Din cauza derapajelor antidemocratice, un program de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro a fost suspendat până după alegerile parlamentare din februarie 2019. Odată cu lansarea platformei politice „Pentru Moldova”, PD, partidul de la guvernare a fost acuzat de către opoziţie că prin această iniţiativă renunţă practic la integrarea europeană şi se pregăteşte de o alianţă postelectorală cu socialiştii preşedintelui Igor Dodon. Iulian Groza, directorul Institutului de politici şi reforme europene face bilanţul anului diplomatic.
Iulian Groza: „Eu cred că a fost un an al oportunităților ratate, un an care a fost marcat de câteva evenimente care au influențat cadrul relației cu Uniunea Europeană, din păcate, nu în direcția bună, în direcția potrivită. Deși începutul anului părea să fie unul promițător, existau anumite indicii că lucrurile, cel puțin pe dimensiunea justiției, se vor normaliza.
mi aduc aminte exercițiul legat de „mica reformă a justiției”. Dl ministru al Justiției, Alexandru Tănase, atunci când a acceptat să ocupe această poziție, a avut foarte multe discuții inclusiv cu colegii din societatea civilă cu privire la această „mică reformă a justiției”. Foarte mulți își puneau speranțe în ea. Acum, la sfârșit de an, o parte din aceste priorități din această „mică reformă a justiției” au fost avansate, dar unele acțiuni care țin de implementare deja au arătat că totuși sistemul justiției în Republica Moldova, sistemul statului de drept se confruntă cu niște probleme sistemice.
Anularea alegerilor locale care au fost recunoscute internațional ca fiind corecte și libere de către o instanță de judecată, confirmate de instanțele superioare, sigur că nu are cum să fie privită pozitiv pe interior, dar și în afară. Acesta de fapt a fost punctul culminant sau cel care a generat o anumită răcire a relațiilor noastre cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Premierul Pavel Filip a spus că invalidarea alegerilor locale din municipiul Chișinău ar fi fost un pretext pentru Uniunea Europeană să sisteze asistența financiară. Cum ați înțeles această declarație?
Iulian Groza: „Această decizie a fost una care practic a generat aplicarea așa-numitului principiu de constituționalitate strictă a asistenței și a suportului Uniunii Europene pentru Republica Moldova, un principiu care a fost reconfirmat în cadrul summitului Parteneriatului Estic de anul trecut și un principiu care a fost implementat, așa, de o manieră-pilot în cazul Republicii Moldova și aici evident că am fost iarăși un fel de țară înaintașă, dacă pot să spun așa, doar că dintr-un punct de vedere mai puțin fericit pentru noi, fiindcă existau niște avertizări, existau niște semnale care au fost transmise din partea partenerilor de dezvoltare, din partea societății civile cu privire la problemele cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul statului de drept, funcționarea instituțiilor democratice și sigur că aceste semnale trebuia să fie luate în considerare. Iar Guvernul, în general, guvernarea sigur că ar fi făcut mai bine dacă lua în serios aceste semnale și lua în serios această constituționalitate politică, care a fost inclusă în cadrul de cooperare pe dimensiunea asistenței macrofinanciare în cazul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Această înghețare a relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană e acceptată într-un fel de guvernare, pentru că ei încearcă să demonstreze că și fără asistență din partea UE Republica Moldova se poate descurca. Iată au făcut majorări de pensii, de salarii, încearcă să îmbunătățească infrastructura cu bani proprii, spunând că atât de la Vamă, cât și de la Fisc se acumulează bani suficienți ca să se îmbunătățească traiul cetățenilor Republicii Moldova.
Iulian Groza: „Posibil din punctul de vedere al Guvernului așa ar fi, doar că lucrurile în realitate arată puțin, puțin diferit, dar, în pofida acestor probleme cu care se confruntă Republica Moldova, Uniunea Europeană a știut să mențină un cadru de dialog, bine, nu la nivel oficial înalt, dar în regim de lucru, la nivel operațional, reuniunile în cadrul structurilor care monitorizează implementarea Acordului de Asociere au avut loc, dialogul a fost menținut. Mai mult ca atât, Uniunea Europeană și-a consolidat sprijinul pentru Republica Moldova, care țintește exact așteptările cetățenilor și suportul public pentru Uniunea Europeană a crescut în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cercetările sociologice arată că crește numărul simpatizanților care preferă eurointegrarea.
Iulian Groza: „Da, numărul susținătorilor opțiunii europene în Republica Moldova crește și lucrul acesta se datorează faptului că Uniunea Europeană a devenit mult mai explicită în a indica asupra acelor provocări cu care se confruntă Republica Moldova, mesaje care au fost auzite și sunt auzite foarte clar de cetățeni.
Doi: Uniunea Europeană și-a ajustat puțin inclusiv politica de comunicare și de vizibilitate în Republica Moldova, având la bază acest principiu că tot ce face Uniunea Europeană în regiunea Parteneriatului Estic, în Republica Moldova trebuie să aducă rezultatele scontate pentru cetățeni. Și asta este susținut inclusiv prin cadrul extins de suport pe care Uniunea Europeană, Comisia Europeană au decis să-l consolideze pe dimensiunea locală, fie că este vorba de autorități locale, programe de infrastructură locală, fie că este vorba de societatea civilă, fie că este vorba de mass-media, susținerea mass-media independente.
Lucrul acesta l-am observat chiar în rezoluția Parlamentului European recentă în care parlamentarii europeni au susținut această abordare a Uniunii Europene, a Comisiei Europene de a direcționa suportul pentru Republica Moldova la nivel local, la nivelul actorilor care au nevoie de sprijin și care pot în termen lung să genereze acea presiune internă asupra politicienilor, asupra guvernării și în așa fel să creștem responsabilitatea publică, responsabilitatea cetățenilor, inclusiv capacitățile lor de a influența procesele interne din Republica Moldova.”
Europa Liberă: A eșuat acea idee de a introduce sintagma de integrare europeană în Constituția Republicii Moldova. Dvs. cum vedeți acest eșec al guvernării? Ar fi putut face mai mult ca să convingă și alți deputați din Parlament să se adune suficiente voturi pentru a modifica Legea Supremă și credeți că contează dacă e stipulat sau nu ca normă constituțională acest lucru?
Iulian Groza: „Este important ca în Republica Moldova să existe un consens nu doar politic, dar și la nivel de societate cu privire la opțiunea noastră de dezvoltare, viitorul nostru, fiindcă el este eminamente unul european, așa se întâmplă că suntem o țară europeană din punct de vedere geografic, cultural, tindem să împărtășim valorile europene.
La nivel de respectarea lor și punerea lor în aplicare mai șchiopătăm și din punctul acesta de vedere sigur că îmi pare rău că nu s-a reușit consolidarea unui consens politic la nivelul Parlamentului pentru a sprijini această opțiune europeană, majoritatea parlamentară a ales să facă acest lucru prin instrumentul constituțional, care prevedea această opțiune ca una ireversibilă în Constituție, doar că momentul a fost ales unul nepotrivit, într-un context foarte politizat, într-un context în care societatea este una divizată, dar mai important este că evident că atunci când vorbim despre integrarea europeană, avem în vedere, în primul rând, nu doar oportunitățile de dezvoltare, dar și acele valori pe care ne-am angajat să le respectăm prin prisma acestui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană care iată că face patru ani deja.
Și iată aici, la capitolul dat, momentul a fost ales nepotrivit, fiindcă eu sunt sigur că există mult mai multe forțe politice în Parlament, în afara Parlamentului, care ar vrea să sprijine această idee, doar că ea, la momentul respectiv, se pare că a avut mai mult o încărcătură politică și nu neapărat reflecta acțiunile sau nu existau suficiente argumente pentru a confirma această ambiție, inclusiv din partea Guvernului și guvernării în ansamblu, dar iarăși lucrurile pot să se schimbe.
Eu cred că va apărea o oportunitate în viitor când, sper eu, vom reuși să consolidăm acest consens național și atunci, sper eu, să reușim acest lucru nu neapărat prin intermediul Constituției, că se întâmplă așa că guvernele se schimbă, puterile se schimbă și deja, cum am observat și noi, în Republica Moldova nu neapărat o lege, fie ea chiar și constituțională, ea se respectă în practică, pe de altă parte, nu-i neapărat că această lege nu poate fi schimbată, în funcție de cine se află la guvernare. Și atunci, preocuparea noastră, a tuturor, indiferent că este partidul de guvernare, opoziția, societatea în general, trebuie să tindem spre aceea ca să creăm un cadru propice pentru ca cetățenii să aleagă această opțiune în mod natural, fără a fi impusă cumva într-un cadru politic anume, dar iarăși responsabilitatea de a promova această agendă cu siguranță le revine partidelor politice, dar mai important, cred că există foarte multe lucruri pe care le pot spune societatea în general, cetățenii și prin acțiunile lor proprii pot demonstra ei singuri că această opțiune de integrarea europeană este una valabilă și este una realizabilă pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dacă anul începuse cu declarații că Republica Moldova ar putea să meargă la Bruxelles cu o cerere pentru aderare, la sfârșit de an se pare că cei de la putere au renunțat și au spus că nu ar fi momentul propice, pentru că în Republica Moldova în 2019 vor avea loc alegeri parlamentare, alegeri urmează să aibă loc și în Parlamentul European... Găsiți aici explicația?
Iulian Groza: „Republica Moldova sau Guvernul, teoretic, poate să depună oricând o cerere de aderare la Uniunea Europeană, doar că pentru ca această cerere să fie acceptată și să genereze un proces de evaluare a calității Republicii Moldova de a deveni țară candidat, noi trebuie să ne facem temele de acasă. Pe o parte, mă bucur că această idee într-un fel a fost pusă pe planul doi, fiindcă este mai important să vedem că întâi și întâi reușim să acumulăm acele argumente la nivel național, să abordăm problemele legate de funcționarea instituțiilor democratice, statului de drept, mai nou, și drepturile omului.
Să ne oferim aceste argumente nouă, dar mai important, pentru partenerii noștri din Uniunea Europeană. Uniunea Europeană ca atare se confruntă la momentul actual cu multe provocări. Eu sunt sigur că Uniunea Europeană va reuși să le depășească și va deveni mult mai puternică, dar până atunci noi trebuie să nu pierdem timpul și să ne facem temele de acasă.
Și eu cred că prioritatea numărul unu pentru Republica Moldova, pentru Guvern, pentru orice partide care tind să ajungă la putere este să aibă grijă ca toate acele angajamente pe care ni le-am asumat în Acordul de Asociere să le îndeplinim și în așa fel vom crea acel moment când o cerere de aderare, fie ea și motivată politic, ar putea fi, cel puțin, luată în serios de către Bruxelles.”
Europa Liberă: Și ce evoluții ar putea să urmeze în cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în anul 2019, ținând cont și de faptul că după alegerile parlamentare trebuie să fie creată o majoritate care să formeze Guvernul Republicii Moldova, iar pe de altă parte, e un moment oportun, pentru că România va prelua președinția la Uniunea Europeană și, așa cum spun demnitarii de peste Prut, ei rămân a fi avocatul Republicii Moldova pe calea eurointegrării?
Iulian Groza: „Au spus-o foarte multe persoane, oficiali din Uniunea Europeană, fie că este vorba de Comisia Europeană sau Parlamentul European, sau chiar din cancelariile principale europene au spus-o foarte clar că de modul în care vor fi organizate alegerile parlamentare în anul viitor va depinde foarte mult cum va evolua relația noastră în continuare cu Uniunea Europeană și va depinde ce fel de sprijin și suport va obține Republica Moldova. Și aici nu mă refer doar la aspectul financiar sau asistență, fiindcă lucrul acesta este important, dar cred că mai important pentru noi este ca să demonstrăm că suntem un partener credibil și previzibil pentru Uniunea Europeană, or testul electoral va fi important. Și asta se referă nu doar la ziua alegerilor, foarte mult va conta în aprecierea acestor rezultate cum aceste alegeri se organizează, mai ales în perioada preelectorală.
Noi, Institutul de Politici și Reforme Europene, pe parcursul anului curent ne-am întâlnit cu foarte mulți oficiali din Republica Moldova, din afară, în capitalele Uniunii Europene, și parlamentari, și reprezentanți ai Guvernului cu care am discutat aceste aspecte și le-am atras atenția ca să urmărească cu mare atenție perioada preelectorală. Și mă bucur că deja, apropo, unele fundații, unele instituții, cum ar fi, de exemplu, NDI a dispus și deja a organizat o misiune de monitorizare a perioade preelectorale. Deci ne va ajuta mai mult să înțelegem și să oferim mai mare legitimitate pentru rezultatele alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: Cum poate România ajuta în cele șase luni Republica Moldova, continuând acest parcurs european, dacă asta se va dori?
Iulian Groza: „România, de fapt, este un avocat natural al Republicii Moldova, al opțiunii noastre europene și în ultima perioadă România a făcut foarte multe pentru a-și demonstra acest suport și această calitate, iar momentul în care România iată că preia președinția Consiliului Uniunii Europene, sigur că ne-am fi dorit să oferim mai multe argumente, inclusiv României ca și președinte al Consiliului Uniunii Europene să formeze o agendă cu privire la Republica Moldova, care să ne avanseze și mai mult în relația noastră cu Uniunea Europeană și este o oportunitate foarte importantă. România încă mai poate să avanseze și mai mult Republica Moldova în discuțiile pe agenda internă a Uniunii Europene, doar că cheia acestui succes este la Chișinău la momentul de față și ce putem să facem noi e doar să ne bucurăm de sprijinul pe care ni-l oferă natural România și în același timp să încurajăm ca toți actorii din Republica Moldova și din România să privească această relație pe dimensiune frățească, dar din alt punct de vedere toți să încerce să evite politizarea excesivă a acestui rol important pe care îl are România în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dacă eventual la guvernare ar ajunge forțele de stânga, s-ar schimba atitudinea UE față de Republica Moldova?
Iulian Groza: „În contextul Republicii Moldova, în momentul în care știm că Partidul Socialiștilor, care se poziționează pe stânga, dar în același timp are o agendă mai mult antieuropeană decât una proeuropeană, în momentul în care acest partid ar prelua puterea în Republica Moldova, am putea anticipa anumite schimbări de poziționare în Republica Moldova și în același timp la Bruxelles, doar că eu nu cred că politicienii responsabili care cu adevărat țin la interesele Republicii Moldova ar risca să testeze încrederea și cadrul de suport și opțiunea europeană pe care ne-o oferă Acordul de Asociere și relația noastră cu Uniunea Europeană.
Eu până la urmă cred că mai important este să ne asigurăm că aceste alegeri parlamentare vor oferi oportunitatea creării unui Guvern legitim, sprijinit de cetățeni, un Guvern care va reuși să obțină suportul cetățenilor prin aceste alegeri, nu prin șiretlicuri și diferite scheme mai obscure, dar prin crearea unui cadru competitiv pentru toate forțele politice și sper eu și vreau să cred că o să ajungem la un moment în care să nu mai avem discuții la nivel de opțiunile politice ale partidelor, fie că se poziționează ele pe stânga, pe dreapta, pe centru cu privire la opțiunea noastră de dezvoltare.
Până la urmă, chiar și Partidul Comuniștilor la începutul anilor 2000 și-a dat bine seama că viitorul nostru este unul european și acolo putem găsi partenerii care pot să ne sprijine și să fie alături de noi, doar că noi trebuie să demonstrăm că suntem credibili și că real împărtășim și respectăm valorile de bază ale unei democrații care, sper eu, să se dezvolte în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar relația Chișinăului cu Bruxelles-ul mai depinde și de relația pe care o are Republica Moldova cu Federația Rusă?
Iulian Groza: „Într-un cadru mai extins, probabil că ar exista anumite dependențe, doar că trebuie să avem în vedere că Uniunea Europeană își structurează relația cu Republica Moldova nu prin prisma relațiilor noastre cu alți vecini sau parteneri. Este de datoria politicienilor responsabili din Republica Moldova să-și structureze o agendă externă care să promoveze interesele Republicii Moldova în afară și să ne asigure un cadru de securitate, inclusiv internă și regională.
Eu mi-aș dori să avem niște relații normale, durabile, corecte cu toți partenerii noștri externi, inclusiv cu Federația Rusă. Cu părere de rău, acțiunile pe care le-a întreprins Federația Rusă prin diferiți actori și decidenți ai săi – oficiali sau mai degrabă neoficiali – în Uniunea Europeană, în Statele Unite, în regiunea noastră, prin implicarea în procesul electoral, prin promovarea diferitor agenți de influență, prin diferite campanii de dezinformare, prin diferite amenințări hibride pe care le realizează la momentul de față, inclusiv în regiunea noastră, în acest context, este de datoria noastră aici, în Republica Moldova, să ne gândim ce putem face ca să ne securizăm de aceste amenințări; ce putem face ca să ne creăm un cadru propice de prevenire și de combatere a acestor riscuri care pe moment vin din partea de est cu siguranță și partenerul nostru care poate să ne ajute, care, de fapt, trece printr-o perioadă destul de complicată, inclusiv din cauza politicii externe și de securitate din partea Federației Ruse.
Uniunea Europeană este acel partener care poate să ne ajute și cu care putem să dezvoltăm aceste mecanisme pe termen lung, care să ne securizeze un spațiu propice pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca un stat suveran, integru și independent.”
