Monitorul Justiției este un produs nou IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul justiției care prezintă evoluțiile cheie din acest sector. Iulian Rusu, Director Executiv Adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), analizează situația din domeniul justiției moldovene.
Europa Liberă: Institutul pe care îl reprezentați are mai multe inițiative. Haideți să vorbim despre cele mai importante dintre ele care aduc plusvaloare la schimbarea situației în sectorul justiției.
Iulian Rusu: „Noi am fost foarte focusați pe ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova de când a fost declarată starea de urgență. Am analizat cum guvernul și-a desfășurat activitățile – au fost acestea proporționale sau nu, inițiativele legate de numirea membrilor în CSM, reglementări privind modificarea Legii cu privire la procuratură. Una din ultimele noastre inițiative, pe care aș vrea s-o menționez, ține de crearea unui grup de experți în domeniul justiției. Este o inițiativă care-i susținută și de Fundația Soros-Moldova, și noi urmează s-o promovăm în următorul un an și jumătate. Și scopul acesteia este să avem un grup dedicat de persoane, o portavoce alternativă pentru acest sector, prin care noi prezentăm poziții alternative celor care există în sectorul guvernamental. Inițiativele ar trebui să fie din diverse domenii ale sectorului justiției.
Ne-am străduit să avem în componența ei și persoane cu experiență în avocatură, și în sistemul organelor procuraturii, și în sistemul organelor judecătorești, dar și specialiști care cunosc mai bine specificul tehnologiilor informaționale din acest sector. Iată de ce noi am venit și cu un produs al nostru, care se numește „Monitorul Justiției”, recent publicat.
O să continuăm cu acest document, cel puțin o dată la două luni, unde prezentăm cele mai importante evenimente. Din toate inițiativele noastre, de când există Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), am constatat trei chestiuni esențiale. Prima este că exercițiul de reformă nu este cuplat cu o voință veritabilă...”
Europa Liberă: Voință politică veritabilă?
Asta ar fi prima problemă – lipsa interesului sincer din partea actorilor, și nu doar actorilor politici.
Iulian Rusu: „Nu doar politică, și din cadrul sistemului, pentru că sistemul de asemenea este un actor și un jucător. Deci, actorul politic da, este cointeresat, în special actorul politic netransparent și lipsit de integritate este cointeresat să controleze justiția, pentru că în cazul acesta aplicarea legii adoptate cu fast și care este conformă tuturor standardelor nu se implementează în practică.
Asta ar fi prima problemă – lipsa interesului sincer din partea actorilor, și nu doar actorilor politici. Al doilea element este, evident, lipsa de resurse, resurse suficiente umane pentru ca să genereze această schimbare.”
Europa Liberă: Pentru că resurse financiare au fost date suficiente din partea Uniunii Europene, cel puțin ani la rând s-a tot pompat asistență financiară pentru reforma în justiție.
Iulian Rusu: „Sectorul justiției a beneficiar de asistență din partea Uniunii Europene, un suport continuu este și din partea guvernului Statelor Unite, în special pe modalitatea de funcționare a instanțelor judecătorești, iar partea Uniunii Europene a venit pe asistența macrofinanciară, inclusiv în anul 2012 discuțiile aprinse pentru a mări salariile pentru judecători.
Sistemul nu este integru.
Păi iată, una din greșelile fundamentale care s-a făcut atunci, dacă pot să deschid puțin paranteza aici, este că la început s-a oferit această majorare și după aceea s-a trecut la exercițiul de control al integrității, iar când s-a pus întrebarea integrității, sistemul a zis că „noi toți suntem integri”, ceea ce este, evident, expus la foarte multă critică. Constatarea aceasta cred că este antonimul realității noastre. Sistemul nu este integru, noi avem multiple cazuri când actorii din justiție mai scapă din diverse componente de viață de lux pe care o au sau din averea pe care o dețin și asta iese în spațiul public.
Al treilea element care lipsește foarte mult este viziunea pe consecutivitatea acțiunilor.
Al treilea element care lipsește foarte mult este viziunea pe consecutivitatea acțiunilor. Noi am avut planuri de acțiuni, am avut strategii care setau acțiunile, setau obiectivele generale și specifice, însă nu setau o consecutivitate. Or, în momentul în care noi discutăm, spre exemplu, distribuția aleatorie a dosarelor, acesta este un lucru foarte important, pentru că el contribuie la examinarea imparțială a cauzelor, dar atâta timp cât acest sistem de distribuție aleatorie este în continuare influențat, și asta a fost demonstrat pe parcursul anilor...”
Europa Liberă: Adică este influențat sau este dirijat, pentru că se considera că dosarele cele mai grele sau de rezonanță care ar trebui să aibă o finalitate merg la unii judecători, iar dosarele care trebuie să aibă o altă finalitate ca pe cei vinovați să-i facă să răspundă în fața legii altceva se întâmplă?
Iulian Rusu: „Însuși sistemul de distribuție aleatorie presupune că în el nu pot fi operate modificări. Bine, el a fost perfecționat cu timpul, sunt o serie de chestiuni tehnice la mijloc, la momentul actual acest sistem este gestionat de fostul Centru de Telecomunicații Speciale, deci este mai greu să intervii acum, însă cauzele din trecut au demonstrat că distribuția aleatorie și soluțiile digitalizate nu sunt un panaceu universal.
Noi trebuie la început să ne uităm la actori nemijlocit și la integritatea lor. Evident că nu poți impune integritatea, dar poți s-o verifici din când în când și există etape multiple în care actorii din justiție pot fi verificați. Bunăoară, judecătorii sau procurorii verificați în momentul în care ei vor să acceadă la Institutul Național al Justiției, ulterior, când vor să acceadă în funcția de judecător, procuror, când vor un transfer, când vor să fie promovați...”
Europa Liberă: Deci, la fiecare treaptă a carierei, ei pot fi verificați ce avere au, ce venituri au avut?
Iulian Rusu: „Exact! Și aici aspectul acesta e absolut esențial, pentru că fără de el noi în continuare o să discutăm despre drenare în reformarea sectorului justiției. Sectorul justiției este în continuare, să zic așa, „populat” de actori integri. Noi avem judecători integri, avem procurori integri, ofițeri.”
Europa Liberă: Un fost ministru al justiției, Alexandru Tănase, zicea că o parte dintre ei chiar sunt onești, își fac meseria așa ca la carte, dar ar exista o castă. Alexandru Tănase îi numește baronii justiției care sunt de nezdruncinat, ei și-ar fi creat stat în stat și acum nu mai sunt controlabili legal.
Iulian Rusu: „Orice judecător, fie el numit neoficial și baron sau în oricare alt mod în cercurile astea de comunicare uzuală, este și el judecător, deci el trece o procedură de evaluare.
Este foarte important să vedem cum aceste structuri de autoadministrare – CSM și CSP – sunt formate.
Aceste proceduri sunt gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vorbim de judecători, și de Consiliul Superior al Procurorilor, dacă vorbim de procurori. Deci, mai devreme sau mai târziu ei trec prin aceste filtre, important este ca organele de autoadministrare să-și spună cuvântul în momentul în care le este cerut s-o facă. Și aici este foarte important să vedem cum aceste structuri de autoadministrare – CSM și CSP – sunt formate. Tocmai din cauza asta noi am bătut alarma în luna martie, când au fost numiți membrii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, atenționând asupra faptului că procedura nu a fost una incluzivă, Comisia de la Veneția a reacționat foarte agresiv pe acest subiect. Eu nu vreau să fiu înțeles greșit, eu nu vorbesc nemijlocit despre integritatea persoanelor care au fost numite în aceste funcții.
Există, în primul rând, necesitatea unei proceduri transparente și incluzive. Înseși organele de autoadministrare necesită să atingă o balanță foarte fină – pe de o parte, să asigure independența acelei profesii de judecători, procurori, iar pe de altă parte, să nu permitem ca aceasta să se transforme într-o structură corporativă, care protejează interesele acestor judecători, procurori lipsiți de integritate. De aceea, o balanță cu un număr de membri care nu ar oferi o majoritate nici unei, nici altei părți este soluția cea mai bună. Important este ca actorii ne-judecători sau ne-procurori să fie selectați printr-o procedură transparentă.
Dacă în lege este scris „majoritate simplă a deputaților aleși”, asta nu înseamnă că prin exercițiul pur de vot politic noi am numit aceste persoane și aici am terminat exercițiul. Nu! Pentru că acești membri decid ulterior cariera judecătorilor, inclusiv a judecătorilor care sunt comozi unor politicieni cu probleme de integritate.
Deci, iată legătura cauzală de la judecătorul care este toxic în sistem, trecând prin actorul politic și ajungând până la autoritatea de autoadministrare. În toate inițiativele noastre noi ziceam că acesta este unul din elementele esențiale pentru ca să evităm în continuare drenajele din sectorul justiției.”
Europa Liberă: Și totuși, în sistemul justiției au rămas foarte mulți magistrați despre care se spunea că ei ar fi la cheremul politicului. Și cu acești oameni care ar fi slujit un regim sau alt regim poți să faci ordine și curățenie în sistem?
Una din soluțiile pe care noi le promovăm este evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției.
Iulian Rusu: „Foarte bună întrebare, când discutăm despre reforma amplă din sectorul justiției. Din păcate, ultimii 20 de ani de experiență a Republicii Moldova de control al integrității demonstrează că rezultate nu s-au atins pe măsura așteptărilor. În una din inițiativele noastre recente am accentuat această stare de lucruri și una din soluțiile pe care noi le promovăm, și trebuie să fim foarte atenți cu aceasta, este o pregătire minuțioasă, dar și un suport larg în societate, precum și susținere din partea partenerilor de dezvoltare, este evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției.
Astfel de practici există, există și o poziție a Comisiei de la Veneția pe diverse experiențe. Spre exemplu, experiența Serbiei nu este una potrivită, pentru că ea a fost mai mult politizată și au fost și cazuri pierdute de Serbia la CEDO. În același timp, experiențe din Albania, Ucraina și Georgia, evident, ajustate la circumstanțele noastre ar putea fi aplicate.”
Europa Liberă: Mai există și alte consecințe. De exemplu, când un magistrat a fost înlăturat din funcția pe care o deține, el merge pe cale legală, are câștig de cauză și ar trebui să fie repus în funcție și atunci îi demotivezi pe alții care cred că totuși în fața legii toți sunt egali. Și ce soartă îi așteaptă pe următorii care acced în aceste funcții?
Iulian Rusu: „De aceea se și numește evaluare extraordinară, pentru că ea are la bază un sistem totalmente separat de ceea ce avem noi la momentul actual. Sistemul conține un mecanism de evaluare, dirijat de o Comisie de evaluare și un sistem de contestare, contestările fiind examinate de un Colegiu special de apel. O structură care este formată din judecători proaspăt numiți, nu din sistem, deci, persoane care au fost verificate la capitolul integrității și numiți în funcția de judecător pentru a examina doar aceste contestații, nu examinează nici un fel de alte cauze și sunt totalmente independenți administrativ de instanța de judecată unde va fi anexat acest Colegiu special de apel.
Și trebuie să menționez încă un eveniment foarte important - Misiunea Internațională de Monitorizare, o structură formată din experți propuși de partenerii de dezvoltare care susțin activitatea Comisiei de evaluare și a Colegiului special de apel, dar și monitorizează activitatea acestora și pot să conteste înșiși ei ca structură deciziile Comisiei de evaluare către Colegiul special de apel. Deci, noi asigurăm dreptul la un proces echitabil – unu la mână și doi – asigurăm că noi nu avem tribunale extraordinare, ceea ce este interzis prin Constituția noastră.
Și ca toată această structură, destul de complexă, să poată funcționa, pe lângă acele trei condiții generale, despre care am menționat, trebuie să existe o cooperare între diverse puteri, pentru că judecătorii sunt numiți în funcție de către președinte, aceștia sunt propuși de Consiliul Superior al Magistraturii, însă și membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt propuși pentru a fi de la bun început verificați la capitolul integrității. Deci există o serie de elemente-cheie fără de care nu o să putem să împingem această reformă.”
Europa Liberă: Reforma trebuie făcută de jos în sus sau de sus în jos?
Iulian Rusu: „De fapt, eu sugerez ca noi să începem de la structurile de bază. Ei au organele de autoadministrare – CSM și CSP, Procuratura Generală, procuraturile specializate, Curtea Supremă de Justiție, președinții instanțelor, curților de apel și vicepreședinții instanțelor. Întrucât din istoricul nostru se cunoaște că președinții și vicepreședinții de instanțe foarte des fac exces de zel în funcția lor și foarte des trec peste limitele stabilite de lege care sunt funcțiile lor în cadrul instanțelor judecătorești. Să nu uităm că toți judecătorii sunt independenți și sunt egali unii cu alții. Respectiv, președintele, vicepreședintele de instanță are funcție doar pur administrativă, ceea ce în cazul nostru, din păcate, foarte des nu se respectă.
Noi avem situații când președinții, neoficial, influențează, presează anumiți judecători integri care sunt proaspăt veniți sau sunt de mai mult timp în sistem și-și fac meseria onest. Ei sunt presați să emită anumite hotărâri care nu sunt în favoarea unui sau altui actor, inclusiv politic.”
Europa Liberă: Eu de ce v-am adresat întrebarea dacă reforma trebuie să aibă loc de sus în jos sau de jos în sus, pentru că atunci când discuți cu cetățeanul de la firul ierbii, el spune că nu are încredere în justiție. Și când îl întrebi: de ce nu ai încredere? Pentru că acolo lucrează corupții, pentru că acolo sunt relații de rubedenie, pentru că acolo se intersectează interesele celor care decid cine să aibă dreptate. Inclusiv în teritoriu, să zic la nivel de raion, și acolo justiția are structurile sale și lumea nu are încredere. Cum se rezolvă problema?
Iulian Rusu: „Litigiile obișnuite, de zi de zi, care vin în instanțele judecătorești sau cauzele penale care sunt instrumentate de procurorii din teritoriu și care au vaste probleme de eficiență și lipsă de integritate, în cazul de față noi putem rezolva integritatea acestor actori, însă pentru asta e nevoie ca și organele de autoadministrare să fie la început filtrate, pentru că ei decid asupra carierei lor, inclusiv pe partea disciplinară.”
Europa Liberă: Când va putea să spună cetățeanul Republicii Moldova că dreptatea nu-i la fundul mării?
Iulian Rusu: „Eu nu cred că pot să vă dau un răspuns exact, că asta o să se întâmple peste 10 ani sau peste 20 de ani. Există câțiva factori esențiali care contribuie. Este în primul rând nevoie de suficient suport public pentru această evaluare, resurse și foarte multă răbdare, pentru că procesul acesta durează.”
Europa Liberă: Despre răbdare s-ar putea să se spună că și este, pentru că a fost dosarul 7 aprilie 2009 - nefinalizat, dosarul „Pădurea Domnească” - nefinalizat, dosarul furtului miliardului - nefinalizat. Câtă răbdare să mai existe?
Iulian Rusu: „Înțeleg la ce vă referiți. Eu vorbeam mai mult din perspectiva cazurilor curente. Dvs. v-ați referit la cazurile deja, din păcate, istorice pentru sectorul justiției.”
Europa Liberă: Dar care sunt semnificative și vorbesc despre multe?
Iulian Rusu: „Corect, care în continuare sunt foarte importante pentru societate. Însă dacă să mă refer la experiența Albaniei, ei au avut o creștere foarte mare de cazuri în proces, în derulare, care nu s-au examinat datorită faptului că judecătorii, procurorii, alți actori erau în procesul acesta de evaluare. Deci, practic, la dânșii Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, echivalent, ei îl numesc Consiliul Înalt de Justiție a fost paralizat pe un an de zile. Și asta evident că generează efecte negative imediate...”
Europa Liberă: Nemulțumiri...
Iulian Rusu: „Pentru că cetățeanul nu se bucură de înfăptuirea actului justiției, pentru că nu există actorul. Noi vom avea o blocare pe anumite procese și pentru ca acest lucru să nu se întâmple peste tot, se sugerează ca această evaluare să aibă loc în etape. Eu am menționat că să începem de la partea de sus și să urmăm după asta alți actori care sunt pe scară mai jos.”
Europa Liberă: Ce preț plătește Republica Moldova și cetățenii ei, pentru că nu au o justiție independentă, un sistem al justiției reformat?
Iulian Rusu: „Costurile sunt de miliarde, pentru că prin neasigurarea elementară a dreptului la proprietate, care este foarte strâns legat de activitatea economică, respectiv legat și de locuri de muncă, și de beneficii ale Acordului de Asociere, și alte beneficii pe care ni le oferă comerțul internațional nu doar cu Uniunea Europeană, noi, pe de o parte, ratăm foarte multe oportunități, iar pe de altă parte, pierdem cetățenii, resursa umană care este cea mai valoroasă.
În continuare din cauza devalizării infrastructurii și lipsei de calitate minimă de servicii publice, cetățeanul efectiv pleacă din țară, emigrarea deja este demonstrată prin date statistice, noi am pierdut aproape jumătate din populația noastră de la independență încoace. Aceasta este foarte grav. Pleacă cei mai abili, cunoscători, care au abilități și inițiativă, ceea ce este o pierdere foarte greu de cuantificat economic, dar cu siguranță ea ne aruncă pe noi cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte state care au depășit astfel de stări.”
