Ştiri
Israelul a bombardat Fâșia Gaza, dar nu a intrat cu trupe în regiune
Israelul a lansat tiruri de artilerie și atacuri aeriene asupra Fâșia Gaza în dimineața zilei de vineri, 14 mai, ca răspuns la un nou baraj de rachete trase din enclavă, dar a oprit desfășurarea unei operațiuni terestre.
Israelul a anunțat că a concentrat trupe de-a lungul graniței, în timp ce forțele sale aeriene și de la sol au atacat Fâșia Gaza, în continuarea escaladării ostilităților care săptămâna aceasta au făcut, de partea palestiniană, cel puțin 100 de victime, printre care copii, și șapte victime în Israel.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat joi că gruparea islamistă Hamas, care controlează Fâșia Gaza, „va plăti un preț greu”.
Armata israeliană a anunțat pe Twitter că atacurile de artilerie și cele aeriene au fost parte a unei operațiuni în derulare împotriva Hamas, dar ulterior a clarificat că trupele sale nu au intrat în Fâșia Gaza.
Fără vreun semn de aplanare a conflictului, Israelul a fost zguduit de un val de violențe, în care atât arabi, cât și evrei au fost bătuți cu sălbăticie, iar posturi de poliție au fost atacate. Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a ordonat o „întărire masivă” a forțelor de ordine și de securitate, pentru a ajuta la reducerea tulburărilor interne. Pe 13 mai, în Lod, unul din punctele fierbinți ale ciocnirilor dintre arabi și evrei, o persoană înarmată a deschis focul asupra unui grup de evrei, rănind unul. Purtătorul de cuvânt al poliției, Micky Rosenfeld, a declarat că violența în mai multe orașe a fost la un nivel nemaivăzut de zeci de ani și că poliția, „literalmente, previne pogromuri”.
Israelul a făcut față și unui baraj nocturn de rachete lansate din sudul Libanului, care a amenințat să deschisă un nou front la granția de nord a Israelului - rachetele însă au căzut în mare.
Consiliul de Securitate al ONU are programată o ședință pe 16 mai pe tema conflictului israeliano-palestinian, în timp ce președintele SUA, Joe Biden, a declarat că a discutat cu Netanyahu despre calmarea ostilităților, dar totodată l-a sprijinit pe liderul israelian, spunând „nu a existat o reacție exagerată semnificativă” din partea Israelului.
Mediatori egipteni încearcă să convingă Israelul să anunțe un armistițiu. Egiptul a fost adesea un mediator între Israel și Hamas și un jucător cheie în oprirea ostilităților în trecut.
Atacurile aeriene ale Israelului au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei clădiri cu multe etaje din Fâșia Gaza, care adăposteau militanți și instalații ale Hamas, potrivit Israelului, dar și civili. Ministerul sănătății din Fâșia Gaza spune că bilanțul victimelor a ajuns la 109 palestinieni, inclusiv 28 de copii, și peste 600 de răniți, începând de luni, 10 mai.
Oficiali medicali israelieni au spus că, în Israel, au fost uciși șapte oameni, între care un copil de șase ani.
Luptele au izbucnit după confruntări de stradă între protestatari palestinieni și poliția israeliană într-o zonă disputată din Ierusalimul de Est, cauzate de posibila expulzare a unor palestinieni pentru a face loc coloniștilor israelieni. Proteste au mai avut loc în Cisiordania și în orașe israeliene cu comunități mari de arabi.
Vezi ultimele știri
NATO promite măsuri mai dure împotriva „războiului hibrid” al Rusiei
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că alianța a convenit asupra unor „măsuri proactive" pentru a contracara campania Rusiei de atacuri hibride împotriva membrilor săi.
Occidentul a acuzat mereu Moscova că se află în spatele unei serii de atacuri de sabotaj pe teritoriul european, menite să-i descurajeze pe susținătorii Ucrainei de la a mai trimite ajutor militar Kievului, amintește într-o relatare de la Bruxelles AFP.
„Aliații lucrează din greu pentru a se asigura că, atunci când vine vorba de sabotaj, atacuri cibernetice, șantaj energetic - luăm toate măsurile necesare pentru a contracara acest lucru”, a declarat Rutte după discuțiile cu miniștrii de Externe ai NATO.
„Aceste măsuri noi includ un schimb sporit de informații, mai multe exerciții comune, o mai bună protecție a infrastructurii critice, o apărare cibernetică îmbunătățită și acțiuni mai dure împotriva flotei fantomă a Rusiei de nave exportatoare de petrol”.
Oficialii NATO au declarat că alianța lucrează la o nouă strategie de combatere a acțiunilor ostile ale Rusiei și Chinei, care ar urma să fie prezentată la un summit în iunie, anul viitor, la Haga.
Campania hibridă rusească, despre care Moscova spune că nici nu există, reprezintă o problemă pentru NATO, deoarece funcționează într-o „zonă gri” considerată adesea sub nivelul de amenințare care ar putea declanșa clauza de apărare reciprocă a alianței.
„Anul acesta, au existat 500 de incidente suspecte în Europa. Cam 100 dintre acestea pot fi atribuite Rusiei: atacuri hibride, spionaj, operațiuni de influență”, a declarat la Bruxelles ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky, a adăugând: „Trebuie să trimitem un semnal puternic Moscovei că acest lucru nu va fi tolerat”.
Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că președintele rus Vladimir Putin poartă o campanie de atacuri hibride „asupra ordinii noastre de pace europene”. „El încearcă să zdruncine societățile noastre democratice”, a mai declarat ea jurnaliștilor.
AFP amintește că îngrijorările cu privire la sabotajul rusesc și chinezesc au crescut recent, după ce au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică, suspiciunile căzând asupra unei nave chineze. „Vom continua să extindem monitorizarea atacurilor hibride și vom trage concluziile politice adecvate din aceasta, continuând extinderea monitorizării în regiunea Mării Baltice”, a declarat Baerbock.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile vor să aducă experți din UE pentru a reforma sectorul public din R. Moldova
Guvernul a ratificat miercuri, 4 decembrie, un Acord de finanțare cu Comisia Europeană privind programul „Sprijin pentru integrarea în UE”, în valoare de 25 de milioane de euro, sub formă de asistență financiară nerambursabilă.
În cadrul ședinței, secretarul general al Guvernului, Artur Mija a declarat că acordul va permite implicarea experților UE în procesul de reformare a sectorului public din țară.
„Experții delegați de UE vor lucra împreună cu instituțiile statului la armonizarea legislației naționale, negocieri de aderare, precum și a programelor de stagii plătite în serviciul public”, a spus Mija.
Scopul programului este sprijinirea autorităților din R. Moldova, consolidarea administrațiilor publice, realizarea reformelor, construirea unor sisteme pentru integrarea europeană, sporirea cunoștințelor și conștientizării părților interesate cu privire la politicile, legislația și reglementările UE.
Vor fi delegați până la 13 consilieri UE, care vor oferi suport pe termen lung instituțiilor din subordinea Guvernului, vor contribui la transpunerea și implementarea acquis-ului comunitar al UE și asigurarea securității și rezilienței țării.
Totodată, aceștia vor fi implicați și în activități de realizarea progresului în implementarea priorităților stabilite de Pachetul de Suport pentru Moldova și Planul de Creștere al Moldovei, în valoare de 1,8 miliarde de euro, anunțat în octombrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Documentul mai prevede și lansarea a circa trei programe de stagii pentru maximum 200 de studenți și absolvenți, atât din țară, cât și de peste hotare, pentru a atrage tinerii în instituțiile publice din R. Moldova.
Acordul va fi aplicat pe o perioadă de 6 ani de la data intrării în vigoare.
Nu este singura inițiativă de acest fel a autorităților de la Chișinău, în ce privește reformarea sectorului public și ajustarea legislației naționale la cea a Uniunii Europene. Cancelaria de Stat a pregătit un proiect de hotărâre de Guvern privind crearea cadrului legal pentru a asigura detașarea la instituțiile Uniunii Europene a funcționarilor publici din R. Moldova, la programe de stagii și instruire.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Forțele guvernamentale siriene au respins avansul rebelilor în apropierea unei baze aeriene rusești
Un observator de război și presa de stat spun că forțele guvernamentale siriene au lansat un contraatac împotriva rebelilor conduși de grupările islamiste lângă o bază aeriană rusă, după ce au capturat un șir de orașe și s-au apropiat de orașul-cheie Hama.
Contraofensiva forțelor guvernamentale a venit după un avans fulger din ultimele zile al rebelilor conduși de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Forțele acestuia au capturat Alep, cel mai mare oraș din țară și alte 14 sate și orașe, reușind să se apropie la 35 de kilometri de baza aeriană Khmeimim.
Regimul președintelui Bashar al-Assad a oferit Rusiei această bază aeriană în 2015, când Moscova a început să sprijine guvernul sirian și să întoarcă mersul războiului civil, atunci aflat în al patrulea an, în favoarea puterii de la Damasc.
Agenția siriană de știri SANA a spus că rebelii s-au retras la 4 decembrie la circa 20 de kilometri de orașul controlat de forțele guvernamentale, Hama, al patrulea cel mai mare oraș al Siriei, după ce, sprijinite de aviația rusă, au respins atacurile rebele de la periferiile localității.
Organizația Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, a spus că în realitate rebelii s-au retras doar la 10 kilometri.
Hama, care este un oraș cheie în apărarea Damascului, este și „poarta” spre orașele de coastă Tartus și Latakia, prima fiind sediul unei baze navale ruse strategice, singura de acest fel din Mediterana.
În afară de HTS, grupările rebele includ și Armata Siriană Națională, o organizație ar fi sprijinită de Turcia. Trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, a spus la 3 decembrie că zeci de mii de civili au fost forțați să-și părăsească casele din calea conflictului.
SUA: Avansurile rebelilor arată că aliații lui al-Assad au fost „distrași”
Progresele rapide realizate de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) în Siria arată că susținătorii președintelui Bashar al-Assad sunt distrași, a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, citat de dpa.
Aliații cheie ai lui al-Assad, mai ales Rusia, Iranul și miliția pro-iraniană Hezbollah din Liban, au fost toți, în „moduri diferite", distrași, a spus Blinken.
Rusia - amintește dpa - este ocupată cu războiul în curs din Ucraina, în timp ce Hezbollah a fost angajată într-un război cu Israelul în Liban, care s-a soldat recent cu o încetare a focului. „Se pare că HTS a profitat de acest fapt", a adăugat Blinken, făcând în același timp apel la o dezescaladare a luptelor și la protejarea civililor.
Blinken a adăugat că, deoarece al-Assad a refuzat să se angajeze în procesul politic al ONU pentru a pune capăt războiului civil din Siria, acest lucru a „deschis ușa" atacurilor Hayat Tahrir al-Sham.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul majorează cu peste 100 de milioane de lei bugetul pentru compensații
Guvernul a aprobat pe 4 decembrie regulamentul cu privire la acordarea compensațiilor la energie care permite autorităților să modifice mărimea compensațiilor în cazul în care vor fi majorări de tarife. Totodată, bugetul pentru compensații la energie a fost completat cu peste 111 milioane de lei.
„Venim cu prima ajustare de suport suplimentar pentru compensații”, a spus premierul Dorin Recean după aprobarea regulamentului care prevede că, în sezonul rece 2024-2025, moldovenii vor primi, în luna noiembrie, compensații la energie între 300 și 800 de lei.
Compensațiile fie vor fi virate pe cardurile bancare, fie vor fi încasate în numerar, la oficiile poștale.
Ajustarea anunțată de premierul Dorin Recean vine după ce, din 1 decembrie, tariful la gazele naturale a crescut la 16,74 lei pentru un metru cub de gaze naturale. Atât prim-ministrul, cât și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, au spus în repetate rânduri, că Guvernul va ține cont de toate creșterile tarifare la resursele energetice, iar cetățenii nu le vor simți și vor plăti aceleași tarife ca și iarna trecută.
O altă noutate a regulamentului constă în faptul că la calcularea valorii compensațiilor autoritățile nu vor ține cont de consumul istoric de energie al solicitantului din sezonul precedent, ci doar de norma aprobată a costului energiei.
- Te-ar putea interesa și: Start înscrierilor în programul „Ajutor la contor”. Care sunt schimbările din acest an
În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.
Înregistrările pentru primirea compensațiilor la energie în sezonul rece 2024-2025 au fost deschise în luna noiembrie.
Înregistrările se vor face pe platforma guvernamentală compensatii.gov.md. Cererile pot fi depuse pe toată perioada sezonului rece, până la data de 25 a fiecărei luni, însă compensațiile vor fi acordate începând cu luna depunerii cererii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Elevii claselor gimnaziale vor fi alimentați în cantinele școlare
Elevii claselor gimnaziale, a V-a - IX-a, din școlile de stat, vor fi asigurați alimentar începând cu 1 septembrie 2025. Despre aceasta au anunțat reprezentanții ministerului Finanțelor la ședința Guvernului din 4 decembrie.
Potrivit secretarei de stat din domeniul Educației, Valentina Olaru, alimentația se va face contra cost, la prețul prânzurilor pentru elevii claselor primare, I-IV, care, la rândul său, sunt alimentați gratuit din contul bugetului de stat.
„Elevii claselor a V-a - IX-a primesc dreptul de a fi alimentați, dar este vorba despre școlile care au bani și buget în acest scop. De exemplu, rămâneau 5-10 porții, de ce să le arunce la gunoi, mai bine să le vândă elevilor, dar o să se facă legal’’, a spus Valentina Olaru.
Inițiativa autorităților din Educație vine să reglementeze vânzarea prânzurilor în cantinele școlare pentru elevii de gimnaziu. De acum încolo, banii încasați de pe urma vânzărilor vor fi direcționați în bugetul școlii.
Contactată de Europa Liberă, directoarea Liceului „Ștefan Holban” din Cărpineni, raionul Hîncești, Tamara Macari, a spus că salută inițiativa autorităților.
„Sunt părinți care au venit cu această rugăminte de mai multe ori. Sunt copii care merg la ore suplimentare după lecții, cercuri de dans. De ce să stea flămânzi sau să meargă la magazin? Dar nu cred că toți elevii vor dori să mănânce, urmează să stabilim’’, a spus directoarea.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
NATO va prioritiza protecția infrastructurii ucrainene. Moldova ar avea, evident, de profitat
Membrii NATO au căzut de acord să facă din protecția infrastructurii, în special energetice, a Ucrainei, o prioritate de top a alianței, a spus secretarul general Mark Rutte. Decizia este luată pe fundalul bombardării de către Rusia a orașelor și satelor ucrainene cu drone și rachete.
Vorbind reporterilor a doua zi după întrevederea miniștrilor de externe ai alianței din cele 32 de state membre, miercuri, Rutte a spus că s-a discutat furnizarea către Ucraina a suficiente sisteme de protecție aeriană pentru a asigura protejarea infrastructurii sale împotriva atacurilor rusești.
„A existat un consens clar seara trecută că Ucraina trebuie ajutată, în special în ce privește infrastructura, care trebuie să fie o prioritate”, a spus Rutte.
„Sunt sigur că aliații se vor asigura în următoarele zile că tot ceea ce poate fi furnizat Ucrainei, va fi furnizat”, a adăugat el.
Rusia continuă să țintească infrastructura energetică a Ucrainei pentru a treia iarnă consecutivă, provocând pagube serioase și întreruperea alimentării cu electricitate a mii de civili.
Interes special în Moldova
Situația infrastructurii energetice din Ucraina invadată de ruși este urmărită cu atenție specială de vecina ei, R. Moldova, care a fost nevoită să recurgă la închiderea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, din cauza căderilor de rețea.
Autoritățile de la Chișinău condamnă periodic distrugerea ei de către atacurile rusești, cum a făcut-o cel mai recent președinta Maia Sandu.
Discuțiile despre o posibilă participare vestică mai directă la apărarea antiaeriană a Ucrainei vin când R. Moldova se confruntă și ea cu incidente în care în spațiul ei aerian intră obiecte zburătoare, în special drone, din spațiul de conflict. Doar în ultima lună au fost înregistrate cel puțin cinci astfel de incidente, inclusiv o dronă descoperită lângă Chișinău.
Aceste situații au dat naștere unei dezbateri privind măsurile de doborâre a acestor drone, unii întrebându-se dacă nu cumva România ar putea interveni în acest sens. Întrebat despre acest aspect, șeful NATO, Mark Rutte, a spus marți că aceste discuții trebuie purtate la nivel bilateral de autoritățile române și moldovene, și nu neapărat cu alianța Nord-Atlantică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Actele de stare civilă vor fi înregistrate electronic, iar căsătoriile – la notar
Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, un proiect de lege care prevede că certificatele de naștere, căsătorie, divorț, deces și privind schimbarea numelui vor fi înregistrate în format digital, în bazele de date MConnect și SIC Access-Web.
Bazele respective vor putea fi accesate de instituțiile publice și private pentru a verifica autenticitatea certificatelor de stare civilă, ceea ce înseamnă că cetățenii nu vor mai fi obligați să prezinte instituțiilor și actele în format fizic.
Legea elimină din procesul de înregistrare a actelor de stare civilă vizita obligatorie la Agenția Servicii Publice (ASP) pentru ridicarea certificatului pe suport de hârtie. Cu toate acestea, la alegere, cetățenii vor putea ridica actele și în format fizic.
- Te-ar putea interesa și: Din 2025, moldovenii vor avea cartea de identitate în locul buletinului
De asemenea, toate faptele și evenimentele de stare civilă produse în afara țării vor fi integrate în baza de date a ASP, fiind eliberate documente de stare civilă în format electronic.
Aceeași lege a permis notarilor să înregistreze căsătoriile, o procedură „mai rapidă și mai accesibilă” decât înregistrarea la ASP, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă. Prin acest proiect de lege, care va fi trimis în Parlament, Guvernul vrea să simplifice procesarea cererilor de înregistrare a actelor de stare civilă și să reducă birocrația.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Profesorii vor salarii mai mari decât cele anunțate de Guvern și amenință cu proteste
Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) este nemulțumită de majorarea salarială de 10% a angajaților din sectorul învățământului, anunțată de Guvern pentru anul 2025. Sindicaliștii cer majorări de 35%, în caz contrar amenințând cu proteste.
Președintele (FSEȘ), Ghenadie Donos, a spus Europei Libere că majorările planificate pentru anul viitor sunt ”nesemnificative și nu acoperă cheltuielile și efortul depus de cadrele didactice”.
Donos a mai spus că a purtat discuții cu premierul Dorin Recean chiar înaintea ședinței din 4 noiembrie, când cabinetul de miniștri a votat proiectul de buget pentru 2025, și i-a cerut majorări salariale de 35% pentru profesori.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025: salarii mai mari pentru medici, profesori și angajații MAI
„Dacă în urma acestor negocieri nu se va soluționa problema aducerii valorii de referință la parametrii solicitați (3.100 lei, ceea ce ar însemna o majorare de aproximativ 35%), ne rezervăm dreptul de a organiza acțiuni de protest”, susține Ghenadie Donos.
Potrivit liderului sindical, salariile neatractive și lipsa cadrelor didactice tinere sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul educațional din R. Moldova.
„Dacă ne dorim standarde europene, atunci și salariile ar trebuie să fie la fel. Acum, un profesor începător primește până la 8.000 de lei, iar unul cu experiență circa 14.000 de lei, dar lucrează pe o normă și jumătate, ceea ce e epuizant”, a spus Donos.
Subiectul creșterilor salariale va fi abordat vineri, 6 decembrie, de către sindicatele din învățământ cu ministrul Educației, Dan Perciun, care în prezent se află într-o deplasare.
În 2024, salariile profesorilor au fost majorate cu 15%, deși sindicatele cereau 20%.
Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025: salarii mai mari pentru medici, profesori și angajații MAI
Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul bugetului pentru anul 2025, care va fi înaintat spre aprobare Parlamentului. Documentul prevede creșterea salariului minim cu 500 de lei, dar și majorări salariale pentru profesori, medici și unii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, autoritățile anticipează pentru anul 2025 o creștere economică de 3%, dar și o inflație medie anuală de 4,6%, creșterea exportului cu circa 9%, creșterea salariului mediu lunar pe economie de circa 12%.
Belous a menționat că, printre principalele măsuri pe care autoritățile și-au propus să le implementeze, se numără creșteri salariale de circa 15% pentru personalul medical și de circa 10% pentru profesori, personalul din subordinea MAI. Este vorba de cel din sistemul național de penitenciare și din Inspectoratul Național de Probațiune.
Ministra a mai spus că salariul minim în sectorul bugetar va crește cu 500 de lei și va fi de 5.500 de lei, iar pensia minimă pentru limita de vârstă va fi de 3.300 pentru persoanele cu stagiul complet de cotizare (40 de ani).
Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei, în mare parte din taxe, adică cu 7% mai mult decât în anul 2024. Cheltuielile (85,5 miliarde de lei) vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei. PIB-ul estimat al țării este de 348 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei.
Ministra finanțelor, Victoria Belous, a declarat că prognoza venitului pentru 2025 se bazează în mare parte pe creșterea încasărilor din impozite și taxe. Taxa pe Valoare Adăugată va rămâne cea mai importantă sursă de venit. Din ea se prognozează încasări de 36,4 miliarde de lei.
Proiectul bugetului a fost votat de membrii cabinetului de miniștri și urmează să fie înaintat spre examinare Parlamentului, care va avea cuvântul final în aprobarea lui.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
UE suspendă fonduri pentru Bulgaria; nu și-a făcut „temele de casă” privind energia, inclusiv regenerabilă
Bulgaria nu va primi a doua plată de 653 de milioane euro prin planul de redresare, din cauză că nu a terminat reformele asumate, mai ales în domeniul energiei, una din consecințele crizei politice în care se află de patru ani.
Comisia Europeană a anunțat că plata a fost suspendată pentru șase luni, pentru că Bulgaria nu și-a îndeplinit angajamentele privind reformele energetice, anticorupție și de achiziții publice.
Bulgaria, țară aderată la UE în 2007, odată cu România, are o lună pentru a răspunde evaluării preliminare a Comisiei de a bloca banii.
Înghețarea plății va face o nouă gaură în bugetul pe 2024 al țării care se luptă să-și limiteze deficitul bugetar la 3% pentru a intra în zona euro în 2025.
Dacă instituțiile de la Sofia nu implementează reformele necesare în termen de șase luni, Comisia ar putea decide să reducă banii pentru salvarea Bulgariei.
Bulgaria are dreptul la 5,69 miliarde de euro sub formă de granturi UE prin Planul de redresare și durabilitate.
Țara a primit doar 1,37 miliarde de euro, prima plată.
Dacă planul ar fi fost implementat la timp, Bulgaria ar fi primit până acum un total de 4,3 miliarde de euro.
Parlamentul bulgar a blocat liberalizarea pieței energetice promisă Bruxellesului, dar temerile politicienilor locali cu privire la o creștere bruscă a prețurilor la energie electrică în gospodării au însemnat menținerea reglementării de stat a sectorului.
- Te-ar putea interesa și: Analiză: Vor pune capăt noile alegeri impasului politic din Bulgaria?
Bulgaria s-a angajat să liberalizeze pe deplin piața, inclusiv pentru consumatorii casnici, până la sfârșitul anului 2023.
O altă promisiune neîndeplinită este promovarea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie (SRE), în prezent ținta atacurilor propagandei proruse pe rețelele bulgare de socializare.
A treia promisiune neîndeplinită a Bulgariei este lipsa unei foi de parcurs către neutralitatea climatică legată de închiderea centralelor electrice pe cărbune până în 2038.
Parlamentarii partidului radical prorus „Renașterea” și populistul „Există un astfel de popor” au blocat o rezoluție în acest sens în ultima sesiune a parlamentului precedent, chiar rupând cablurile de la microfoane în timpul dezbaterii.
De asemenea, Bulgaria nu a reușit să adopte reformele anticorupție necesare, nefiind aleși niciun nou președinte sau membri ai noii comisii anticorupție.
Viceprim-ministrul interimar și ministru de Finanțe, Liudmila Petkova, a avertizat că acest lucru ar putea costa Bulgariei miliarde de euro de fonduri UE pierdute și daune grave la bugetul național, inclusiv o posibilă ieșire din zona euro.
Țara este, de asemenea, singura din UE care nu și-a prezentat încă planul Comisiei în cadrul capitolului RePowerEU, care finanțează măsuri pentru obținerea independenței energetice față de Rusia.
Știre preluată de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Peste 4000 de profesori au participat la programul „Investim în profesori”
În anul 2024, peste 4000 de cadre didactice din 169 de instituții de învățământ au beneficiat de cursuri de formare gratuite în cadrul Programului Național „Investim în profesori”. Bugetul alocat de Ministerul Educației în acest scop a fost de 8 milioane de lei.
Profesorii au participat și la cursuri de recalificare profesională, care s-au ținut la Universitatea de Stat din Moldova (USM) și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Cele mai multe solicitări au fost pentru disciplinele biologie, fizică și chimie, la care s-au înscris peste 60 de profesori. Majoritatea au predat până acum biologie și geografie.
Cursurile de recalificare pentru cadrele didactice sunt gratuite și sunt predate de profesori de la USM și de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, în funcție de disciplina suplimentară aleasă de candidați. Un program durează un an, circa 1.800 de ore, dintre care 450 sunt cu prezență fizică, iar celelalte – online. Anterior, cursurile de recalificare se achitau de către profesori.
În anul de studii 2024-2025 erau peste 1.800 de posturi vacante în sistemul educațional. Cele mai multe cadre didactice lipsesc în municipiile Chișinău și Comrat, precum și în raioanele Ungheni, Hâncești, Nisporeni, Căușeni, Anenii Noi și Cahul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Coreei de Sud proclamă legea marțială, acuzând opoziția de simpatie cu comuniștii din Nord
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat la 3 decembrie legea marțială, promițând să elimine forțele „anti-statale”, într-o escaladare a confruntării cu un partid care controlează parlamentul țării și pe care îl acuză de simpatie cu Coreea de Nord, comunistă.
Măsura surprinzătoare, scrie Associated Press, amintește de o eră a liderilor autoritari pe care țara nu a mai cunoscut-o din anii 1980 și a fost imediat denunțată de opoziție și de liderul partidului conservator al lui Yoon.
În urma anunțului lui Yoon, armata sud-coreeană a decis că parlamentul și alte adunări politice care ar putea provoca „confuzie socială” vor fi suspendate, potrivit agenției de presă Yonhap, finanțată de stat.
De asemenea, armata a declarat că medicii aflați în grevă din țară vor trebui să se întoarcă la muncă în termen de 48 de ore, a precizat Yonhap. Mii de medici sunt în grevă de luni de zile din cauza planurilor guvernului de a crește numărul de studenți la școlile medicale.
Nu a fost imediat clar cât ar putea fi în vigoare legea marțială a lui Yoon. Conform legislației sud-coreene, legea marțială poate fi ridicată cu un vot majoritar în parlament, unde Partidul Democrat, aflat în conflict cu Yoon, deține majoritatea. Imaginile televizate au arătat ofițeri de poliție blocând intrarea în Adunarea Națională.
Liderul partidului conservator Puterea Poporului al lui Yoon, Han Dong-hoon, a calificat drept „greșită” decizia de a impune legea marțială și a promis să „o oprească împreună cu poporul”. Liderul opoziției, Lee Jae-myung, care a pierdut la limită în fața lui Yoon în alegerile prezidențiale din 2022, a numit anunțul lui Yoon „ilegal și neconstituțional”.
Yoon a declarat în timpul unui discurs televizat că legea marțială va ajuta la „reconstruirea și protejarea” țării de „prăbușirea în adâncurile ruinei naționale”. El a afirmat că va „eradica forțele pro-nord-coreene și va proteja ordinea democratică constituțională”.
„Voi elimina forțele anti-statale cât mai repede posibil și voi normaliza țara”, a spus el, cerând în același timp oamenilor să creadă în el și să tolereze „unele inconveniențe”.
- Te-ar putea interesa și: Rusia oferă Coreei de Nord rachete și petrol în schimbul soldaților trimiși în războiul din Ucraina
Yoon - a cărui rată de aprobare a scăzut în ultimele luni - a avut dificultăți în a-și impune agenda în fața unui parlament controlat de Partidul Democrat de la preluarea mandatului în 2022.
Partidul lui Yoon a fost blocat într-un impas cu opoziția liberală cu privire la proiectul de buget pentru anul viitor. Opoziția a încercat, de asemenea, să adopte moțiuni de punere sub acuzare a trei procurori de top, inclusiv a șefului biroului procurorilor din districtul central din Seul, în ceea ce conservatorii au numit o răzbunare împotriva investigațiilor lor penale asupra lui Lee, văzut ca favorit pentru următoarele alegeri prezidențiale, din 2027, în sondajele de opinie.
Yoon a respins, de asemenea, solicitările de anchete independente privind scandalurile în care au fost implicați soția sa și oficiali de rang înalt, atrăgându-și replici rapide și ferme din partea rivalilor săi politici. Partidul Democrat a convocat o reuniune de urgență a parlamentarilor săi în urma anunțului lui Yoon.
Măsura lui Yoon este prima declarație de lege marțială de la democratizarea țării în 1987. Ultima lege marțială din țară a fost instituită în octombrie 1979.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mesajele lui Călin Georgescu și Elena Lasconi către alegătorii moldoveni
Cei doi candidați la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu și Elena Lasconi, s-au adresat moldovenilor cu cetățenie română înaintea turului doi din 8 decembrie.
În timp ce candidata USR, Elena Lasconi, i-a rugat pe moldoveni să ajute România să rămână pe parcursul său spre UE și NATO, candidatul independent Călin Georgescu a dat asigurări că va susține Republica Moldova pentru o „viață mai bună în Europa”.
Elena Lasconi a promis că va face trecerile la frontiera moldo-română mai rapide. „Să nu mai stați trei ore, ci doar 15 minute”, a declarat candidata USR.
„Dragii mei, mă adresez vouă, cetățenilor români din Republica Moldova, dar și moldovenilor din diasporă. Ați arătat că atunci când sunteți uniți, v-ați ținut țara pe calea proeuropeană. Vă rog acum să faceți asta și pentru frații voștri, să țineți România pe același parcurs spre Vest, spre Uniunea Europeană și NATO”, a spus Elena Lasconi, într-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea de guvernare din Republica Moldova care și-a anunțat sprijinul pentru Lasconi în turul doi.
- Te-ar putea interesa și: Victoria suveranistului Călin Georgescu în România – cauze și consecințe
La rândul său, câștigătorul primului tur al prezidențialelor, Călin Georgescu, a spus că „moldovenii nu vor fi niciodată singuri” și că îi va sprijini necondiționat în orice organizație sau comunitate internațională care le-ar putea aduce „bunăstare și stabilitate”.
„Dragii mei, vă spun că de la Nistru pân’ la Tisa suntem în aceeași mare horă românească. De aceea, vă spun vouă, frați moldoveni, veți avea sprijinul nostru, al meu personal, pentru orice credeți că este în interesul vostru ca țară. Ce voi credeți că vă va aduce bunăstarea și stabilitatea, este problema voastră, este decizia voastră. În orice organizație sau comunitate internațională, noi vă stăm alături necondiționat”, a spus Călin Georgescu, într-un prim mesaj video de după alegerile parlamentare din 1 decembrie, în care i-a felicitat pe „românii de pretutindeni” pentru votul lor.
„Moldovenii nu vor fi niciodată singuri, asta pot să vă asigur. Familia nu ți-o alegi tu, ți-o dă Dumnezeu. De aceea, nu vom putea fi despărțiți de nimeni niciodată. Neamul românesc este un legământ istoric, nu politic. Noi vă stăm alături, vom susține parcursul vostru spre o viață mai bună în Europa, așa cum și noi ne dorim la rândul nostru. În familie ne susținem unii pe alții, și vă garantez că doar politica este de departe cea care a dezbinat familia românească, nu noi între noi, iar acest lucru va înceta categoric”, a declarat Călin Georgescu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Curtea Constituțională a Georgiei respinge sesizările privind fraudarea alegerilor, depuse de președintă și opoziție
Judecătorii Curții Constituționale a Georgiei au respins marți, 3 decembrie, sesizările depuse de președinta Salome Zurabișvili și peste 30 de parlamentari ai opoziției, privind fraudarea alegerilor parlamentare din 26 octombrie, câștigate de partidul de guvernământ Visul Georgian.
Președinta Zurabișvili a atacat la Curtea Constituțională rezultatele parlamentarelor pe 19 noiembrie, invocând că în alegeri au fost încălcate principii constituționale precum cele privind secretul votului și sufragiul universal. Șefa statului georgian a cerut anularea rezultatelor alegerilor.
Foștii deputați ai opoziției din legislatura trecută au atacat și ei în această instanță rezultatele alegerilor, sesizările acestora fiind examinate la pachet cu cea a președintei.
Decizia de respingere a sesizărilor a fost luată de șapte din cei nouă judecători ai Curții Constituționale pe 29 noiembrie și publicată marți, 3 decembrie.
La Tbilisi, protestele au continuat pentru a cincea noapte, fiind marcate din nou de ciocniri cu forțele de securitate, care au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Manifestațiile izbucnite în urma deciziei guvernului de a suspenda aderarea la UE până în 2028, s-au extins și în mai multe orașe din țară.
Guvernul georgian a atras o serie de critici din străinătate, cel mai recent din partea NATO, urmare a utilizării de către forțele de ordine a violenței excesive împotriva protestatarilor, fapt ce a provocat un val de indignare în țară și peste hotare.
Autoritățile de la Tbilisi au declarat că 224 de protestatari au fost reținuți, unii fiind acuzați inclusiv de infracțiuni penale. Ministerul de Interne a spus luni, 2 decembrie, că trei polițiști au fost spitalizați, iar alți 113 au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Șefa statului, pro-europeana Salome Zurabișvili, care este de partea protestatarilor, a spus pe X că mulți dintre manifestanții arestați aveau răni la cap și față, iar unele persoane au fost supuse unor bătăi sistematice între momentul arestării și cel al transportului către centrele de detenție.
- Te-ar putea interesa și: Scânteia: Cum au escaladat protestele de la Tbilisi
Premierul Irakli Kobahidze a acuzat că protestele au fost „finanțate din străinătate” și a promis că „nu va exista nicio revoluție în Georgia”. În replică, președinta Zurabișvili, a spus în interviuri acordate presei occidentale, că oamenii „își doresc alegeri libere, nu revoluții”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei asociații agricole cer prelungirea mecanismului de obținere a licențelor la importurile de cereale din Ucraina
Trei asociații agricole mari din Republica Moldova au cerut în mod repetat autorităților să prelungească mecanismul de obținere a licențelor pentru importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina și după 31 decembrie.
Asociația Forța Fermierilor, Asociația Producătorilor de Cereale și Asociația Producătorilor de Culturi Oleaginoase au expediat la 5 noiembrie un demers în adresa Guvernului, Parlamentului și Ministerului Agriculturii, în care insistă asupra importanței acestei măsuri pentru protejarea ramurii agricole de producere a cerealelor și oleaginoaselor din Moldova.
„Cerealele și oleaginoasele importate din Ucraina au o influență foarte mare asupra oscilațiilor de preț pe piața internă de achiziție, comerț și export a țării noastre, fapt demonstrat în perioada 2022-2023, care a cauzat pierderi de multe miliarde de lei producătorilor locali”, se arată în demersul citat.
- Te-ar putea interesa și: Cerealele ucrainene vor tranzita sudul R. Moldova fără a fi controlate de ANSA
Cele trei asociații și-au reluat apelul către autorități pe 3 decembrie. În demersul lor, acestea spun că agricultorii moldoveni se luptă acum pentru „supraviețuire”, iar sectorul de producere a cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară „dezastruoasă”, cauzată de consecințele războiului din Ucraina, „inflația exorbitantă” din 2022-2023 și „seceta prelungită” din ultimii ani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Aliați occidentali vor să pregătească Ucraina de posibile negocieri cu Putin. Dar este interesat și Putin să negocieze?
Aliați occidentali ai Ucrainei au anunțat ajutoare adiționale înainte de posibile negocieri de pace promise de președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care este inaugurat pe 20 ianuarie, în timp ce Rusia avansează pe front în cel mai rapid ritm de după invazia din 2022.
Vorbind înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din NATO, la Bruxelles, pe 3 decembrie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a spus că aliații trebuie să întărească poziția Kievului, dacă va ajunge în situația de a negocia cu Moscova.
Rutte a spus că liderul rus, Vladimir Putin, nu are fi interesat în obținerea păcii și că avansează în estul Ucrainei „crezând că poate frânge determinarea Ucrainei și a noastră”. „Dar se înșeală”, a mai spus secretarul general al NATO.
Cu o zi mai devreme, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat în timpul unei vizite neanunțate la Kiev că Germania va livra Ucrainei armament adițional de 650 de milioane de euro în luna decembrie.
Într-un anunț separat, ministerul Apărării din Statele Unite a spus, tot pe 2 decembrie, că va furniza Ucrainei noi ajutoare militare de 725 de milioane de dolari, conținând între altele muniție pentru lansatoarele de rachete HIMARS.
Anunțul nu precizează calendarul livrării, dar administrația Biden vrea să trimită Ucrainei armele înainte de inaugurarea lui Donald Trump, care va fi pe 20 ianuarie. Oficiali ai administrației Biden se tem că noul președinte american, care este sceptic față de continuarea ajutoarelor, poate încerca să le oprească după inaugurarea sa pentru a-l forța pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să meargă la negocieri cu Rusia.
Zelenski a sugerat deja că ar accepta un armistițiu, dacă teritoriile neocupate ale Ucrainei ar intra sub protecția NATO. Putin nu a spus însă dacă este dispus să negocieze pacea în alți termeni decât cei pe care Kievul și Occidentul îi consideră capitulare.
Premierul britanic Keir Starmer s-a pronunțat și el, pe 3 decembrie, pentru întărirea Ucrainei pentru a o pregăti de posibile negocieri de pace cu Rusia. Marea Britanie este una din principalele susținătoare europene ale Ucrainei.
Dar analiști politici avertizează că Putin, chiar dacă ar accepta negocieri, ar avea interesul să continue războiul, pentru că acesta i-ar da un plus de legitimitate pe plan intern.
Expertul român Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a spus Europei Libere Moldova, în podcastul Reporterii, că pentru liderul rus „continuarea războiului din Ucraina este vitală” pentru că regimul său autoritar are nevoie de inamici externi pentru a justifica înăbușirea opoziției interne și a se menține la putere.
„Lucrul acesta se înțelege mai greu în Occident, se crede că, până la urmă, Vladimir Putin dorește doar teritorii. Nu, nu dorește doar teritorii, dorește o sursă de legitimitate mult mai puternică decât în prezent pentru puterea sa”, a mai spus Carp.
Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a promis măsuri rapide și radicale pentru a opri războiul din Ucraina imediat ce este inaugurat, dar nu și-a explicat public planurile. (A.E.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Basta cu cutiile de chei! Italia obligă gazda să verifice în persoană identitatea turiștilor
Potrivit unei circulare consultate marți de AFP, șeful poliției din Italia a ordonat proprietarilor de locuințe de tip Airbnb să verifice personal identitatea oaspeților, iar nu de la distanță, în contextul creșterii numărului de vizitatori.
Măsura de securitate urmează protestelor din mai multe orașe istorice din Italia împotriva turismului galopant, inclusiv o interdicție locală la Florența a cutiilor de chei utilizate de proprietarii de locuințe închiriate pe termen scurt.
Cutiile de chei permit oaspeților acces la locuința lor fără a se întâlni cu gazdele, iar trimiterea de copii ale documentelor de identitate prin e-mail sau mesaj la check-in a devenit o practică obișnuită.
Într-un „moment istoric delicat la nivel internațional”, cum s-a exprimat el, șeful poliției italiene, Vittorio Pisani, a confirmat „obligația impusă administratorilor de unități de cazare de orice fel sau tip de a verifica identitatea oaspeților prin intermediul unui control vizual”.
Jubileul catolic, la orizont
Pisani a declarat că ordinul a fost emis având în vedere „intensificarea fenomenului așa-numitelor închirieri pe termen scurt”, cum ar fi Airbnb, în întreaga Italie, precum și „numeroasele evenimente politice, culturale și religioase planificate”, inclusiv celebrările jubiliare din 2025 ale Bisericii Catolice, care ar putea duce la creșterea și mai mare a numărului de turiști, implicând măsuri de securitate mărite.
Peste 30 de milioane de persoane sunt așteptate în capitala Italiei pentru Jubileul catolic, o serie de 12 luni de evenimente religioase organizate aproximativ la fiecare 25 de ani.
Pisani a spus că actualul sistem de verificare de la distanță a oaspeților poate mări riscurile de securitate, inclusiv cu ocazia evenimentelor de la anul.
Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a salutat ordinul și l-a pus în contextul eforturilor de restricționare a închirierilor turisitice pe termen scurt, despre care mulți se plâng că au un impact negativ asupra siguranței comunității și asupra disponibilității de locuințe locale.
Gualtieri a mai declarat că ordinul înseamnă „controale mai eficiente asupra accesului și o primă frână în calea concurenței neloiale”, relatează AFP.
- Vezi și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști
Turismul necontrolat, care duce la aglomerarea fără încetare a centrelor istorice ale unor orașe ca Barcelona, Roma, Veneția, Malaga sau Amsterdam și deformează piața imobiliară, a devenit în ultima vreme ținta unor proteste mai ales în țările din sudul Europei.
Unele orașe au pergătit măsuri de interzicere totală a locuințelor de tip Airbnb, dar inițiativa a provocat la rândul ei proteste și chiar acțiuni în instanță în rândul proprietarilor de case.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump vine în Europa, la redeschiderea catedralei Notre Dame de Paris. Își va relansa relația cu Macron?
Președintele ales al SUA, Donald Trump, va asista la redeschiderea catedralei Notre Dame din Paris în acest weekend, în prima sa vizită în străinătate după ce a câștigat alegerile din noiembrie.
Ceremonia de redeschidere a catedralei va avea loc sâmbătă, 7 decembrie, la mai bine de cinci ani de la demararea lucrărilor de reconstrucție în urma unui incendiu devastator din 2019, care aproape a distrus unul din cele mai cunoscute simboluri ale Parisului, scrie AP.
Evenimentul, care va avea loc și duminică, va fi marcat de prezența a circa 50 de șefi de stat și guvern, în condiții de securitate sporită.
Trump a anunțat că va fi printre ei într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, spunând că este „o onoare” să fie prezent la Paris și să asiste la „redeschiderea magnifică și istorică a Catedralei Notre Dame”. El a mai scris că președintele francez Emmanuel Macron „a făcut o treabă minunată” în restaurarea bisericii și că va fi „o zi foarte specială pentru toți”.
Vizita la Paris va fi prima deplasare în străinătate a lui Trump de la victoria la alegerile prezidențiale din noiembrie. El a mai călătorit în Scoția și Irlanda în mai, anul trecut, însă doar în calitate de candidat, pentru a-și vizita terenurile de golf.
Recomand avioane
Trump era președinte al SUA în 2019, când un incendiu masiv a cuprins Notre Dame, ducând la prăbușirea turlei și amenințând să distrugă una dintre cele mai mari comori arhitecturale ale lumii, cunoscută pentru vitraliile sale hipnotizante.
„A fost atât de oribil să văd incendiul masiv de la Catedrala Notre Dame din Paris”, a scris el atunci pe fosta rețea Twitter, oferind și un sfat pentru autoritățile din Paris - să utilizeze avioanele cu cisterne de apă pentru a stinge incendiul.
În replică, oficialii francezi au răspuns că iau toate măsurile, dar nu pot utiliza avioanele pentru că ar putea duce la „prăbușirea întregii structuri a catedralei”.
Trump a vorbit atunci cu Macron și cu Papa Francisc pentru a-și exprima compasiunea și s-a oferit să-i ajute cu „cei mai buni experți ai noștri în renovare și construcții”.
Altfel, Trump și Macron au avut o relație complicată, amintește AP. În primul mandat al președintelui american, Macron a fost unul din liderii mondiali care au încercat, totuși, să cultive o relație mai apropiată.
Macron a fost invitat de onoare la prima inaugurare a lui Trump, iar actualul președinte SUA ales a vizitat Franța de câteva ori în primul său mandat. Dar relația celor doi a fost afectată de criticile lui Macron referitoare la NATO și angajamentul SUA față de protecția Europei.
În timpul campaniei electorale pentru un al doilea mandat de președinte, Trump l-a ironizat deseori pe Macron, imitându-i accentul și amenințând cu impunerea de tarife și taxe vamale pe vinurile și șampania franceză, dacă Parisul va încerca să taxeze companiile americane.
Dar după victoria lui Trump de luna trecută, Macron a fost printre primii care l-au felicitat cu această ocazie. În prezent, alături de alți lideri europeni, președintele francez încearcă să-l convingă pe Trump să nu renunțe la sprijinul american pentru Ucraina în războiul purtat contra Rusiei, intrat în al treilea an.
Liderii europeni speră că-l vor convinge pe Trump că o victorie a Rusiei va fi văzută ca o înfrângere pentru SUA - implicit și pentru noul președinte - sperând că republicanul va alege calea de încheiere a războiului pe termeni mai favorabili Kievului.
Cuscrul lui Trump, ambasador în Franța
Recent, Trump a anunțat că-l va numi pe dezvoltatorul imobiliar Charles Kushner, tatăl ginerelui său, Jared Kushner, în funcția de ambasador al SUA în Franța. Charles Kushner a fost grațiat de Trump în 2020, după ce a pledat vinovat pentru acuzații de evaziune fiscală și donații ilegale în campaniile electorale.
Peste 170 de episcopi din Franța și alte țări vor participa la ceremoniile din weekend, alături de preoții din toate cele 106 parohii din dioceza Paris. Autoritățile franceze au anunțat că au amenajat și o zonă pentru public, cu circa 40 de mii de locuri.
Ceremoniile de redeschidere a catedralei, cu o slujbă și sfințirea noului altar, vor fi urmate de o „masă frățească” pentru cei nevoiași.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Încă un cablu de date deteriorat în zona nordică a Europei. Accident sau sabotaj?
Finlanda a declarat marți că investighează cauzele a două rupturi separate ale cablurilor de fibră optică terestre din țara nordică, cele mai recente dintr-o serie de întreruperi ale infrastructurii de telecomunicații din regiunea Mării Baltice.
Grupul nordic de telecomunicații GlobalConnect a declarat, citat de Reuters, că una dintre cele două rupturi a fost probabil cauzată de excavări, în timp ce al doilea incident este încă în curs de investigare. Una dintre rupturi fusese reparată până marți dimineață, iar la prânz s-a anunțat că a fost reparată și a doua.
Întreruperea a urmat recentei deteriorări a două cabluri submarine de comunicații prin fibră optică în Marea Baltică, care a ridicat suspiciuni de sabotaj.
„Autoritățile investighează problema împreună cu compania. Luăm situația în serios”, a declarat ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor, Lulu Ranne, cu privire la noul incident într-o postare pe X.
„Având în vedere circumstanțele în care s-a întâmplat incidentul, se suspectează sabotaj”, a declarat ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, într-o declarație scrisă.
Poliția finlandeză a fost însă mai precaută.
„Pe baza informațiilor actuale, nu avem motive să suspectăm o infracțiune în acest caz”, a declarat pentru Reuters inspectorul Teemu Saukoniemi, de la Consiliul Național al Poliției din Finlanda.
Ziarul suedez Dagens Nyheter a relatat că cablul a fost deteriorat în două locuri separate pe teritoriul Finlandei, citând Autoritatea suedeză pentru telecomunicații, PTS.
Radioul național suedez Sveriges Radio a citat societatea afectată de ultimele rupturi de cablu între Suedia și Finlanda, Global Connect, cu declarația că 6.000 de clienți privați și aproximativ 100 de clienți de afaceri au fost afectați de avarie.
Incidentul vine după ruperea a două cabluri de date pe fundul Mării Baltice luna trecută. Cele două conexiuni, una dintre Finlanda în Germania și cealaltă dintre Lituania și Suedia, au fost ambele avariate în apele suedeze.
Autoritățile finlandeze, suedeze și germane au demarat anchete.
Ministrul german al apărării a declarat la momentul respectiv că avariile par să fi fost cauzate de sabotaj, deși nu există nici o dovadă clară până în prezent.
Săptămâna trecută, Suedia a cerut oficial Chinei să coopereze pentru a explica ruperea cablurilor de date din Marea Baltică, unde a fost observată o navă sub pavilion chinez.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Granturi de peste jumătate de milion de lei pentru organizațiile de tineret
Ministerul Educației a lansat un program de granturi destinat organizațiilor de tineret pentru anul 2025. Programul va sprijini proiectele ce vor contribui la implementarea Strategiei „Tineret 2030”.
Organizațiile selectate vor primi suport logistic și financiar pentru realizarea inițiativelor și proiectelor.
Autoritățile din Educație spun că ediția 2025 a programului de granturi are trei priorități:
- tranziția către angajare și profesionalizare;
- tranziția către un stil de viață sănătos și familie;
- tranziția către democrație și integrarea europeană.
Participanții la concurs vor putea depune propuneri de proiect cu un buget maxim de 200.000 de lei (pentru inițiative locale), 400.000 de lei (pentru inițiative regionale) și 600.000 de lei (pentru inițiative la nivel național).
Vezi și reportajul de la Chișcăreni, Sângerei, unde peste 70 de săteni s-au luat la întrecere într-o cursă de ciclism.
La concurs pot participa organizațiile necomerciale de tineret din Republica Moldova care desfășoară proiecte și programe cu impact pentru tineri.
De menționat că organizațiile care aplica la program trebuie să vină și cu o contribuție proprie de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului.
Dosarele trebuie depuse în format electronic până la data de 27 ianuarie 2025, ora 17:00, la adresa de e-mail: grant@tineret.gov.md
Anul trecut au beneficiat de granturi 26 de organizații pentru tineri din R. Moldova. ONG-urile au dezvoltat proiecte privind securitatea cibernetică, promovarea fetelor în IT, voluntariat, dar și acordarea primului ajutor medical.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rămășițele unei drone de mici dimensiuni, depistate în raionul Orhei
Poliția Națională a Republicii Moldova a anunțat că oamenii legii din raionul Orhei au fost alertați despre depistarea unei drone în extravilanul localității Podgoreni, la mai puțin de 20 km de râul Nistru.
Poliția a publicat poze cu rămășițele unei drone cu aripi, aparent de mici dimensiuni, căzută pe un câmp. Accesul în zonă a fost restricționat.
„La fața locului se află toate serviciile specializate, iar angajații secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP (Inspectoratul General de Poliție) urmează să investigheze complex aparatul de zbor.
În luna noiembrie, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani și în apropierea Chișinăului. Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora.
Dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Turul doi de scrutin al prezidențialelor românești rămâne pe 8 decembrie, între Georgescu și Lasconi
În România, Curtea Constituțională a validat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie. După renumărarea tuturor voturilor din țară, ordinea candidaților a rămas aceeași, iar în turul doi se vor bate ultranaționalistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi.
Decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a reconfirmat și că turul doi de scrutin va avea loc pe 8 decembrie, a fost anunțată la București de președintele instanței, Marian Enache, în seara de 2 decembrie, după un suspans încordat de câteva zile.
CCR urma să ia decizia despre validarea primului tur de scrutin până la 29 noiembrie, dar a spus în acea zi că ia o pauză, pentru că tocmai dispusese și renumărarea voturilor, în urma plângerii unui candidat minor, Cristian Terheș, despre presupuse încălcări în câteva secții de votare.
Anunțând decizia de validare a primului tur, președintele CCR Enache a precizat că nu au mai fost renumărate voturile din diaspora, pentru că acestea nu au fost contestate.
Primul tur al prezidențialelor s-a încheiat cu un rezultat surprinzător, fiind câștigat de Călin Georgescu. Un quasi-necunoscut în politica românească, acesta a impresionat electoratul cu apeluri la pace, laude aduse legionarilor, dar și lui Vladimir Putin, critici în adresa UE și NATO, afirmații deplasate despre faptul că formula apei nu este H2O, că sucurile ar conține informație implantată oamenilor în timpul consumului pentru a-i controla șamdp.
Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR), care a avut și ea un scor neașteptat de bun, întrecându-l cu mai puțin de 3 mii de voturi pe premierul social-democrat, Marcel Ciolacu.
Suspansul de câteva zile în care soarta prezidențialelor a rămas incertă a fost cu atât mai încordat cu cât România a mers între timp la vot și pentru alegerile parlamentare, la 1 decembrie.
Partidul Social Democrat (PSD) al premierului Ciolacu a obținut cele mai multe voturi, dar are nevoie de coaliție pentru a rămâne la putere, în timp ce în parlament intră și trei partide ultranaționaliste, în frunte cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în urma unei ascensiuni fără precedent a extremei drepte, din care mai face parte și un partid apropiat lui Georgescu, Partidul Oamenilor Tineri.
La aflarea deciziei Curții Constituționale, Lasconi a spus că trece neîntârziat la campania pentru turul doi și că va negocia cu alte partide pentru a le obține sprijinul. Georgescu nu a comentat imediat decizia instanței.
Cel de-al doilea tur al prezidențialelor românești a fost programat să aibă loc pe 8 decembrie în România și între 6-8 decembrie în diaspora.
După Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai mulți copii ucraineni, integrați în instituțiile de învățământ din Chișinău
În școlile și grădinițele din municipiul Chișinău sunt integrați circa 1870 de copii refugiați din Ucraina. Potrivit autorităților municipale, 1429 de elevi ucraineni sunt înscriși în 50 de școli, iar 441 de copii - în 64 de grădinițe.
Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu Primăria Chișinău.
Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.
Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.
- Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați din Ucraina vor învăța în limba maternă, la Bălți
Potrivit unor informații recente oferite Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.
În acest an de studii, Ministerul Educației a decis să renunțe la statutul de audienți pentru refugiații ucraineni, aceștia vor fi obligați să frecventeze orele, ca toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.
Majoritatea copiilor continuă să învețe online în instituțiile de învățământ din Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Două cazuri de oreion depistate în municipiul Chișinău
În municipiul Chișinău au fost înregistrate două cazuri de oreion, potrivit șefului adjunct al direcției generale asistență medicală și socială din cadrul Primăriei, Vladimir Bolocan.
În total, până la finele lunii octombrie, în R. Moldova au fost înregistrate 42 de cazuri de oreion, dintre care 32 la copii.
Oreionul este o maladie cauzată de un virus. De obicei, afectează glandele parotide, cele care produc saliva. Simptomele oreionului apar la aproximativ 2 până la 3 săptămâni după expunerea la virus. Unele persoane pot să nu aibă simptome sau simptome foarte ușoare. Acestea sunt similare cu simptomele gripei: febră, durere de cap, dureri musculare, oboseală, lipsa poftei de mâncare.
Potrivit medicului epidemiolog de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Laura Țurcan, oreionul foarte rar dă complicații și pacienții au nevoie de internare. În mare parte este o infecție ușoară.
Nu există un tratament specific contra oreionului, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinul ROR se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani și protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, potrivit ANSP.
- Te-ar putea interesa și: Cazurile de rujeolă cresc la nivel mondial. Părinții își vaccinează copiii din ce în ce mai puțin
De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost înregistrate 210 cazuri de rujeolă, maladie mult mai contagioasă ca oreionul. În mare parte, sunt cazuri depistate la refugiații romi din Ucraina.
În prezent, din ce în ce mai multe țări europene, inclusiv cele cu sisteme de sănătate dintre cele mai avansate, se confruntă cu creșterea cazurilor de rujeolă. La nivel global, numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu 20% în 2023 față de anul precedent, o consecință directă a scăderii ratei vaccinării, spun specialiștii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Preşedintele SUA, Joe Biden, l-a graţiat pe fiul său Hunter Biden, acuzat de infracțiuni fiscale și civile
Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat că l-a graţiat pe fiul său Hunter Biden, care îşi aştepta sentinţele în cazuri de fraudă fiscală şi posesie ilegală de arme de foc, în ciuda promisiunii anterioare că nu va face acest lucru.
Preşedintele american a declarat că, deşi a promis că nu va interveni în deciziile Departamentului de Justiţie, „este clar că Hunter a fost tratat diferit”.
„Încă de la preluarea mandatului, am spus că nu voi interveni în luarea deciziilor de către Departamentul de Justiţie şi m-am ţinut de cuvânt, chiar şi atunci când l-am văzut pe fiul meu fiind urmărit selectiv şi pe nedrept”, spune președintele Biden, într-o declaraţie publicată duminică pe site-ul Casei Albe.
„Nicio persoană rezonabilă care analizează faptele din cazurile lui Hunter nu poate ajunge la altă concluzie decât aceea că Hunter a fost ales pur şi simplu pentru că este fiul meu - şi asta este greşit”, afirmă preşedintele.
„Politica brută a contaminat acest proces şi a condus la o eroare judiciară. (...) Sper că poporul american va înţelege de ce un tată şi un preşedinte au luat această decizie", îşi încheie Biden declaraţia.
Prin graţierea completă a fiului său, preşedintele Biden l-a scăpat pe Hunter de posibilitatea unor pedepse cumulate de zeci de ani de închisoare.
În cursul verii, un juriu l-a găsit pe Hunter Biden vinovat de trei infracţiuni legate de achiziţionarea şi deţinerea unei arme de foc în timp ce era dependent de droguri. Iar în septembrie, el a fost de acord să pledeze vinovat pentru nouă acuzaţii legate de taxe, inclusiv trei infracțiuni.
Pentru acuzaţiile fiscale, Hunter Biden risca până la 17 ani în închisoare federală şi o amendă de 1,35 milioane de dolari.
Condamnarea sa pentru posesie de arme putea ajunge până la 25 de ani de închisoare. El urma să fie condamnat pentru ambele cazuri în următoarele săptămâni, pe 12 decembrie pentru acuzaţiile legate de arme, în Delaware, şi pe 16 decembrie pentru acuzaţiile fiscale, în California.
Trump critică decizia lui Biden
Preşedintele ales Donald Trump a criticat decizia preşedintele Joe Biden de a-şi graţia propriul fiu, pe Hunter Biden.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a numit decizia preşedintelui o „nedreptate judiciară”, menţionându-i în acelaşi timp pe cei închişi pentru revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.
„Graţierea acordată de Joe lui Hunter îi include şi pe ostaticii J-6 (din evenimentele din 6 ianuarie 2021 - n.red), care sunt acum încarceraţi pentru ani de zile? E un abuz şi o eroare judiciară!” a scris Trump.
La rândul său, Trump nu este străin de graţierea unor membri ai propriei familii. Cu doar o zi în urmă, Trump a declarat că intenţionează să îl nominalizeze pe Charles Kushner în funcţia de ambasador în Franţa. Charles Kushner este cuscrul lui Donald Trump, și a fost grațiat de Trump la finalul primului său mandat ca președinte al SUA.
Charles Kushner a fost condamnat la doi ani de închisoare în 2005, fiind acuzat de evaziune fiscală, donaţii ilegale pentru campanie şi manipularea martorilor, acuzații pentru care a făcut închisoare.
Cazierul lui Charles Kushner a fost şters în 2020, când Donald Trump i-a acordat graţierea.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
