitate au reținut medici și au făcut raiduri în adăposturi medicale improvizate, cu scopul de a crea teamă și de a împiedica răniții să primească tratament”, a declarat grupul, citând surse informate.
Au apărut detalii suplimentare despre răniții din timpul represiunii.
Moschei devastate și o liniște sinistră în Teheran după revolte
1/11Clădire din Teheran incendiată în timpul celor mai mari proteste din Iran de la Revoluția Islamică din 1979 și până în prezent.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
2/11Un camion de pompieri incendiat în timpul protestelor este expus la Teheran. Pe mașină e un banner pe care scrie „Iran, țara mea”.
Pe 28 decembrie 2025, în Iran au izbucnit proteste de amploare pe fondul prăbușirii monedei iraniene, coroborată cu inflația în creștere.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
3/11Clădire incendiată din centrul Teheranului.
HRANA, un grup american pentru drepturile omului, afirmă că peste 4.500 de oameni au fost uciși în tot Iranul în timpul represiunii violente a protestelor. Zeci de mii ar fi arestați.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
4/11Clădire incendiată din Teheran, care avea legătură cu Ayandah Bank, o companie care s-a prăbușit în octombrie, pe fondul acuzațiilor de corupție.
Unii observatori spun că desființarea băncii a contribuit la furtuna economică care a precipitat protestele în masă.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
5/11Clădire a fiscului din Teheran, distrusă de foc în timpul protestelor.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
6/11Copii care se joacă, pe 20 ianuarie, într-o suburbie a Teheranului.
Imagini similare acesteia, publicate de fotografi acreditați să lucreze în Iran, vor să sublinieze întoarcerea la viața normală după violențele din ultimele săptămâni. Însă, diverse surse au declarat pe 17 ianuarie pentru Radio Farda al RFE/RL că Teheranul, capitala Iranului, este efectiv sub lege mațială, trecătorii sunt opriți la întâmplare, iar telefoanele lor percheziționate, pentru a li se căuta legături cu protestele.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
7/11Un banner de propagandă care înfățișează foști lideri ai Iranului și pe președintele american Donald Trump. Textul persan spune: „Piesele de domino cad”.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
8/11Femei în Piața Revoluției din centrul Teheranului. Pe bannerul din spate scrie: „Iranul e patria noastră, drapelul lui e giulgiul nostru”.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
9/11Interiorul Moscheei Abuzar din Teheran, care a fost vandalizată în timpul protestelor.
Moschea a fost locul în care, în 1981, a avut loc o încercare de asasinat asupra ayatollahului Ali Khamenei, la acel moment candidat la președinția Iranului. Acum, el este liderul suprem al țării.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
10/11Interiorul distrus al Moscheii Abuzar.
Analiștii spun că țintirea moscheilor de către protestatari se datorează parțial faptului că multe astfel de clădiri religioase sunt folosite ca centre de recrutare și instruire pentru Basij, o forță paramilitară pro-regim.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
11/11Moscheea Al-Rasul din Teheran, incendiată în timpul protestelor.
Unii spun că un alt motiv pentru care moscheile sunt vizate este ideologia islamistă pe care se axează actualul guvern iranian. „Tot ce face regimul – fiecare scuză sau explicație – este înfășurat în mantia religiei”, a scris un comentator.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Agenția de știri semi-oficială ISNA din Iran a raportat că Qasem Fakhrayi, directorul spitalului Farabi din Teheran, a declarat că numărul pacienților cu leziuni oculare provocate de alice-pelete a crescut la circa 1.000 pe 9 ianuarie, față de aproximativ 55 de cazuri în zilele precedente. Aproape 200 de răniți au fost transferați la alte spitale din cauza lipsei de spațiu.
Maryam Sabbaghi, asistenta șefă a spitalului, a declarat că toate paturile erau ocupate, că au fost împrumutate tărgi de la o altă unitate și că pacienții au fost plasați pe holuri.
Majidreza Hariri, directorul Camerei de Comerț Iran-China, a declarat că comercianților li s-a permis accesul la internet doar 20 de minute pe zi sub supraveghere oficială, un nivel pe care l-a considerat insuficient pentru desfășurarea afacerilor. Ali Hakim-Javadi, șeful Organizației Comerciale pentru Calculatoare din Iran, a declarat că blocarea internetului provoacă pierderi zilnice de 20-30 de trilioane de riali (18-28 de milioane de dolari la cursul actual al pieței libere).
Separat, Consiliul de Coordonare al Asociațiilor Profesionale ale Profesorilor a publicat numele a peste 40 de studenți care, potrivit acestuia, au fost uciși în timpul represiunii, citând informații pe care a declarat că le-a obținut de la surse de încredere. Organizația umbrelă a sindicatelor independente ale profesorilor din Iran afirmă că lista va fi actualizată treptat.
Violențele au stârnit critici din partea unui înalt cleric sunnit din Iran. Molavi Abdolhamid Esmailzehi, liderul rugăciunii de vineri din Zahedan, a calificat uciderile drept „masacru sistematic”.
„Această tragedie a creat o ruptură profundă și ireparabilă între poporul iranian și establishmentul aflat la putere”, a afirmat el.
Iranul este o țară majoritar șiită, aproximativ 90% din populație aparținând acestei ramuri a islamului. Minoritatea islamică sunnită reprezintă aproximativ 5-10%, potrivit statisticilor recente.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te