Linkuri accesibilitate

Iulian Rusu: Starea de urgență a fost declarată în condiții neclare (VIDEO)


Experţii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) analizează decizia parlamentului privind instituirea stării de urgență pentru perioada 1 aprilie – 30 mai. Directorul executiv adjunct la IPRE, juristul Iulian Rusu sugerează că deputații au votat o hotărâre controversată si că ar fi o simplă tentativă de zădărnicire a unei eventuale dizolvări a parlamentului. El se referă si la misterul dispariției judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus.

Iulian Rusu: Starea de urgență a fost declarată în condiții neclare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:18 0:00
Link direct

Europa Liberă: Să pornim această discuție de la instituirea acestei stări de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe parcursul a două luni, până la 30 mai, un subiect care s-a discutat și se mai discută contradictoriu în societatea moldavă. Ce ziceți, era nevoie de a se institui această stare de urgență? Știu că pregătiți și o informație mai detaliată referitoare la acest subiect.

Iulian Rusu: „Este adevărat, starea de urgență a fost declarată în niște condiții neclare, dacă analizăm aspectul aspect juridic, întâi de toate. Noi avem prevederile constituționale și este Legea nr. 212 din 2004 cu privire la starea de urgență, de asediu și de război. Cu atât mai mult cu cât această lege deja a fost supusă controlului constituționalității de către Curtea Constituțională anul trecut. Deci, însăși legea setează că starea de urgență se declară aducându-se înainte de toate motivele care au stat la bază, deci trebuie să fie aduse o serie de justificări.”

Europa Liberă: Motivele au fost expuse în cadrul ședinței parlamentului, unde s-a amintit că numărul deceselor ajunge la 40 de persoane pe zi, că era în creștere și numărul celor infectați care depășise într-o anumită perioadă numărul de două mii de persoane...

Iulian Rusu: „Da, astea sunt date generale, dar atunci când vorbim despre starea de urgență și ce exact urmează să întreprindem trebuie prezentate informațiile factologic, și la nivel teritorial, și la nivel de stări de fapt pe sistemul medical. Deși, la general, lumea își dă seama că situația este foarte gravă, însă pentru a fundamenta adoptarea unui document, cum este o hotărâre de parlament care instituie starea de urgență, aceste detalii sunt necesare. Pe lângă prezentarea informațiilor ce țin de starea de fapt, sunt necesare și acțiunile nemijlocite care vor fi întreprinse, ceea ce este diferit de competențe sau acțiuni la nivel general care se regăsesc în această hotărâre de parlament. Noi suntem în situația în care prin intermediul hotărârii parlamentului Comisia pentru Situații Excepționale primește un set de competențe, însă mai departe toată multitudinea de acțiuni - în ce direcție, care ar fi costurile, ce prioritar trebuie să facem, poate și o analiză care sunt focarele cu care se confruntă țara? - sunt absente.”

Europa Liberă: De ce? S-a zis că focarele ar fi două municipii – Chișinăul și Bălțiul.

Iulian Rusu: „Da, teritorial, într-adevăr, astea sunt informațiile care parvin de la autorități. Vorbeam mai mult despre focarele de infecție de unde, în primul rând, această infecție...”

Europa Liberă: Acolo unde se adună mai multă lume, în piață, în transportul public, în mall-uri...

Iulian Rusu: „Corect. Da, trei surse de bază, până la urmă. Este vorba despre transportul public, este vorba despre zonele de comerț, cum ar fi piețele, chiar și în aer liber, dar și centrele comerciale. Or, acestea funcționează bine mersi și până în prezent fără niciun fel de restricții, iar limitările care au fost impuse de la ora 23.00 până la ora 5.00, de fapt, nu ating aceste focare, dar mai mult se referă la petrecăreții de noapte, în special, tineretul, dar și cluburile de noapte care în continuare nu respectă aceste măsuri. Și ce am observat noi pe parcursul ultimului an, chiar și în afara situației de stare de urgență declarată, deci stare de urgență în sănătate publică, nu au fost respectate aceste restricții – cluburile au activat în regim închis sau au fost cazuri chiar strigătoare la cer când anumiți tineri raportau că se află într-un anumit local care oficial spunea că nu lucrează, dar, de fapt, ei prin intermediul rețelelor de socializare menționau că sunt acolo la petrecere. Deci, în astfel de circumstanțe, evident că era foarte important noi să ne pronunțăm, în primul rând, pe aceste surse. Și cuvântul, până la urmă, îl au specialiștii – medicii, dar și specialiștii epidemiologi care cunosc care este coeficientul de infectare, unde el trece de 1,0 și, respectiv, să tratăm aceste stări în așa fel încât să reducem rata de infectare.”

Europa Liberă: Întâmplător sau nu, dar în aceste zile e în descreștere numărul celor infectați...

Iulian Rusu: „Și da, și nu. Este o tendință deja cunoscută care spune că de obicei în zilele de sâmbătă și duminică numărul de cazuri raportate este mai mic din simplul motiv că se petrec mai puține teste și numărul lor revine și crește iarăși atunci când intrăm în săptămână.”

Iulian Rusu: Starea de urgență a fost declarată în condiții neclare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:08 0:00

Europa Liberă: Dar Dvs. puteți să ne spuneți când o să prezentați această informație la care lucrați actualmente, la ce v-ați oprit în primul rând?

Iulian Rusu: „Noi, în primul rând, o analizăm din perspectivă juridică. Deci, contextul în care sunt adoptate cele două acte. Este vorba de hotărârea guvernului care recomandă instituirea stării de urgență și hotărârea parlamentului.”

Europa Liberă: Aici tot trebuie să facem o precizare, pentru că s-a insistat pe ideea că un guvern interimar nu poate să fie inițiatorul unei asemenea hotărâri. Deci, ei au mers doar cu o solicitare la parlament?

Iulian Rusu: „Aici procedura a fost trunchiată oarecum, pentru că, pe de o parte, avem iarăși o hotărâre recentă a Curții Constituționale care interpretează mai multe prevederi din Legea cu privire la guvern din 2017, o normă care încă nu a fost supusă controlului constituționalității și s-a menționat care sunt limitele guvernului în exercițiu. Deci, guvernul în exercițiu poate să gestioneze treburile curente, oarecum situația este diferită de interpretarea pe care a oferit-o Curtea Constituțională anul trecut, când guvernul era cu competență plenipotențiar și atunci, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea competențelor suplimentare care au fost oferite Comisiei pentru Situații Excepționale, dar și guvernului.

Aici noi avem un guvern în demisie, dar mai avem și o inițiativă legislativă care vine de la un grup de deputați, deci, oarecum, guvernul în exercițiu, înțelegând că nu are drept de inițiativă legislativă, a adoptat o hotărâre, pentru că altă formă de act nu putea s-o preia, și a prezentat-o sub formă de recomandare, însă decizia finală a fost luată printr-o inițiativă legislativă a deputaților în parlament, și nu prin hotărâre de guvern.”

Europa Liberă: Astăzi e 6 aprilie și nimeni din deputați nu a fost să atace la Curtea Constituțională această hotărâre.

Iulian Rusu: „Bine, au fost deja declarații făcute în public...”

Europa Liberă: Au fost doar declarații.

Iulian Rusu: „Subiectul este sensibil, trebuie să recunoaștem că el generează și o serie de consecințe de ordin politic, chiar electoral, la urma urmei, de aceea, eu cred că actorii acționează prudent, pentru că, pe de o parte, este important să luăm măsuri, dar măsurile necesare, pentru ca să reducem numărul de cazuri și să oferim un spațiu de odihnă, de respiro pentru medici; pe de altă parte, este spiritul Constituției și sunt normele pe care le-am aprobat de-a lungul anilor care, de asemenea, trebuie respectate.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, de asta a fost prudentă și instituția prezidențială, pentru că șefa statului, Maia Sandu, a spus și ea că ar vrea să se convingă ce se va întâmpla într-un interval de două săptămâni. Apropo la Consiliul Suprem de Securitate a fost discutat acest subiect și atunci chiar Maia Sandu a fost inițiatoarea ideii ca să se instituie o stare de urgență pe parcursul a două săptămâni. De asta cred că ea așteaptă rezultatele să vadă și să le analizeze, ca după asta să poată fi formată o opinie clară.

Iulian Rusu: „Înțelegerea noastră este că toate instituțiile înțeleg gravitatea situației, atât guvernul demisionar, cât și parlamentul, și președinția, doar că întrebarea e: asta oare e suficient? Până la urmă, cel mai important este să întreprindem măsurile care ating problema. Or, declararea de formă a stării de urgență din alte considerente nu este corectă, în primul rând, față de cetățeni. Și însuși Consiliul Suprem de Securitate a menționat sugestia de două săptămâni și a menționat și măsurile exacte care armau să fie întreprinse și ele se expuneau pe o serie de surse de infectare, unde noi avem aglomerații de oameni, pentru că acestea ar trebui să fie reglementate mai strict la nivel de activitate, inclusiv numărul de persoane care pot să fie prezente în aceleași centre comerciale sau în piețe, sau să reducă posibilitatea de funcționare la nivel de ore sau reglementare - care grupuri de cetățeni și când accesează aceste centre comerciale.

De exemplu, persoanele în etate ar putea vizita magazinele dimineața, între orele 9 și 10.30, iar celelalte grupuri ar putea s-o facă mai târziu...

Sunt niște măsuri care deja nu mai sunt o novație, este o experiență care vine din alte state, în primul rând din statele vecine cu Republica Moldova - România și Ucraina -, dar și din altele la nivel de Uniunea Europeană și chiar de pe alte continente.”

Europa Liberă: Multă lume s-a arătat nedumerită de ce trebuia să fie interzis mersul în parc, mersul la terenurile de joacă pentru copii, dar, în același timp, să funcționeze instituțiile comerciale, transportul public, bisericile. Și iată că la scurt timp premierul interimar Ciocoi a spus că își asumă și el responsabilitatea că nu a fost cântărit totul până la capăt și că în cel mai apropiat timp o să revină la această hotărâre. Ea poate fi modificată?

Iulian Rusu: „Da, evident, Comisia pentru Situații Excepționale emite o dispoziție în acest sens și poate să le ajusteze. Ce este straniu, într-adevăr, în contextul acestei dispoziții este faptul că o Comisie pentru Situații Excepționale la nivelul municipiului Chișinău a luat o altă decizie, stabilind, de fapt, că este permis în parcuri să circuli...”

Europa Liberă: Și după asta și primarul de la Bălți a luat aceeași poziție, ca și colegul său din municipiul Chișinău?

Iulian Rusu: „La nivel instituțional, într-adevăr, noi avem Comisia pentru Situații Excepționale, care este prezidată de premier, există Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și este Centrul unic de comandă, deci trei structuri care intră în funcțiune în momentul în care noi avem o situație de urgență, dar mai sunt structurile la nivel teritorial, deci comisiile pentru situații excepționale la nivelul unităților administrativ-teritoriale.”

Europa Liberă: Și ele decid în funcție de situația de moment creată în aceste unități?

Iulian Rusu: „Doar că eu îmi pun o întrebare: A fost nevoie de situație de urgență în cazul de față?

Europa Liberă: Pe întreg teritoriul Republicii Moldova sau în general?

Iulian Rusu: „În general, pentru că, dacă ne uităm la măsurile care au fost întreprinse, ele nu diferă. Noi avem Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, care a emis hotărâri până recent, unele dintre aceste hotărâri în continuare sunt în vigoare în baza primei dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale la data de 1 aprilie, respectiv aceeași garnitură de structuri la nivel teritorial și la nivel național există și într-un caz, și în altul. De ce tocmai acum? Noi am avut o creștere a numărului de cazuri și toamna trecută. Ce-i drept, noi nu am atins aceste cifre, este adevărat că în martie...”

Europa Liberă: Numărul deceselor acum se menține la 40 de persoane pe zi, totuși...

Iulian Rusu: „Este grav, este o tragedie pentru toată țara.”

Europa Liberă: E o bătaie de clopot, să zic așa.

Iulian Rusu: „Da, așa este. Și acesta cred că este și un rezultat nefericit, tragic al imposibilității sistemului nostru medical să trateze în termen util pacienții care se află în stare gravă.”

Europa Liberă: Mulți primari se întreabă, de ce a trebuit să fie instituită această stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dacă sunt comunități unde aproape că lipsesc cazurile de infectare?

Iulian Rusu: „De fapt, sensul logic al abordării acestei probleme a fost frecvent până nu demult. Or, autoritățile publice locale, de exemplu, pe partea de educație au avut posibilitate să mențină în continuare școlile deschise și să nu fie lecțiile în regim la distanță, pentru că nu sunt cazuri. Și un aspect iarăși foarte important ține de circulația persoanelor și cum acest virus se transmite de la o localitate la alta, fiindcă, de fapt, aici urma să fie întreprinse acțiunile înainte de toate. Localitățile mici sunt conectate prin mijloace de transport care asigură călătoriile acestea între localități, interurbane sau intersătești. Acolo este sursa și în momentul în care noi avem aglomerație, și a fost o serie de reportaje ale jurnaliștilor, care arătau microbuze arhipline, asta, de fapt, urmează a fi tratat. Noi înțelegem că există și probleme de logistică, un microbuz poate să nu fie sustenabil financiar, adică să nu genereze profit în momentul în care acolo circulă doar jumătate din numărul de pasageri. Oarecum pandemia asta accentuează problemele noastre mai vechi legate de infrastructura de transport și modalitatea în care noi gestionăm circulația persoanelor. Astfel de probleme nu au apărut în țări unde sistemul de transport este dezvoltat și în loc de microbuze au autobuze noi, dar asta este conectat și de costurile de viață și ce își poate permite cetățeanul în momentul în care circulă dintr-o localitate în alta. Deci, toate stările noastre care s-au agravat de-a lungul anilor acum ne creează probleme mult mai mari atunci când toată țara este supusă acestui stres continuu legat de pandemie.”

Europa Liberă: Admiteți că ar putea să fie ridicată această stare de urgență mai devreme decât la 30 mai?

Iulian Rusu: „Eu sper, eu vreau să cred că, atunci când autoritățile au luat această decizie de a aplica starea de urgență au luat în considerare, întâi de toate, interesul cetățenilor, și nu au făcut-o formal pentru a pune în funcțiune niște prevederi din Constituție legate de imposibilitatea de dizolvare a parlamentului. Respectiv în așa circumstanțe, mă aștept că, odată ce numărul de cazuri va scădea, noi o să fim martorii la întreruperea, cel puțin, a stării de urgență și la revenirea la reglementări precum cod roșu, cod portocaliu, cod galben de stare de urgență în sănătate publică.”

Europa Liberă: Criticii introducerii acestei stări de urgență au spus că această măsură a fost luată pentru ca să fie amânate alegerile parlamentare anticipate, or la Curtea Constituțională este o sesizare a președintei Maia Sandu, care cere Înaltei Curți să spună dacă s-au întrunit toate condițiile pentru a fi dizolvat actualul legislativ. De ce atât de greu Curtea pune pe rol această sesizare, aveți un răspuns?

Iulian Rusu: „Bine, formal vorbind, Curtea are la dispoziție șase luni pentru ca să se expună.”

Europa Liberă: Așa a și spus, da, așa a și dat un răspuns.

Iulian Rusu: „În același timp, noi am observat din practica Curții că cazurile care sunt urgente, Curtea le pune pe rol în mod prioritar. Noi am observat aceasta chiar și la începutul acestui an, pachetul cela de legi care a fost adoptat de parlament la sfârșitul lui decembrie a fost verificat prin prisma constituționalității în regim prioritar, nu toate actele au fost supuse controlului...”

Europa Liberă: Declarate anticonstituționale, da...

Iulian Rusu: „Unele dintre ele încă sunt pe rol, dar aici Curtea a fost destul de proactivă și poate în detrimentul sesizărilor care au parvenit de la instanțele judecătorești, și instanțele judecătorești pot să ridice excepție de neconstituționalitate, au examinat în primul rând aceste sesizări. Ceea ce ține nemijlocit de sesizarea depusă de dna președintă, recent, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă una dintre sesizările depuse de un grup de deputați socialiști legate de...”

Europa Liberă: Numirea dnei Gavriliță drept candidat pentru funcția de premier, da, asta am văzut.

Iulian Rusu: „Deci, Curtea Constituțională, de fapt, a examinat în cameră închisă și a constatat că sesizarea este inadmisibilă.”

Europa Liberă: Dar mai este o sesizare, se pare că tot de la socialiști, referitoare la existența unei majorități parlamentare.

Iulian Rusu: „Da, interesantă sesizare, nu știu cum asta se înscrie în contextul normelor noastre constituționale...”

Europa Liberă: Adică, când au fost epuizate cele două tentative de a numi un candidat pentru funcția de prim-ministru?

Iulian Rusu: „Iarăși trebuie să privim Constituția ca un instrument de deblocare atunci când apar neînțelegeri sau atunci când nivelul de conflict între două autorități sau două și mai multe autorități constituționale ajunge la așa cote, încât nu este posibil de ajuns la o soluție. Ceea ce avem în cazul nostru și ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni și ceva este, de fapt, consumarea a două tentative în termen de trei luni de la momentul vacanței guvernului, demisiei guvernului anterior în persoana prim-ministrului și chiar și expirarea termenului de 45 de zile de la prima încercare eșuată. Deci, practic, toate reglementările, și ele sunt multe, mult mai detaliate decât orice altă procedură care putem să o găsim în Constituție și e firesc, pentru că două autorități constituționale decid asupra creării unei a treia autorități, care de asemenea este reglementată în Constituție și care nu este supusă exercițiului electiv, este desemnată, de aceea și trebuie să fie toate prevederile acestea foarte clare, se observă, de fapt, că toate circumstanțele s-au întrunit.

Deci, noi am consumat termenul de trei luni, două încercări, 45 de zile de la prima încercare eșuată și chiar și procedural consultarea fracțiunilor în momentul în care se constată că aceste condiții au fost întrunite. Deci, dna președintă a chemat la consultări toate fracțiunile parlamentare odată ce aceste condiții au fost întrunite.”

Europa Liberă: Dar dacă ținem cont de răspunsul Curții Constituționale că poate să examineze această sesizare pe parcursul a șase luni, jumătate de an totuși ar expira abia în luna septembrie?

Iulian Rusu: „Este foarte puțin probabil ca Curtea Constituțională să tărăgăneze, să facă uz în totalitate de termenul pe care îl are la dispoziție, or noi vorbim totuși despre un caz notoriu de importanță pentru toată societatea.”

Europa Liberă: Dar vedeți că, între timp, mai trebuie să fie numit un judecător la Curtea Constituțională și se pare că lucrul acesta trebuie să aibă loc mâine?

Iulian Rusu: „Da, este vorba despre un actor care, de asemenea, este ales...”

Europa Liberă: Va avea și el o opinie și un vot.

Iulian Rusu: „Va avea o poziție prin al șaselea membru al Curții Constituționale. Este curios să vedem cum Consiliul Superior al Magistraturii va examina acest subiect, pentru că tot Consiliul Superior al Magistraturii urma să se expună și cu privire la candidații pentru poziții de conducere în cadrul instanțelor judecătorești, iar aici este vorba, în primul rând, despre Curtea Supremă de Justiție, dar și poziții de conducere de la Curțile de Apel.”

Europa Liberă: Și s-a contramandat termenul.

Iulian Rusu: „Și acestea au fost contramandate, iar motivul de bază care a fost enunțat de CSM este că noi nu putem organiza aceste concursuri, pentru că nu pot fi prezenți fizic candidații. Să fie oare și ăsta un motiv pentru ca să contramandăm procesul de selectare a judecătorilor la Curtea Constituțională? Haideți să vedem cum o să acționeze CSM-ul. După mine, ar trebui să fie o coerență, o consecvență în abordări, dacă starea de urgență impune izolare și doar acțiuni strict necesare, atunci și acest concurs ar urma să fie, să treacă la următoarea etapă atunci când vom depăși această situație complicată legată de pandemie.”

Europa Liberă: Ați văzut că și parlamentul nu se convoacă în ședință în această săptămână, argumentând cel mai probabil tot instituirea acestei stări de urgență, dar asta nu înseamnă că nu se va convoca în ședință până la 30 mai? Urmează să așteptăm verdictul Curții Constituționale și în funcție de decizia Înaltei Curți o să se știe dacă se ajunge la alegeri anticipate și, cel mai probabil, va anunța și președinta, în funcție de verdictul Curții, dacă îi dă undă verde, când vor fi organizate aceste alegeri parlamentare anticipate. În altă ordine de idei, dle Iulian Rusu, vă propun să vorbim despre cazul răpirii judecătorului ucrainean. Misterul dispariției acestui judecător ucrainean răpit, se pare de la Chișinău, pune serioase semne de întrebare despre securitatea statului Republica Moldova. Dvs. ce ați înțeles din epopeea acestui caz?

Iulian Rusu: „Cu siguranță, judecătorul Ceauș a fost implicat în activități nu tocmai legale. Siguranța, nu în sens juridic, să fie foarte clar ca nu cumva să fiu ulterior acuzat de încălcarea principiului prezumției nevinovăției, siguranța în sensul popular, întrucât circumstanțele în care d-lui a ajuns în Republica Moldova sunt destul de dubioase.”

Europa Liberă: El a ajuns se zice că încă de mulți ani înainte, el a cerut azil politic...

Iulian Rusu: „Corect. Și el avea asupra lui, efectiv, un borcan de sticlă...”

Europa Liberă: De bani?

Iulian Rusu: „...plin cu 150 de mii, așa spun ofițerii de la Poliția de frontieră, 150 de mii de dolari puși într-un borcan, cu care el a încercat să treacă frontiera, foarte grăbit, din câte am înțeles. Acum, știu că d-lui a solicitat azil, el a depus și cerere în baza legii noastre.”

Europa Liberă: Trebuia să aibă un răspuns la acea solicitare?

Iulian Rusu: „Desigur. Din câte cunosc, procesul era la nivelul instanței de apel deja examinat și o decizie finală nu exista pe numele lui. Cel mai îngrijorător...”

Europa Liberă: Cele mai multe întrebări...

Cel mai îngrijorător, de fapt, este legat de lipsa de securitate...

Iulian Rusu: „Cel mai îngrijorător, de fapt, este legat de lipsa de securitate. Eu nu cred că el a fost răpit doar pentru culoarea ochilor pe care îi avea, cu siguranță era ceva mai mult la mijloc.”

Europa Liberă: Cine a fost implicat în răpirea lui?

Iulian Rusu: „Foarte greu de spus, sunt multe ipoteze, vin informații trunchiate din diferite părți, ministrul de Interne în exercițiu a menționat că există o persoană arestată, că a fost depistat mijlocul de transport, parvin informații din alte direcții, că, de fapt, a fost implicat personalul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova și chiar cu implicarea mijlocului de transport cu numere diplomatice, mai recent este o altă versiune, conform căreia el, în general, a fost scos din țară prin trecerea frontierei românești. Eu le văd astea și ca speculații, până la urmă, dar focusul cred că este altul, ține de modalitatea în care noi asigurăm securitatea persoanelor care se află pe teritoriul nostru.”

Europa Liberă: Dar problema mai era pusă – cum a reușit o persoană sechestrată să treacă hotarul?

Iulian Rusu: „Da, și iarăși se accentuează o problemă mai veche legată de segmentul transnistrean, acesta ar putea să fie una din potențialele căi de ieșire și segmentu-i mare. Deși există puncte de control intern care încearcă să monitorizeze circulația persoanelor, mecanismul acesta nu este suficient, de aceea în astfel de situații noi, având problemă de hotar parțial necontrolat, evident că trebuie să ne dezvoltăm capacitățile ca să putem urmări circulația persoanelor în interiorul teritoriului controlat. Astea-s și camere de supraveghere, asta este și informație operativă care poate fi, care se colectează de servicii.”

Europa Liberă: Cât de important este ca autoritățile statului să dea răspuns la această întrebare, ca opinia publică să știe foarte clar ce s-a întâmplat și la ce să se aștepte în cazuri similare?

Iulian Rusu: „Informație la momentul actual, obiectiv vorbind, chiar și dacă ea există și este în proces de confirmare, vă dați seama, este vorba de informație operativă care parvine din diferite surse...”

Europa Liberă: Trebuie lăsată ancheta ca să-și facă treaba?

Iulian Rusu: „Să-și facă lucrul, cu siguranță, dar o anumită informație publicului trebuie de prezentat, liniștea mortală pe subiectul acesta este inadmisibilă, respectiv ceva date trebuie prezentate, lucru care, de fapt, a și fost făcut, pentru că s-au prezentat câteva versiuni, s-a menționat că o persoană este reținută, s-au depistat niște mijloace de transport...”

Europa Liberă: A reacționat și SIS-ul...

Iulian Rusu: „SIS-ul, evident, a reacționat și a spus că noi nu avem nimic în comun cu acest incident și noi nu am participat la niciun fel de operațiune, ceea ce e foarte important și asta face diferența acestui caz de cazul profesorilor turci.”

Europa Liberă: Da, că unii au încercat să găsească asemănări între aceste două cazuri.

Iulian Rusu: „Ele sunt diferite...”

Europa Liberă: Atunci erau implicate serviciile...

Să demonstreze vinovăția Republicii Moldova la CEDO...

Iulian Rusu: „Noastre. Deschis. Bine, persoane cu cagule în cap, dar evident, care purtau insigna autorităților de forță din Republica Moldova, de aceea a și fost relativ ușor avocaților rudelor acestor profesori să demonstreze vinovăția Republicii Moldova la CEDO.”

Europa Liberă: Iată, serviciile speciale de la Kiev au precizat că nu comentează răpirea fostului judecător Ceauș pe teritoriul Republicii Moldova. De ce se abțin și serviciile din Ucraina să comenteze acest caz?

Iulian Rusu: „Bine, două situații de bază în astfel de cazuri, sau...”

Europa Liberă: Să nu fie împiedicată ancheta?

Iulian Rusu: „Sau ei au fost implicați și nu vor să recunoască. E greu, e foarte greu să-i declari într-un mod anume, să mergi pe o anumită direcție, pentru că totuși este vorba și despre relații diplomatice între două țări, la urma urmei. Nu vreau să intru foarte mult în speculații pe subiectul acesta, dar esențial pentru publicul larg este să fie prezentate actualizări periodice ce se întâmplă cu acest caz și uitarea lui, darea în neștiință cu trecerea timpului nu este o opțiune.”

Europa Liberă: Deci, să existe o finalitate a acestui caz, asta contează cel mai mult?

Iulian Rusu: „Da, și comunicare cu publicul larg. Aici, evident că la nivel de acțiuni competentă este Procuratura Generală, pentru că noi suntem pe caz de răpire, este componentă de infracțiune. Deci, este un dosar penal care trebuie deschis, conlucrarea cu autoritățile și instituțiile subordonate ale Ministerului Afacerilor Interne, cu SIS-ul, la urma urmei. Deci, după mine, acțiunea lor coordonată este absolut necesară și, așa suspectez eu, că ei deja au făcut acest lucru, doar că, după cum vă spuneam, din considerentul de protejare a mersului anchetei multe informații nu se dau publicității.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG