Alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai, au atestat o creștere semnificativă a participării la vot, în toată Uniunea Europeană. Iar situația din R.Moldova nu a fost diferită, ceea ce indică o creștere semnificativă a sentimentelor proeuropene. Un trend care nu poate fi ignorat de Chișinăul politic, este de părere istoricul Gheorghe Cojocaru, în dialog cu Vasle Botnaru
Gheorghe Cojocaru: „Alegerile europarlamentare la care au participat și cetățenii din Republica Moldova cu pașapoarte europene, predominant românești, au înregistrat, la fel ca și în dreapta Prutului sau în diaspora românească, cozi la cele 36 secții de votare și, practic, aceleași preferințe electorale, printre favoriții alegătorilor numărându-se prioritar partidele de dreapta din România. La secțiile de votare s-au prezentat circa 38 de mii de alegători, dintre care circa 34 la sută au votat Partidul Național Liberal, circa 30 la sută - Mișcarea Populară a fostului președinte Traian Băsescu, aproximativ 13 la sută au optat pentru USR PLUS, iar 12 la sută - pentru Partidul Social Democrat. 7 la sută și-au dat votul pentru candidatul independent George Simion, care are interdicție de acces în Republica Moldova și 4 la sută - pentru partidul PRO România al fostului prim-ministru Victor Ponta, pe a cărui listă a candidat și viceprim-ministrul Iurie Leancă.
Dacă în țările membre ale Uniunii Europene se știu cu exactitate cifrele participării la alegeri, în Republica Moldova se cunoaște doar numărul de participanți la vot, nu și rata de participare, care nu ar fi dificil de calculat, dacă s-ar comunica numărul exact al celor care dețin cetățenia unor state europene.”
Europa Liberă: Iurie Leancă acreditase recent, într-un interviu pentru Europa Liberă, cifra de cel puțin un milion.
Gheorghe Cojocaru: „În această ipoteză că sute de mii de oameni dețin cetățenia României, a altor state europene, rata participării din acest an la alegerile europarlamentare pare a fi totuși destul de modestă. În această situație, despre prezența la urnele de vot se poate judeca doar prin comparație cu participarea la scrutinul precedent, cel din 2014. Or, creșterea participării electorale în România, ca și în întreg spațiul Uniunii Europene, a determinat cumva reacții similare și în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În condițiile unei fragmentări a eșichierului politic la noi, dar și în România, oricâte voturi s-ar da, ele trag greu la cântar, cum e și în cazul, bunăoară, formațiunii fostului președinte Traian Băsescu, care, după cum se dovedește, a trecut pragul de 5 la sută grație celor peste 10 mii de voturi ale alegătorilor basarabeni, acei care mereu i-au făcut „băi de mulțime”.
Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, se pare că în unele cazuri, așa cum este cel al formațiunii președintelui Traian Băsescu, care este o personalitate cunoscută peste tot în Republica Moldova, votul alegătorilor de aici i-a asigurat trecerea pragului de calificare și două mandate de membru în Parlamentul European. Aceste voturi pot fi văzute și ca un gest de solidaritate cu președintele Traian Băsescu, căruia președintele de la Chișinău, Igor Dodon, i-a retras prin decret cetățenia moldovenească.”
Europa Liberă: Dar dincolo de aceste date tehnice, ce semnificație are participarea cetățenilor cu pașapoarte românești din Republica Moldova la alegerile europarlamentare? Dvs. ce notițe faceți ca istoric?
Gheorghe Cojocaru: „Da, prin acest vot de participare la europarlamentare oamenii din Republica Moldova, cei cu pașapoarte românești își exercită dreptul de a participa la viața politică a României și a Uniunii Europene și își afirmă atașamentul pentru destinul actual al statului român, ca și pentru valorile democratice ale spațiului european. Totodată, votul din acest an este o demonstrație vie a creșterii curentului proeuropean, care nu poate fi subestimat sau ignorat de actorii și decidenții politici de la Chișinău.”
