Corupția macină în continuare multe zone ale societății moldave, iar deturnarea banului public perpetuează sărăcia. De aceea, combaterea corupției trebuie să rămână un obiectiv major nu doar al CNA, ci al întregii societăți, a declarat Europei Libere, Directorul Centrului Național Anticorupție Iulian Rusu, care dă asigurări că anticorupția redevine o prioritate.
Iată câteva dintre ideile acestui interviu:
- Statistic vorbind, sunt în jur de 350 de cauze în cadrul Direcției Generale Urmărire Penală, cauze active care sunt instrumentate împreună cu colegii procurori.
- Pe cauzele active avem 31 de persoane care se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, plus mai avem trei persoane care la moment sunt reținute și stau în izolatorul CNA.
- Dosarul fraudei bancare, cazul laundromatului rusesc sau cazul dosarului denumit generic Metalferos, dar și alte dosare de rezonanță mai sunt instrumentate și trebuie să aibă o finalitate, iar această finalitate e în mâinile justiției.
- Aparent este mult mai ușor să devalizezi sistemul decât să recuperezi bunurile sechestrate.
- Marea majoritate a activelor pe care am aplicat sechestru la moment se află pe conturi trezoreriale speciale și dacă este vorba despre active nefinanciare asupra lor sunt aplicate interdicții de tranzacționare, ele nu pot fi vândute.
Europa Liberă: Atunci când ați fost prezentat colectivului de la CNA, le-ați transmis ofițerilor din subordine că urmează să se concentreze pe marii corupți și să elimine cazurile de lipsă de integritate din interiorul acestei instituții. Ce a urmat după ce ați transmis acest mesaj și dacă credeți că mai este anticorupția o prioritate în societatea moldavă?
Iulian Rusu: „Mesajul a fost tranșant, exercițiul acesta este de durată, însă în partea ce ține de curățarea pe interior eu cred că noi deja am atins suficiente rezultate, astfel încât am schimbat conducerea în subdiviziunile Centrului Național Anticorupție și simt că chiar și după patru luni de activitate este o intensitate mult mai mare și un interes din partea colegilor ofițeri de a investiga eficient actele de corupție și a susține dosarele cu probe solide.”
Europa Liberă: Până acum, toți au spus că instrumentează eficient aceste dosare. Apropo, câte dosare sunt?
Iulian Rusu: „Pot să mă refer la câteva dosare care au devenit cunoscute publicului după ce noi am aplicat măsurile active. A fost o operațiune mai complexă legată de tranzacționări fictive pe Forex, o schemă de escrocherie care se cifrează la multe milioane de euro, multe persoane au fost înșelate prin diverse instrumente de convingere la telefon sau prin alte modalități.
Chiar ieri am avut o operațiune importantă legată de fraudarea licitațiilor de vânzare de terenuri municipale și acolo daunele către municipiul Chișinău se cifrează la cel puțin 12 milioane de lei, deci multe terenuri care au fost practic ilegal scoase din patrimoniul autorității publice locale. Avem și alte cauze în derulare, s-a mai developat și o cauză importantă legată de trucarea achizițiilor publice în ceea ce ține de alimentație în municipiul Chișinău. Practic, săptămânal noi venim cu două-trei operațiuni active, se depun toate eforturile din partea colegilor ca aceste cauze să fie investigate. Statistic vorbind, sunt în jur de 350 de cauze în cadrul Direcției Generale Urmărire Penală, cauze active care sunt instrumentate împreună cu colegii procurori și țin în principal de articolele clasice, de competența Centrului Național Anticorupție.”
Europa Liberă: Cetățenii așteaptă să fie trimiși chiar după gratii rechinii, pentru că peștișorii se prind ușor și ei repede sunt pedepsiți, iar marii corupți, în percepția cetățeanului, da, se anunță televizat că au fost reținuți și după un oarecare interval de timp ori sunt achitați, ori nu se mai aude nimic despre cazurile răsunătoare care sunt mediatizate pe larg inițial.
Iulian Rusu: „Împreună cu colegii procurori am stabilit ca să revenim cu informații actualizate pe cauzele de rezonanță. Astfel am făcut în cazul șefului suspendat al Direcției Generale Urmărire Penală, dl Tanas, care are un pachet impunător de active și care în continuare se documentează, aici vorbim de active de ordinul zecilor de milioane și în continuare...”
Sunt foarte multe acțiuni de urmărire penală care trebuie întreprinse
Europa Liberă: Active în domeniul?...
Iulian Rusu: „Active în diverse bunuri, imobile, conturi bancare. Această activitate este desfășurată de către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune din cadrul CNA, și colegii noștri de la Direcția Analitică ne susțin în acest sens să stabilim diverse legături. Sunt foarte multe acțiuni de urmărire penală care trebuie întreprinse, inclusiv audiere de martori, de aceea și durează. Un astfel de caz cu implicarea unei persoane care știe foarte bine cum lucrează sistemul justiției necesită efort și timp, dar ce este important este că probatoriul a fost asigurat, se colectează probatoriu adițional și a fost asigurată acțiunea, s-au aplicat sechestre cu concursul colegilor noștri procurori prin intermediul instanțelor de judecată. Un alt exemplu ține de fostul adjunct al procurorului general, Popov. Acest dosar a fost transmis în instanța de judecată, acțiunile de urmărire penală s-au finalizat cu concursul colegilor procurori. Am participat la prezentarea informației detaliate, inclusiv s-au efectuat și expertize judiciare, și alte acțiuni, deci noi comunicăm pe progresele care se înregistrează în acest domeniu, presupun că societatea așteaptă progrese și pe alte cauze.”
Europa Liberă: În primul rând, pe furtul miliardului. Este cel mai de rezonanță dosar care nu are finalitate și, iată, sunt opt ani de zile.
Iulian Rusu: „Dosarul fraudei bancare se materializează la momentul actual în mii de volume. Aceste mii de volume sunt procesate rând pe rând și se transmit diferite episoade deja în instanța de judecată, acest lucru îl facem iarăși cu concursul colegilor procurori, din partea CNA se implică ofițerii de urmărire penală. Cu siguranță ne-am dori să putem oferi mai mulți ofițeri, dar trebuie să prioritizăm între diverse dosare active pe care le avem în gestiune, însă noi comunicăm cu regularitate pe diverse episoade care sunt transmise în instanța de judecată. Despre aceeași situație putem menționa și în cazul laundromatului rusesc sau în cazul dosarului denumit generic Metalferos, sau alte dosare de rezonanță. Pe toate dosarele se lucrează intens, colegii, spre exemplu, din cadrul ARBI au peste 160 de delegații de efectuare a investigațiilor financiare în paralel. Asta înseamnă că trebuie analizată foarte multă informație brută.”
Europa Liberă: Dl director, dar se anunță cu regularitate că se pune sechestru pe bunuri și după asta ce se întâmplă? În bugetul statului ajung parte măcar din acești bani pe care încercați să-i recuperați?
Iulian Rusu: „Am luat calea statului de drept, procesul de recuperare a activelor presupune mai multe etape. Prima și cea mai importantă este identificarea, după care aplicarea sechestrului, deci și la identificare, și la aplicarea sechestrului participă atât CNA, inclusiv ARBI, cât și procurorii, și instanța de judecată emite încheierile respective, urmează o etapă care este în mâinile instanțelor de judecată. Cauzele instrumentate finalizate se transmit în instanța de judecată unde se menționează activele pe care este aplicat sechestrul în baza unei hotărâri definitive, și aici iarăși trebuie să menționez, avem trei niveluri de instanțe, odată ce avem o hotărâre definitivă și ea poate fi pusă în executare, se implică colegii noștri din cadrul Ministerului Finanțelor și executorii judecătorești, care pun în executare titlul executoriu care se eliberează în baza hotărârii definitive în partea ce ține de confiscare. Aparent este mult mai ușor să devalizezi sistemul decât să recuperezi aceste resurse, pentru că sunt diferite reguli de joc. Infractorii nu au reguli de joc care să aibă ceva în comun cu legea, noi trebuie să respectăm aceste reguli de joc pentru ca să nu avem ulterior deficiențe sau întrebări că nu a fost respectat procesul echitabil, că activele nu au fost identificate corect și ulterior să ajungem cu cauze de condamnare la CEDO. Pentru a evita toate riscurile acestea, se depune toată diligența și o muncă asiduă, cu mare atenție la detalii pentru ca cauzele să fie instrumentate corect, multilateral și eficient.”
Europa Liberă: Dar totuși în pușculița statului ajung parte din banii aceștia pe care încercați să-i recuperați?
Iulian Rusu: „O parte, dar foarte mică, a ajuns deja în bugetul de stat, marea majoritate a activelor pe care am aplicat sechestru la moment se află pe conturi trezoreriale speciale și dacă este vorba despre active nefinanciare asupra lor sunt aplicate interdicții de tranzacționare, ele nu pot fi vândute, nu se poate face schimb etc.”
Europa Liberă: Am auzit voci care spun că se văd tot mai puține propuneri de arestări preventive. S-a schimbat optica instanțelor în ceea ce privește gravitatea faptelor de corupție sau optica angajaților Centrului Național Anticorupție?
Iulian Rusu: „Solicitarea de aplicare a măsurilor asiguratorii sub formă de arest preventiv este în mâinile colegilor noștri procurori, ei cântăresc foarte bine fapta, riscurile de distrugere a probelor și măsura care poate fi aplicată. Noi avem la dispoziție fie arestul preventiv, fie arestul la domiciliu, fie controlul judiciar sau aplicarea niciuneia din cele trei enumerate. Noi pe cauzele active avem 31 de persoane care se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, plus mai avem trei persoane care la moment sunt reținute și stau în izolatorul CNA. Eu nu am observat o schimbare de optică și trebuie aici să menționez, iarăși foarte important, și acesta-i un concurs de apreciere, de nivel de implicare a persoanelor în comiterea infracțiunilor, mai ales când e vorba despre un grup criminal organizat sau o organizație criminală, asupra liderilor în primul rând se plasează măsurile de arest preventiv.”
Europa Liberă: Liderii acestor grupări?
Iulian Rusu: „Da, pentru că riscul de distrugere a probelor sau de influențare a potențialilor martori în primul rând de la ei vine. Față de executori în cadrul acestor grupuri criminale organizate aceste riscuri sunt mai mici, dar iarăși ele sunt cântărite în fiecare caz concret, pentru că se individualizează necesitatea de aplicare a acestor măsuri asiguratorii.”
Europa Liberă: Apropo, lupta împotriva corupției este și tema pe acasă a Republicii Moldova, ținând cont că a depus această cerere de a obține statutul de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană?
Iulian Rusu: „Este tema pentru acasă de mai multă vreme, suntem cu restanțe la acest capitol, dar aceste restanțe se mai reduc, sunt inițiative care vin și din partea colegilor noștri din cadrul Ministerului Justiției, o inițiativă foarte importantă care clarifică modalitatea de examinare a cauzelor în absența persoanei învinuite ne va permite, în sfârșit, să transmitem în instanță împreună cu colegii procurori dosarele și ele să fie examinate la etapa judiciară. Asta deja e un progres, în special, noi vorbim despre cauzele de rezonanță unde persoanele învinuite nu sunt în țară și sunt în căutare internațională...”
Europa Liberă: Ele nici nu cooperează cu instanțele?
Recuperarea în cazul . Moldova nu este posibilă fără concursul colegilor noștri... din afara țării
Iulian Rusu: „...și nu cooperează cu ancheta. În cazul dat, evident, interesul nostru este să accelerăm pe partea de examinare a acestor dosare, pentru că probatoriul a fost colectat, a fost structurat și este deja de competența judecătorului să se pronunțe. Iată proiectul acesta de lege care urmează în curând să fie examinat în parlament ne va deschide noi oportunități. Mai sunt și alte aspecte ce țin de tema noastră de acasă și ele țin de recuperare. Recuperarea în cazul Republicii Moldova nu este posibilă fără concursul colegilor noștri și al partenerilor de dezvoltare din afara țării, pentru că multe dintre active se află în afara țării și noi intrăm aici în zona de cooperare juridică internațională. Să vă descriu foarte pe scurt ce înseamnă să securizezi un activ care se află, spre exemplu, în Franța. Deci, noi trebuie să identificăm acest activ, să stabilim legăturile și să demonstrăm beneficiarul efectiv. În acest sens avem nevoie și de anumite confirmări din partea colegilor noștri din Franța responsabili anume de partea de gestionare de active, să înaintăm acțiune de aplicare a sechestrului în instanța națională și ulterior ea să fie recunoscută în Franța, după care să fie aplicat sechestrul.”
Europa Liberă: E o procedură de durată.
Iulian Rusu: „Și asta doar pe partea de securizare a activului, ulterior cauza trebuie să fie examinată în instanța de judecată și să fie emisă o hotărâre definitivă prin care se aplică confiscarea și ulterior această hotărâre să fie recunoscută în Franța. E o procedură clasică și ține de cooperarea juridică internațională. Noi suntem foarte activi acum în discuțiile noastre cu colegii din statele membre ale Uniunii Europene pentru a facilita procesul de schimb de date și de aplicare cel puțin a sechestrelor și când va fi cazul de confiscare, când o să avem la noi în țară o hotărâre definitivă.”
Europa Liberă: Și atunci există șanse ca să fie recuperat ceva din ceea ce a fost dus peste hotare?
Iulian Rusu: „Aveți dreptate. Sunt jurisdicții și jurisdicții, sunt unele cooperante, altele mai puțin cooperante și, din păcate, avem și jurisdicții necooperante.”
Europa Liberă: Și sunt unele care în general nu cooperează?
Iulian Rusu: „Da. Acest ultim caz încercăm să-l rezolvăm prin intermediul suportului colegilor noștri din jurisdicțiile cooperante, pentru că ei de asemenea dețin informații și putem extrage date indirecte care demonstrează oarecum, prin date indirecte, prin conexiuni indirecte, orice frântură de informație este importantă pentru a structura acest puzzle.”
Europa Liberă: Și sunteți chiar optimist că Republica Moldova va reuși să recupereze o parte din activele care au fost duse în străinătate?
Iulian Rusu: „Judecând după deschiderea fără precedent a colegilor noștri și deja unele progrese intermediare pe care le observăm, eu sunt destul de încrezut că, cel puțin parțial, noi o să putem să recuperăm aceste active, dar depinde de eficiența cu care instanțele noastre de judecată vor examina aceste cazuri.”
Europa Liberă: Se mai crede că ar exista și problema achitării din dosarele CNA. Care ar fi efectele dezincriminării?
Iulian Rusu: „Acest rezultat este finalitatea unui exercițiu de examinare a probelor dintr-o parte și din alta. Noi ne focusăm pe cauzele unde probatoriul este consistent, în primul rând pe aceste cauze pentru a utiliza eficient resursele noastre umane, financiare, de altă natură și aceasta este și prioritatea colegilor procurori, lucrăm aici în unison, stabilind priorități pe dosarele unde probatoriul este suficient.”
Europa Liberă: Evaziune fiscală astăzi se face?
Iulian Rusu: „Noi primim informații, sunt materiale pe care le recepționăm din partea Serviciului Fiscal de Stat și împreună cu ei investigăm astfel de cazuri, ele sunt parte a repertoriului nostru, utilizăm instrumentarea de analize operaționale și, dacă procurorii solicită, investigații financiare paralele. Să afirm că astfel de fenomene nu se petrec ar fi un fals, ele au loc și sunt mai multe posibilități, însă numărul lor este mult mai mic decât a fost în trecut, continuăm procesul asiduu împreună cu colegii de la Serviciul Fiscal de Stat să reducem, în special în timpurile de astăzi, foarte complicate, legate de resurse limitate în buget, să creștem aceste venituri și să reducem din riscurile de fraudă.”
Din păcate, posibilități de utilizare ineficientă a banului public sunt multiple
Europa Liberă: Eu îmi amintesc că nu a existat șef la Curtea de Conturi care să nu spună că în Republica Moldova se fură din banii publici ca în codru.
Iulian Rusu: „Modalități sunt foarte multe, dna Valentina. Din păcate, posibilități de utilizare ineficientă a banului public sunt multiple, noi instrumentăm cazurile legate de achiziții trucate sau aranjate care presupun utilizarea resurselor transmise din bugetul de stat în bugetele autorităților publice locale, eludarea reglementărilor de minim, deci achizițiile de valoare mică. Foarte des această valoare care-i destul de consistentă este încălcată de autoritățile publice locale, se cercetează, avem și astfel de cauze în procedură.”
Europa Liberă: Dar până la urmă, Centrul Național Anticorupție trebuie să lupte doar cu marea corupție sau și cu mica corupție?
Iulian Rusu: „Reglementările din Codul de procedură penală, care sunt foarte seci, stabilesc că noi avem în competență mai multe categorii și de subiecți, dar și de infracțiuni care sunt comise. Procurorii exercită urmărirea penală, se implică nemijlocit pe cauze mai complexe, însă foarte des ne implicăm și noi cu resursele umane pe care le avem. Deci, un răspuns simplu la întrebarea Dvs. ar fi că ne implicăm în toate categoriile de acte de corupție. Este o sarcină mare și în termen mediu eu cred că este important ca noi să transferăm anumite categorii de cauze, în special cauze de corupție mică, în competența altor autorități. E un proces de reformă mai complex, suntem în discuții cu colegii de la Ministerul Justiției pentru a identifica o soluție, dar și cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru că în perspectivă ei ar trebui să preia o parte din actele de corupție.”
Europa Liberă: Credeți că e cu putință să fie împiedicată fuga inculpaților din țară înainte ca să fie condamnați?
Iulian Rusu: „Depinde de subiect, însă dacă subiectul este de importanță...”
Europa Liberă: Păi, cam toate sunt de importanță...
Iulian Rusu: „Vorbim despre cazuri de rezonanță în primul rând. Evident că măsurile cele de investigație presupun și colectarea de date operative cu privire la intenția acestora de a părăsi țara și aplicăm instrumentarea necesară pentru ca asta să nu se petreacă, avem la îndemână instrumente pentru ca să evităm astfel de cazuri. Trebuie să recunosc, a fost nevoie de timp pentru ca să ne ajustăm instrumentariul și să ne implicăm, să stabilim mecanismele noastre de cooperare cu colegii procurori, Poliția de Frontieră, alte autorități, dar instrumente sunt la dispoziție și se aplică destul de activ pentru ca să evităm fuga figuranților pe dosare penale.”
Europa Liberă: În opinia Dvs., s-a adeverit faptul că s-au făcut dosare la comandă sau nu?
Iulian Rusu: „Suntem în cadrul statului de drept și avem prezumția nevinovăției în acest sens. Există unele suspiciuni că au fost dosare la comandă, dacă aceste suspiciuni se adeveresc și există bănuială rezonabilă, colegii noștri procurori instrumentează astfel de cazuri. Nu pot să vă ofer detalii, pentru că, în primul rând, este în examinare de către colegii procurori și, în al doilea rând, ține și de secretul urmăririi penale.”
Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme și de un fel de reținere ca nu cumva dosarele să ajungă la CtEDO și atunci CtEDO, în cele mai dese cazuri, dă dreptate celor care se fac vinovați aici, în Republica Moldova, pentru că sunt încălcate procedurile, iar de fond totuși rămâne vina, nu?
Iulian Rusu: „Acesta e și farmecului lucrului de urmărire penală și de aplicare a legii penale, ea merge în tandem cu legea procesual-penală. Astfel, noi trebuie să fim foarte atenți atunci când garantăm drepturile procesuale ale părților, pentru că dacă asta nu se întâmplă, atunci noi suntem în situația în care o anumită probă nu este acceptată și chiar dacă ea este acceptată la nivelul instanțelor internaționale, CtEDO până la urmă ar putea reveni asupra acestor incidente și să constate că probele nu au fost administrate corect. Procedura penală nu în zadar este scrisă pentru a garanta că proba a fost obținută legal și nu au fost influențe sau trucări de probe, pentru că și astfel de situații pot exista, deci e o balanță foarte fină între acuzare și apărare. Iar pentru ca noi să ne asigurăm că munca noastră până la urmă va fi valorificată cu un caz definitiv de condamnare și de confiscare trebuie să fim foarte atenți cum instrumentăm aceste dosare și e un lucru de echipă, fără echipă și implicarea plenară a tuturor noi n-o să izbutim să atingem rezultatele pe care le așteptăm. Acesta este mesajul meu către toți colegii de la CNA și colegii procurori, pentru că cu ei interacționăm zilnic.”
Europa Liberă: Dar dacă revenim la percepția cetățeanului, aproape că nu există om care ar spune că nu există corupție în Republica Moldova și el se referă și la corupția și din educație, și din sănătate, și de la vamă, și politică, și de tot felul.
E foarte important, să cultivi de la fragedă copilărie sau tinerețe spiritul de integritate
Iulian Rusu: „Așa este. Percepția corupției este foarte vastă și acesta-i rezultatul inacțiunii de-a lungul anilor, noi n-o să putem schimba această percepție peste noapte, dar ceea ce este important e să utilizăm tot instrumentariul. Noi utilizăm foarte activ și instrumentariul de prevenție, mergem în școli, avem voluntari anticorupție care sunt fie elevi, fie studenți și din gura lor vine îndemnul către colegi să fie integri. Aceasta-i foarte important, să cultivi de la fragedă copilărie sau tinerețe spiritul de integritate, pentru că ulterior el se materializează în viața de zi cu zi, inclusiv în viața publică. Partea de combatere este un lucru vast și necesită un efort de probatoriu, noi am putea să avem anumite informații că actul de corupție s-a comis, dar în lipsa probelor concludente noi nu putem merge mai departe cu înaintarea învinuirii, deci nu toate cazurile de corupție care devin cunoscute pot fi ulterior probate. Aceasta este o limitare importantă pe care o are CNA-ul la îndemână, dar n-am să obosesc să repet, este dictată de cerințele statului de drept.”
Europa Liberă: Probabil că și donatorii, finanțatorii externi atunci când vor să ofere asistență Republicii Moldova se uită în topul țărilor cele mai corupte și găsesc Republica Moldova în dreptul căreia stă un indice nu chiar tocmai cel care i-ar face față acestui stat?
Iulian Rusu: „Așa este, dar am observat că indicele nostru puțin s-a îmbunătățit totuși în ultima vreme. Ne dorim acest indice, indicele de percepție să se îmbunătățească și mai mult, lucrăm zilnic la acest capitol, dar este și o perioadă de inerție de la implementarea anumitor acțiuni și până la momentul în care asta se regăsește în percepția cetățenilor. Actele de corupție mică sunt o problemă, tratăm și astfel de cauze în diverse domenii – emitere de autorizații, trecere de frontieră, educație, medicină etc. Apropo, un caz pe care l-am inițiat când am intrat în funcție a fost ieri transmis în instanța de judecată cu implicarea plenară a colegilor noștri procurori. Este vorba despre un medic care percepea două-trei mii de euro pentru un tratament radiologic pentru persoanele care sufereau de boli oncologice. Iată că este posibil în trei-patru luni să inițiezi, să aplici măsuri speciale și să transmiți dosarul în instanța de judecată. Un termen destul de mic pentru ca să asiguri instrumentarea corectă și eficientă a unui dosar de o asemenea anvergură, cu impact social foarte mare, pentru că avem mulți cetățeni care suferă de aceste boli, iar tratamentul radiologic este, posibil, ultima lor șansă pentru supraviețuire.”
