Iuliana Cantaragiu (Ministrul Mediului): „Sunt trei piloni - apa, deșeurile și pădurile”

Despre dreptul la apă curată, la aer pur şi la un mediu sănătos, o convorbire cu ministrul mediului, Iuliana Cantaragiu, care a vorbit despre protecția fluviului Nistru care ar fi prioritatea Republicii Moldova în negocierile cu Ucraina, despre problemele legate de poluare şi unele măsuri care ar putea fi luate, nepopulare pentru majoritatea cetăţenilor, dar necesare dacă se doreşte să fie redus acest fenomen, despre capacitatea de depozitare pe care o au gropile de gunoi din Republica Moldova, despre recredibilizarea sectorului forestier.

Europa Liberă: Vom vorbi despre calitatea apei pe care o bem, despre calitatea aerului pe care îl respirăm și despre pământul care ne hrănește. Prioritățile ministerului se schimbă odată cu schimbarea șefului din fruntea acestei entități sau rămân aceleași care au fost încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova?

Iuliana Cantaragiu: „Se schimbă. În ce sens se schimbă? Eu, venind mai mult din domeniul expertizei, în mod special, în ultima perioadă din societatea civilă în ultimii ani m-am concentrat și pe expertiză. Făcând, într-adevăr, o analiză a situației curente și factorilor care influențează calitatea mediului, de facto, am zis că în mod normal și dacă vrem să obținem rezultate, evident, noi trebuie să prioritizăm lucrurile. Și atunci când le facem pe toate dintr-odată, așa cum, de exemplu, astăzi este reflectat în Strategia națională de mediu, sunt foarte multe obiective și când ne împrăștiem pe multe subiecte, în consecință, în urma la 10 ani de zile noi nu înțelegem ce am făcut, fiindcă nu obținem rezultate și atunci trebuie să prioritizăm lucrurile.”

Europa Liberă: Și în lista acestor priorități care sunt primele?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, când am venit la minister, de fapt, și în programul electoral al partidului din partea căruia am venit...”

Europa Liberă: Partidul Acțiune și Solidaritate...

Iuliana Cantaragiu: „Da, a Partidului Acțiune și Solidaritate, inclusiv în programul de guvernare și, respectiv, în prioritățile ministerului se regăsesc aceleași lucruri. Sunt trei piloni: apa, deșeurile și pădurile. Deci, acestea sunt cele trei subiecte pe care ne focusăm, managementul integrat al resurselor de apă și, bineînțeles, fiecare din ele presupune o gamă foarte mare de activități.”

Europa Liberă: Haideți să le luăm pe rând.

Iuliana Cantaragiu: „Da.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune Dvs. despre calitatea apei pe care o consumăm și ce se întâmplă pe râul Nistru, acolo de unde se aprovizionează majoritatea populației cu apă?

Iuliana Cantaragiu: „Calitatea apei pe care o consumăm foarte mult depinde de calitatea apelor uzate pe care noi le deversăm în râu, depinde de funcționarea stațiilor de epurare, depinde de existența stațiilor de pre-epurare la agenții economici și, din păcate, astăzi calitatea apelor de suprafață ne comunică în felul următor: este de clasa a IV-a și a V-a de calitate la râurile interne. Asta înseamnă apă poluată și foarte poluată și calitatea apelor din râurile transfrontaliere, adică din râul Prut și fluviul Nistru este clasa a III-a de calitate, asta înseamnă apă satisfăcătoare. În mare parte și principala sursă de poluare sunt apele uzate, adică avem foarte puține stații de epurare în țară, fiindcă politica pe care au dus-o guvernările anterioare a fost preponderent pentru construcția rețelelor de apeducte și s-au construit foarte puțin sisteme de canalizare și încă și mai puține stații de epurare a apelor uzate și ca urmare noi am creat o presiune ecologică mai mare decât era, lucru pe care îl comunicam constant fiind în societatea civilă și, respectiv, acum când am venit la guvernare și pe ce am pus accent asta e că noi trebuie să construim stații de epurare. Da, ele sunt mai costisitoare, dar ele...”

Europa Liberă: Și de unde bani?

Iuliana Cantaragiu: „Bani se găsesc atunci când...”

Europa Liberă: În buget?

Iuliana Cantaragiu: „Din buget, din surse externe, deci din diverse surse. Opinia mea este că bani se găsesc tot timpul. Banii sunt un instrument pentru a satisface viziunile sau pentru a implementa anumite viziuni, e important noi să știm ce vrem. Și ceea ce vrem, noi vrem să creștem calitatea apelor de suprafață, fiindcă de ele depinde calitatea apei la robinet, calitatea apei pentru irigare, calitatea apei pentru adăpatul animalelor, calitatea apei pentru piscicultură și, respectiv, de toate acestea depinde sănătatea animalelor, sănătatea noastră, calitatea produselor pe care noi le consumăm.”

Europa Liberă: Dar am citit în mai multe rapoarte că Republica Moldova totuși este unul dintre statele care va pierde foarte mult, pentru că este grav afectată de secetă. Iată, cât de pregătiți sunteți Dvs. să confruntați această problemă și, mai ales, să-i găsiți totuși soluții optimiste, ca cetățeanul să nu trăiască mari îngrijorări?

Iuliana Cantaragiu: „E adevărat, scenariile noastre sunt cam alarmante. Recent a apărut un studiu în care se arată că cele mai afectate țări din spațiul acesta vor fi Republica Moldova și Ucraina, în mod special.”

Europa Liberă: Da, exact, în studiul acesta m-am uitat și eu.

Iuliana Cantaragiu: „La fel, ceea ce comunică oamenii de știință, de fapt, impactul va fi urmare a creșterii graduale a temperaturilor și există riscul de deșertificare a acestui teren. Acum, concentrarea noastră pe termen scurt este de acționat, pentru asta într-adevăr trebuie să analizăm disponibilul de apă și, respectiv, de gestionat distribuția apei și utilizarea ei.”

Europa Liberă: Seceta se combate cu irigare, în primul rând.

Iuliana Cantaragiu: „Se combate cu irigarea, dar în același timp trebuie să ne adaptăm la faptul ce culturi noi creștem. Adică ar trebui un pic să ne schimbăm optica cum privim lucrurile și nu trebuie să fim atât de conservativi în abordările noastre. Dacă noi vrem să creștem culturi pe care le-am crescut și 50 de ani în urmă și mesajul este că „așa au făcut și bunicii, și părinții noștri și nu vrem altceva, ne opunem schimbărilor”, bineînțeles, vom suferi mai mult. Trebuie să creștem culturi care rezistă la temperaturi ridicate și la mai puțină umiditate, fiindcă, da, fără irigare nu crește vegetația, dar prioritar este în primul rând să aducem apă la robinet, adică alimentarea populației cu apă, ulterior este irigarea. Distribuția apei în primul rând să fie dată pentru menținerea vieții, pentru alimentarea populației cu apă și pentru adăpatul animalelor.”

Europa Liberă: Dar am putea să ajungem la vremurile când apa va fi la modul cel mai serios un produs deficitar?

Iuliana Cantaragiu: „Acum este greu de spus. Știința spune că da, dar, în același timp, sincer vorbind, factorii de influență sunt multipli și, bineînțeles, cum acționăm astăzi depinde cum vom trăi în ziua de mâine.”

Europa Liberă: Așa este.

Iuliana Cantaragiu: „Și știința, de fapt, ce spune pe aspectele de schimbări climatice? Scenariile pe care prognozează sunt de la minus infinit până la plus infinit, cum se zice. Unele scenarii spun că aici poate fi potop, că aici vor fi precipitații abundente și inundații masive ș.a.m.d., alte scenarii spun că va fi deșertificare și va fi o secetă cumplită. Eu înțeleg, de exemplu, comunitatea științifică de ce nu poate spune cu exactitate cum va fi, pentru că factori de influență sunt atât de mulți, variabilele pe care trebuie să le luăm în considerare sunt atât de multe și depinde de ce decizii noi vom lua, de rapiditatea deciziilor noastre, în plus nu depinde doar strict de noi, fiindcă clima este o chestiune la nivel global, evident. Bunăoară, urmăream când au ars pădurile din Amazon, impactul climatic în Moldova l-am resimțit peste jumătate de an, cu o secetă foarte îndelungată. Ulterior, când au ars pădurile din Australia, iarăși peste jumătate de an am avut o iarnă foarte secetoasă. Deci, impactul este imprevizibil și nu depinde doar de noi.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre ceea ce depinde de noi și mai cu seamă vreau să vă aduc la cooperarea moldo-ucraineană când e vorba despre situația de la fluviul Nistru, dacă există o dispută, dacă disputa aceasta ar putea să aibă și o finalitate fericită pentru Kiev și pentru Chișinău, pentru că așa se consideră că pentru Republica Moldova problema Nistrului de mult timp nu mai este doar o problemă de securitate ecologică, dar se transformă încet-încet într-o problemă de securitate națională, de securitate alimentară, de securitate economică. Eu știu că s-a creat o comisie, Dvs. sunteți în fruntea acestei comisii și trebuie să discutați cu partenerii de la Kiev. Totuși, ce se va întâmpla pe acest fluviu?

Iuliana Cantaragiu: „De fapt, este grupul de negociatori, el nu s-a creat acum, doar am modificat componența fiind un alt guvern, fiind alți oameni. Acest acord privind funcționarea nodului hidroenergetic nistrean este în proces de negociere din 2008 și principalul obiect economic care se află pe cursul fluviului Nistru este acest complex hidroenergetic nistrean pe care noi doar constatăm, dar deja și studiile foarte clar arată că are impact.”

Europa Liberă: Am văzut și studii pregătite de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, de alți experți care bat alarma și spun că Republica Moldova ar trebui să aibă o poziție fermă în ceea ce va întreprinde.

Iuliana Cantaragiu: „Deci, aceste studii din ultima perioadă demonstrează foarte clar că impact există, lucru pe care noi l-am comunicat inclusiv la ultima ședință a Comisiei nistrene, care a avut loc la sfârșit de octombrie, unde am prezentat rezultatele acestui studiu și poziția Republicii Moldova pe care am comunicat-o pe parcursul acestui an, începând de la nivel de președinție, prim-ministru, inclusiv viceprim-miniștri, de minister că prioritatea pentru Republica Moldova este protecția fluviului Nistru și asigurarea calității apei în fluviul Nistru. Vreau să zic că exista un pic, așa, de indiferență. De exemplu, și când eram în societatea civilă vorbeam despre acest subiect și, la momentul respectiv, neavând foarte multe informații în sensul în care nu exista un astfel de studiu, mai mult din ceea ce ne comunica și comunitatea științifică puneam accent pe cantitatea apei și îngrijorarea noastră era reflectată mai mult că pentru noi contează cantitatea pe care o deversează de la barajul de la Naslavcea ș.a.m.d. Păi, în urma acestui studiu, a acestor analize mai aprofundate, de fapt am văzut că aici deja cunoaștem că nu atât cantitatea apei are impact, cât anume calitatea apei mai mult ne îngrijorează.”

Europa Liberă: Dar pe moment miezul divergențelor între cele două părți care este, că ei totuși insistă să construiască acele noduri despre care vorbesc de mai mulți ani?

Iuliana Cantaragiu: „Nu să construiască mai multe hidrocentrale cum era anterior vorba, încă șase hidrocentrale în amonte de complexul hidroenergetic nistrean, deci nu prea are sens să mai discutăm despre ele, căci și Ucraina ne-a comunicat că nu vor construi. E vorba, de fapt, de extindere.”

Europa Liberă: Cineva spunea că ei construiesc...

Iuliana Cantaragiu: „Nu, nu, de extinderea acestui complex hidroenergetic, deci despre asta e vorba.”

Europa Liberă: Dar miezul problemei nu rămâne același, ori extinderea, ori construcția?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, erau construcții diferite, aici, da, e o problemă extinderea acestui complex hidroenergetic în sensul că el există ca și structură și ei vor să mai construiască, să mai adauge încă trei turbine, dar pentru ca aceste turbine să funcționeze e necesar să capteze mai multă apă în bazinele existente. Pentru asta, bineînțeles, deja tehnic vorbind, erau discuțiile în echipele anterioare de negociere că Ucraina dorește pentru asta să arendeze o porțiune de teren la perimetrul de la barajul de la Naslavcea până unde începe granița Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și am înțeles că ei au luat acea suprafață de care au nevoie...

Iuliana Cantaragiu: „Nu, n-au luat-o, ea este încă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Asta am auzit din mediul de experți.

Iuliana Cantaragiu: „Nu, nu este adevărat. Deci, terenul respectiv e în continuare în proprietatea Republicii Moldova. Erau discuții, dar nu s-a ajuns la un consens.”

Europa Liberă: Dar ei vor în arendă pe 50 de ani, pentru o perioadă îndelungată?

Iuliana Cantaragiu: „Da, pe o perioadă îndelungată. Vă zic, erau discuții și anterior, s-au exprimat diferite opinii, dar nu s-a ajuns niciodată la semnarea acestui acord. De aceea, acum echipa s-a...”

Europa Liberă: Dar ce împiedică părțile să ajungă la un numitor comun, ca să fie elaborat un acord privind funcționarea complexului hidroenergetic nistrean?

Iuliana Cantaragiu: „Un proiect de acord a fost elaborat încă anterior, dar noi reluăm practic întotdeauna discuțiile de la zero.”

Europa Liberă: El este împotmolit mai mult în probleme de negociere?

Iuliana Cantaragiu: „Da, fiindcă noi nu găsim consens pe aspecte de mediu anume și din acest motiv, interesele noastre diferă.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova este vulnerabilă în fața Ucrainei sau în fața comisiilor care sunt avansate de partenerii Dvs. ucraineni?

Iuliana Cantaragiu: „Vulnerabilă în ce sens?”

Europa Liberă: Că ar putea să cedeze și la un moment dat problema să devină una și mai mare.

Iuliana Cantaragiu: „Deci, noi am comunicat în mod deschis și ferm că interesul nostru major este protecția fluviului Nistru, fiindcă de asta depinde, într-adevăr, viața la o mulțime de cetățeni. Și am comunicat și eu personal când am avut discuții cu dl Reznikov, care este prim-viceministru în Ucraina, omologul dlui Kulminski, unde am comunicat că, de fapt, interesul al nostru comun – și al Moldovei, și al Ucrainei – ar trebui să fie protecția fluviului Nistru, fiindcă, de facto, în aval de acel nod hidroenergetic nistrean nu doar cetățenii Moldovei locuiesc și beneficiază de apa fluviului Nistru, dar și ai Ucrainei.”

Europa Liberă: Și acesta este argumentul părții ucrainene, ei spun că și populația Odesei de acolo se alimentează cu apă, iar pe de altă parte, am înțeles că în eventualitatea că intențiile lor ajung să fie materializate, atunci ei pentru cetățenii din Odesa găsesc soluții și rămân cetățenii Republicii Moldova în dezavantaj.

Iuliana Cantaragiu: „Deci, soluția lor este desalinizarea apei din subteran, dar asta este ruptă de realitate.”

Europa Liberă: De ce?

Iuliana Cantaragiu: „Pentru că costurile sunt mult mai mari. Adică, cât tu câștigi de la producerea energiei electrice și cât tu trebuie să cheltuiești pentru desalinizarea apei pentru alimentarea Odesei?”

Europa Liberă: Și credeți că partea ucraineană o să renunțe la intențiile pe care le are?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, eu vorbesc de negocieri, acum eu nu vreau să intru în zona speculațiilor și să zic ce cred – cred că o să renunțe sau n-o să renunțe. De asta și negociem procesul, noi comunicăm ce ne interesează pe noi, ei...”

Europa Liberă: Eu de ce am insistat pe această dimensiune? Pentru că am discutat inclusiv cu foarte mulți experți, și Dvs. veniți din mediul de experți și știți că curiozitatea și insistența lor sunt mult mai mari, pentru că atunci când vii la guvernare înțelegi într-un fel cum trebuie să rezolvi problemele, dar atunci când ești în mediul asociativ bați alarma atât cât poți de mult ca cei de la guvernare să aplece urechea și să fie cumva mai atenți, dacă se ajunge până la o eventuală obținere a scopului de către partea ucraineană. Iată, eu îi citez pe unii experți care cred că aceste construcții ale celor șase hidrocentrale pe Nistru sunt mai degrabă un business al unui cerc oligarhic sau al mafiei și ei cer o lămurire din partea celor care guvernează.

Iuliana Cantaragiu: „Deci, acele șase hidrocentrale pe care le-am menționat, ele sunt mai sus decât Novodnestrovscul și Ucraina a renunțat la ele. Așadar, nu este subiect în principiu de discuție.”

Europa Liberă: Și nici măr al discordiei?

Iuliana Cantaragiu: „Da, absolut, ele nici nu sunt subiect de negociere, pentru că în principiu și Ucraina în mare parte sau, cel puțin, unii oamenii neoficial comunică, da, într-adevăr, nu era atât de mare intenția de construcție, cât de a spăla niște bani. Dar ei la fel ne-au comunicat și pe platforma Comisiei nistrene anterior că renunță la ele. Adică, acum nici nu se mai discută despre asta. Noi discutăm despre Novodnestrovsc, complexul acesta hidroenergetic nistrean, care este pe un perimetru destul de mare, care constă din trei lacuri de acumulare și două baraje. Deci, acum acesta este, noi trebuie să-l reglementăm pe acesta în așa mod ca să afecteze cât mai puțin calitatea fluviului Nistru. Acesta este obiectul negocierilor sau mărul discordiei, cum v-ați exprimat Dvs., între noi și Ucraina. Și e un subiect al negocierilor, care, știți cum e, durează procesul până vom găsi compromis, dar până nu găsim compromis, nu trebuie să forțăm lucrurile și nu trebuie să ne grăbim. Aceasta-i opinia mea.”

Europa Liberă: Și ca să fie clar pentru cei care ne urmăresc – totuși se cere de către partea ucraineană să fie dată o parte din zona de la Naslavcea în arendă și dacă Chișinăul ar accepta o asemenea intenție?

Iuliana Cantaragiu: „Deocamdată, abia recent am reconstituit acest grup de negocieri din partea Moldovei, am comunicat acest lucru Ucrainei, că noi l-am reconstituit și urmează să comunicăm mai târziu când suntem gata să mergem la negocieri. Încă n-am comunicat, încă nu suntem gata, încă nu am fost, dar, bineînțeles, chiar astăzi am avut ședința grupului de negocieri în Moldova, cel puțin să vedem, într-adevăr, unde stăm, cine și ce documente are, fiindcă trebuie să le analizăm în detaliu, tot istoricul, toate documentele, cu lux de amănunte, care este situația, ce s-a făcut până în prezent ca, într-adevăr, să vedem care sunt opțiunile noastre de negocieri și cu ce arsenal mergem la dialog. Până nu suntem gata, nu ne pornim la dialog.”

Europa Liberă: Citisem o știre astăzi că Inspectoratul Ecologic a penalizat Apă-Canal și Apă-Canal spunea că nu va plăti această amendă, pentru că nu este justificată, în opinia lor.

Iuliana Cantaragiu: „Da, a fost. Ei nu au decât să atace în instanța de judecată acel act de constatare. Inspectoratul pentru Protecția Mediului își face jobul, a fost o sesizare din partea ANSP-ului (Agenția Națională pentru Sănătatea Publică), care a sesizat bacterii de salmonela, după care a mers pe procedură, într-adevăr, a prelevat probe, a depistat depășiri, a întocmit proces-verbal, a calculat prejudiciul adus râului Bâc prin poluare și a înaintat acest act de constatare. Mai departe este dreptul Apă-Canal să atace actul de constatare în judecată, dar, bineînțeles, acestea sunt dispute, orice agent economic poate să atace orice act de constatare al inspecției, dacă nu este de acord cu ea. Inspecția trebuie să-și facă serviciul său. Misiunea Inspectoratului pentru Protecția Mediului este să controleze respectarea legislației de mediu și vreau să zic că pe mine mă uimește faptul că după opt ani de zile de când este în vigoare Legea apelor, unde scrie foarte clar ce trebuie de făcut, unde scrie foarte clar că apele uzate trebuie să fie epurate, apele uzate de la agenții economici, în mod special, cei de producție care au o încărcătură chimică mai mare în apele lor uzate când le deversează în sistemele centralizate de canalizare trebuie să fie pre-epurate. Acest lucru scrie și în hotărârea guvernului nr. 950, care prevede...”

Europa Liberă: Norma legală este scrisă bine, doar că nu este implementată.

Iuliana Cantaragiu: „Da, norma legală este scrisă demult, este scrisă bine, dar nu este implementată. Și lucrul acesta eu, fiind din domeniul societății civile și fiind în expertiză, îl comunic din 2016. Eu am făcut în 2018 seminare cu agenți economici din domeniul vitivinicol, din domeniul producerii cărnurilor, din domeniul lactatelor, unde le-am comunicat lucrurile acestea ș.a.m.d., deci cunoaște toată lumea foarte bine.”

Europa Liberă: Dar agenții economici mereu au insistat că ei au dreptate și că ei nu poluează.

Iuliana Cantaragiu: „Nu, agenții economici, de fapt, întotdeauna mizau pe faptul că cineva trebuie să-i ajute și că statul tot trebuie să contribuie, autoritățile nu erau atât de ferme și, de fapt, se închideau ochii la toate fărădelegile acestea. Însă eu privesc un pic altfel lucrurile, întotdeauna spuneam că, de fapt, aceasta este responsabilitatea cum eu o văd ca și consumator...”

Europa Liberă: Exact. Și toți sunt consumatori, inclusiv agenții economici.

Iuliana Cantaragiu: „Da, toți suntem consumatori, deci, noi toți oamenii. Dacă o privim ca și oameni, pur și simplu, care consumăm lucruri și bunuri, deci, în primul rând, să privim ce se întâmplă dincolo de asta, da? Se întâmplă, de fapt, o poluare a râului Bâc și distrugerea habitatului râului Bâc, apa căruia este utilizată ulterior pentru irigarea culturilor agricole care se cresc în raionul Anenii Noi, care se aduc la piață, se vând, eu le cumpăr, eu le consum și toată otrava asta eu o mănânc și mă îmbolnăvesc. Și văzând tot lanțul acesta, eu consider că agentul acela economic care nu vrea să-și pre-epureze apele uzate și găsește tot timpul scuze că nu știu cine cu ceva trebuie să-l ajute sau că asta este foarte scump și atunci haideți să nu facem, el pur și simplu pe mine nu mă respectă ca și consumator. El vrea ca eu să-i cumpăr produsele, dar el nu mă respectă pe mine conștient.”

Europa Liberă: Dna ministră, până conștientizează acest aspect, trebuie schimbată mentalitatea și probabil va mai trece mult timp?

Iuliana Cantaragiu: „Păi, așa o schimbăm.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că, cel puțin, trei priorități aveți astăzi în agendă, am vorbit despre apă și calitatea apei, după asta ați vorbit despre deșeuri și păduri. Hai să vorbim despre deșeuri. Totuși, e o problemă mare, pentru că cutreier și eu Moldova de la nord la sud și de la sud la nord și foarte mulți din reprezentanții administrației publice locale vorbesc despre nevoia autorizării gunoiștilor, în primul rând.

Iuliana Cantaragiu: „OK, eu înțeleg, da, autoritățile publice locale vor să fie autorizate gunoiștile cum erau anterior, dar, iarăși, să vorbim despre schimbarea mentalității, să vorbim despre o altă perspectivă.”

Europa Liberă: Și, în general, despre problema deșeurilor, de unde o începeți Dvs.?

Iuliana Cantaragiu: „O încep de la simplul fapt că viziunea mea este zero deșeuri. Ce înseamnă lucrul acesta?”

Europa Liberă: Este aproape imposibil...

Iuliana Cantaragiu: „Nu! Este posibil, este foarte posibil și exemplele acestea le arată și alte țări. Pentru mine, de exemplu, etalonul este Finlanda, etalonul protecției mediului și etalonul comportamentului și gestionării proceselor în domeniul protecției mediului. Și în Finlanda, cantitatea de deșeuri pe care ei le generează este doar de 2 la sută, eu vreau să ajung la doar 2 la sută.”

Europa Liberă: Cum se ajunge și în Republica Moldova la acest procent?

Iuliana Cantaragiu: „Da, și în Republica Moldova e posibil acest lucru de făcut. În primul rând, construim infrastructura primară de gestionare a deșeurilor, de anul viitor începem s-o construim în Zona 5, conform Strategiei de gestionare a deșeurilor. Zona 5 – acestea-s raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni, unde există un singur poligon, la nivel de zonă și sunt stații de transfer și aceste deșeuri se adună din această zonă. Se sortează, deci trebuie să separăm deșeurile pe categorii, după care categoriile de deșeuri pe care le putem recicla, le reciclăm la maximum.”

Europa Liberă: Deci, plastic, hârtie și sticlă?

Iuliana Cantaragiu: „Nu doar. Și deșeuri electrice și electronice, deșeuri de uleiuri acum tot facem, deșeuri de tot felul de ambalaje, cum ați enumerat Dvs., inclusiv dozele de aluminiu, ele pot fi reciclate. O parte din deșeuri pot fi reciclate, o parte din deșeuri pot fi co-incinerate și rămâne o fracție foarte mare pe care o avem, asta-i organica, ea constituie 50 – peste 50 la sută. Conform tradițiilor noastre sau comportamentului consumatorului nostru din deșeuri și acestea deocamdată le vom depozita. Și acestea sunt mai puțin nocive decât, de exemplu, celelalte, în ideea ca la următoarea etapă în implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor să găsim și soluții. Soluția, de obicei, este compostarea, dar pentru ca să vedem care sunt soluțiile pentru fiecare categorie de deșeuri, în primul rând, trebuie să cunoaștem cantitatea generată pe fiecare categorie. Și pentru asta noi vom construit infrastructura primară, pentru asta noi am semnat creditul în 2019 cu Banca Europeană de Investiții, suntem în discuții cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și recent am comunicat inclusiv cu un reprezentant din Japonia, unde Guvernul Japoniei sau statul Japonia tot este dispus să aloce Republicii Moldova 100 de milioane de dolari și a fost solicitarea ca acești bani sau această alocație să fie direcționată tot pentru gestionarea deșeurilor. Asta într-un fel ar ajunge pentru construcția infrastructurii primare la nivel național, dar foarte important este, într-adevăr, cât de pregătite sunt autoritățile publice locale să meargă în același spirit. De asta la început de mandat am făcut vizite la Ungheni, Cahul și Edineț, fiindcă pentru aceste trei zone noi avem astăzi elaborate studii de fezabilitate care acum trebuie să fie ajustate și prima întrebare pe care o puneam discutând cu autoritățile publice locale, le spuneam: viziunea mea este zero deșeuri, eu aici vreau să ajung.”

Europa Liberă: Și ei nu vă credeau...

Iuliana Cantaragiu: „Nu, într-un fel. Le-am spus: eu vreau să parcurg drumul acesta și am venit aici să vă întreb dacă voi vreți să mergem împreună pe acest parcurs. Atunci putem să-l realizăm.”

Europa Liberă: Cât timp ar necesita?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, intenția este foarte reală, suntem la nivel nu doar de intenție în zonele acestea trei despre care vorbeam...”

Europa Liberă: Zone sunt, ați identificat și resurse financiare?

Iuliana Cantaragiu: „Da.”

Europa Liberă: Voință politică este, voință din partea celor de jos ar exista și acolo?

Iuliana Cantaragiu: „Voință ar exista. De ce zic? Cea mai mare dispută deja este...”

Europa Liberă: Între local și centru?

Iuliana Cantaragiu: „Nu între centru, ci la nivel local. Din partea noastră, și mâine mergem. Cea mai mare dispută este la nivel local – unde să fie poligonul?”

Europa Liberă: Adică, nimeni nu ar accepta să fie pe teritoriul său?

Iuliana Cantaragiu: „Da, exact! Și vreau să zic că asta nu este o problemă doar în Republica Moldova, în literatura de specialitate pe care am citit-o pe domeniul acesta este o dispută pe mapamond în multe țări și toată lumea spune: eu sunt de acord, asta trebuie, numai să nu fie lângă mine. În zonele astea trei, în mare parte s-a găsit unde, de asta și există studii de fezabilitate. Iată urmează săptămâna viitoare să am întâlnire și cu primarul de Bălți, să vedem pentru zona respectivă, la fel, cum mișcăm lucrurile acolo. Teoretic, autoritățile publice locale vor, dar când se ajunge la discuția unde să fie amplasat poligonul, acolo se încep disputele și asta tărăgănează procesul, dar dacă se determină la nivel de zonă de gestionare a deșeurilor unde să fie poligonul, mai departe procesul se mișcă fără probleme.”

Europa Liberă: Deci, rămâneți optimistă și credeți că problema aceasta poate fi cu ușurință rezolvată, doar să existe o voință și la nivel local unde să fie amplasate aceste poligoane pentru depozitarea deșeurilor?

Iuliana Cantaragiu: „Da, absolut!”

Europa Liberă: Ajungem la poluarea aerului și la nevoia împăduririi. Cât de poluat este aerul în Republica Moldova și dacă cea mai mare poluare totuși e de la traficul mare auto?

Iuliana Cantaragiu: „E de la transport, da, exact. Datele arată că principala sursă de poluare este transportul. Într-adevăr, obiectivul pe care trebuie să-l avem este: cum schimbăm parcul auto și cum responsabilizăm participanții la trafic sau proprietarii autovehiculelor să întrețină autovehiculele, astfel încât să diminuăm rata de poluare? Bine, aici și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale are partea sa de spus, fiindcă transportatorii în mare parte sunt la gestiune sau domeniul transportului public, în mod special, este la gestiunea acestui minister prin politicile sale și dl ministru Spânu este predispus pentru asta. Din perspectiva Ministerului Mediului, noi acum la fel elaborăm și avem idei de a elabora politici...”

Europa Liberă: În unele țări sunt introduse taxe de poluare.

Iuliana Cantaragiu: „Asta voiam să spun. Pentru a introduce taxe de poluare, taxe de carbon le zic la emisiile de la fiecare transport. Ideea mea, de exemplu, pe care am comunicat-o și atunci când a început să se elaboreze proiectul de lege privind protecția atmosferei, care astăzi este în parlament, deci, el a trecut de prima lectură, dar vrem să-l revizuim, să vedem dacă e cazul și de mai îmbunătățit. Acolo a fost introdusă prevederea aceasta privind verificarea, pentru că până acum nu există, în legea veche nu există obligația de a verifica sursele mobile, adică transportul, emisiile la transport și de a le taxa, să zic așa. Ca să înțelegem, taxa asta de mediu este ca o măsură de responsabilizare a proprietarilor de autovehicule și ideea mea este, de exemplu, atunci când mă duc eu să fac revizia tehnică în fiecare an la stațiile de verificare, când îmi măsoară emisiile, punem plafon ce emisii pot eu să generez și, în funcție de emisii, așa taxe plătesc. Asta este practica și în țările europene și astfel pe proprietari îi determină, în primul rând, să aibă grijă, există o piesă numită catalizator, care captează aceste emisii, că asta-i piesă de consum, s-o schimbe sau să întrețină mașinile astfel ca ele să aibă mai puține emisii sau să și le schimbe la timp.”

Europa Liberă: O tranziție către economia verde ar fi dificilă pentru Republica Moldova, pentru că o parte din cetățeni, probabil cei mai vulnerabili, vor fi afectați?

Iuliana Cantaragiu: „Tranziția la economia verde înseamnă și toate lucrurile pe care le-am vorbit anterior. De exemplu, pre-epurarea apelor uzate este parte componentă a economiei verzi, reciclarea e parte componentă a economiei verzi, inclusiv schimbarea transportului public pe un transport mai puțin poluant, tot este parte a ecologiei. Pot să zic că ar afecta, dar noi am câștiga, am câștiga prin simplul fapt că noi am fi mai sănătoși.”

Europa Liberă: Dar câștigul acesta are și niște costuri?

Iuliana Cantaragiu: „Evident, e alegerea noastră – preferăm să plătim niște costuri acum, dar mai puțin pe pastile sau preferăm să plătim pe pastile și mai puțin pe celelalte. Deci, costă, dar, în primul rând, trebuie să ne punem întrebarea: Cât costă sănătatea și viața noastră?”

Europa Liberă: Scump!

Iuliana Cantaragiu: „Exact! Dacă noi considerăm că ea costă mult și ea pentru noi are valoare, atunci trebuie să investim, într-adevăr, în protecția mediului.”

Europa Liberă: Și vorbim și despre pădure și, mai cu seamă, poate despre defrișarea suprafețelor de pădure, pentru că unii spun că se taie ca în codru totuși. Ne referim la copaci.

Iuliana Cantaragiu: „Da, este unul din domeniile prioritare și un domeniu foarte important pentru noi ca și țară și pentru noi ca minister, evident. Acum noi analizăm foarte aprofundat, suntem chiar în exercițiul acesta, în primul rând de a pune la punct procesul de autorizare a tăierilor, inclusiv de gestionare a fondului forestier din perspectiva mai mult a conservării.”

Europa Liberă: Cât de sănătoși sunt acești „plămâni” ai Republicii Moldova, pe nume pădurile?

Iuliana Cantaragiu: „Da, din păcate, o foarte bună parte din fondul forestier, din plantațiile forestiere care există nu mai sunt de calitate bună. Noi avem, de exemplu, foarte mult salcâm în țară, iar salcâmul are o valoare ecologică mult mai joasă decât stejarul, bunăoară, sau decât fagul și alte specii.”

Europa Liberă: Și ce-i de făcut?

Iuliana Cantaragiu: „El trebuie să fie înlocuit. Salcâmul are valoarea sa economică, el este bun pentru producerea mierii, el este foarte bun, într-adevăr, ca lemn de foc, el este foarte bun pentru haragi, pentru tot felul de...”

Europa Liberă: Dar trebuie înlocuit oricât de bun ar fi?

Iuliana Cantaragiu: „Exact, el trebuie înlocuit și planul de reîmpădurire a țării include inclusiv înlocuirea acestor specii, dar și extinderea suprafețelor împădurite.”

Europa Liberă: Dar se taie mult ilegal?

Iuliana Cantaragiu: „Știți, noi am analizat acest aspect și este foarte dificil de spus cât anume.”

Europa Liberă: Adică nu există o statistică care ar putea să contabilizeze cât se taie?

Iuliana Cantaragiu: „Nu, eu să zic că este foarte dificil de spus dacă se taie legal sau ilegal. De fapt, foarte mult e legal. Problema pe care am identificat-o noi constă în mare parte în modul de a autorizare, fiindcă există autorizații, dar ce fel de autorizații sunt acestea? Ridică extrem de mari semne de întrebare și asta-i ceea ce noi facem, nemaivorbind de faptul cum e reglementat asta în legea regnului vegetal și în hotărârea guvernului cu privire la tipurile de tăieri ș.a.m.d., deci de aici pornește haosul. Fiindcă există divergențe și există diferite categorii de tăieri ascunse, tăierile în rase, angro și după care modul cum s-au eliberat aceste autorizații pentru întreprinderile silvice, adică pe o singură autorizație a Moldsilva este scris, adică se permit autorizațiile pe metri cubi, și nu pe numărul de copaci...”

Europa Liberă: Dvs. știți că în miezul pădurii s-au construit castele multe?

Iuliana Cantaragiu: „Da, da...”

Europa Liberă: Și lumea vede, lumea cunoaște.

Iuliana Cantaragiu: „Da, este adevărat și, bineînțeles, iarăși haosul modului cum s-au dat terenurile din fondul forestier din păduri s-au dat în arendă. Iarăși, acest lucru este pus în sarcina Moldsilvei să-l revadă, lucrul acesta a fost reflectat foarte recent și în raportul Curții de Conturi. Și am dat indicația noului director de la Moldsilva să revadă absolut toate contractele de arendă care există astăzi și care-i statutul lor.”

Europa Liberă: Retroactiv mai puteți interveni?

Iuliana Cantaragiu: „Retroactiv, nu, dar trebuie de analizat cadrul legal și care sunt opțiunile. Noi suntem gata să mergem inclusiv pentru a ataca în instanța de judecată pentru demolarea acestor case sau naționalizarea lor, dacă s-au construit vădit cu încălcarea normei, dar trebuie juridic de analizat fiecare caz în parte, atunci, bineînțeles, cei care au admis acest lucru vor fi trași la răspundere.”

Europa Liberă: Dna ministră, am câteva întrebări de la ascultătorii Europei Libere. De exemplu, am mers la Ciuciuleni și cineva din administrația publică locală era nemulțumit de faptul că vânează acum pe plantațiile unde încă nu au fost strâns păpușoii și că ar fi un risc totuși pentru oameni dacă i se permite vânătorului să meargă pe aceste plantații.

Iuliana Cantaragiu: „Deci, în domeniul vânatului, Legea cu privire la vânat și activitatea cinegetică a fost elaborată de vânători în favoarea vânătorilor care astăzi este în vigoare. Din acest motiv am spus că noi vom revizui legea și chiar am inițiat procesul de revizuire și în ea atât de multe lucruri trebuie de revizuit, că cel mai curând vom veni cu un alt proiect de lege totalmente, fiindcă astăzi, dacă citești legea atent, eu am citit-o și am comentat-o personal cap-coadă și mie mi s-a creat un sentiment după ce am lecturat această lege că în gestionarea regnului animal prioritatea noastră este vânătoarea, nu protecția animalelor.”

Europa Liberă: Deși ar trebui invers...

Iuliana Cantaragiu: „Ar trebui un pic invers, exact, fiindcă activitatea de vânat totuși nu este o activitate de necesitate, este o activitate de distracție. Și, bineînțeles, această lege nu protejează proprietarii de terenuri agricole împotriva pagubelor pe care le aduce activitatea de vânat. În lege se vorbește despre pagubele pe care le aduce fauna cinegetică, adică mistrețul acela care vine și mănâncă acolo câțiva știuleți de porumb, ceea ce este un proces normal, cum și noi mâncam. Și chiar îmi comunicaseră și mie anumiți proprietari de terenuri că mai mari pagube le-au adus vânătorii care se fugăreau după un iepure prin câmp mergând cu jeepuri ș.a.m.d. și le-au tasat porumbul decât mistreții aceia care au venit pe câmpul lor și au tăpșit acolo câteva arii de porumb și au mâncat. Deci, mistrețul a venit, a mâncat și a plecat, dar vânătorii distrug plantațiile astfel că după aceea oamenii nu mai pot scoate roadă de acolo. Totalmente sunt de acord și accentul în versiunea pe care noi vrem s-o propunem îl punem pe conservarea faunei și pe protecția proprietarilor de terenuri agricole, în sens că cine vrea să se distreze, se va distra, nu îi putem interzice.”

Europa Liberă: Distrându-se la vânătoare?

Iuliana Cantaragiu: „Da, există și așa gen de oameni. Când am fost într-o vizită de studiu în Finlanda și am comunicat cu reprezentanții instituției gen Moldsilva la noi, asta a fost în 2016 și mi s-a memorizat o frază, ei spuneau: «Chiar dacă nouă nu ne plac vânătorii, dar ei există și noi nu putem să ignorăm acest lucru, ceea ce noi putem să facem, noi putem să reglementăm cu exigență această activitate în așa mod ca ea să nu aducă prejudicii societății».”

Europa Liberă: Un alt ascultător ne spunea că s-ar putea în una din localitățile raionului Strășeni un agent economic să construiască o uzină asemănătoare cu Uzina metalurgică de la Râbnița. E adevărat?

Iuliana Cantaragiu: „Într-adevăr, există intenția unui investitor care, din câte cunosc, sunt trei acționari din România, dar nu știu exact.”

Europa Liberă: Așa este.

Iuliana Cantaragiu: „Nu cunosc foarte multe detalii, dar au intenția de a construi o uzină de prelucrare a ferului.”

Europa Liberă: Riscul poluării, eventual, dacă se construiește o asemenea uzină există?

Iuliana Cantaragiu: „Dacă are instalații de captare a emisiilor, deci, ea trebuie să treacă prin procesul de evaluare a impactului asupra mediului, bineînțeles, se face acordul de mediu, unde se pun parametrii și condițiile în care trebuie să acționeze agentul economic astfel încât să aducă prejudicii cât mai mici sau deloc mediului, atunci nu văd o problemă atâta timp cât el respectă legislația de mediu. În general, eu sunt pentru și susțin foarte mult, cu toată deschiderea mea fiecare agent economic să-și desfășoare activitatea atâta timp cât el are o atitudine responsabilă față de mediu.”

Europa Liberă: Respectă toate standardele, condițiile...

Iuliana Cantaragiu: „Absolut! Deci, eu nu împiedic niciun fel de activitate, dimpotrivă sunt pentru ca agenții economici să-și diversifice activitatea, să ofere locuri de muncă, să genereze profit ș.a.m.d., cu condiția că respectă toate normele de prevenire a poluării.”

Europa Liberă: Iarăși, un alt ascultător a spus să vă adresez o întrebare ce ține de luarea în arendă a iazurilor și dacă e o problemă faptul cum înțeleg proprietarii să gestioneze aceste iazuri.

Iuliana Cantaragiu: „Da, problema de arendă a iazurilor este destul de stufoasă, să zic așa, cu rădăcini adânci, este extrem de haotică. Deci, eu subiectului acesta în ultimii ani în general mi-am dedicat foarte mult timp și activitatea și am văzut că el este foarte complex. De ce? În primul rând, foarte multe iazuri, de exemplu, au fost luate în arendă încă în perioada de până la apariția Legii apelor, care a fost elaborată în 2011 și a intrat în vigoare în 2013. S-a luat preponderent și în mod special atunci când prin Programul „Pământ” se atribuiau cote, astăzi ne ciocnim de un haos pe care trebuie să-l analizăm împreună cu Agenția Servicii Publice (ASP), Departamentul cadastru și să decidem cum să rezolvăm această problemă. Pentru că, de exemplu, întâlnim situații când segmente dintr-un baraj sunt la proprietari diferiți și fundul iazului a fost luat în arendă de la primărie, dar, conform Legii apelor, construcția hidrotehnică, barajul, terenul de sub apă, oglinda apei, adică însăși apa din iaz și fășia de protecție sunt un bun întreg și responsabilitatea trebuie s-o poarte...”

Europa Liberă: Totuși este o problemă...

Iuliana Cantaragiu: „Este o problemă enormă și ea este foarte haotică, de aceea e parte a primei priorități pe care am menționat-o.”

Europa Liberă: Apropo, statul mai are ceva cu domeniul piscicol, pentru că am înțeles că peștele actualmente se crește în iazurile date în arendă?

Iuliana Cantaragiu: „În toate iazurile. Preponderent, de fapt, ele au fost luate în arendă pentru piscicultură.”

Europa Liberă: Și mai există piscicultură?

Iuliana Cantaragiu: „Piscicultură există, evident.”

Europa Liberă: Piscicultură a statului?

Iuliana Cantaragiu: „A statului, sincer vorbind, nu știu. Am impresia că nu, deoarece ele au fost luate în arendă, pentru că asta ține de domeniul agricol mai mult, deși Apele Moldovei...”

Europa Liberă: Tot la mediu o să ajungem.

Iuliana Cantaragiu: „Evident, pentru că mediul este peste tot.”

Europa Liberă: Pentru 2022 ce vă propuneți? Și la hotarul dintre ani, un mesaj pentru cei care ne urmăresc.

Iuliana Cantaragiu: „În anul 2022 ne-am pus ca obiectiv, în primul rând, să facem ordine în haosul care există astăzi.”

Europa Liberă: Ordine documentară?

Iuliana Cantaragiu: „Exact, la nivel de politici. Fiindcă haosul de ce există și toate tăierile acestea ilicite despre care vorbeam, despre modul cum se gestionează apele ș.a.m.d.? În primul rând, el există din cauza discrepanțelor sau conflictelor care sunt în legislație, din cauză că ceva nu este reglementat până la urmă, din cauză că nu este pus la evidență. De exemplu, pădurile astăzi nu sunt delimitate absolut deloc, nu există graniță, nu există număr cadastral pe fiecare trup de pădure și lucrul acesta trebuie să-l facem împreună cu ASP-ul. Deci, în 2022 în primul rând, vrem să punem la punct haosul acesta care există.”

Europa Liberă: Vom mânca sănătos, vom bea apă potabilă și vom respira aer curat?

Iuliana Cantaragiu: „În 2022 vom începe să construim infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și vom tinde spre asta. Deci, asta nu înseamnă, hai să zicem așa, să distrugem este mult mai simplu, să reconstruim durează ani. Deci, noi punem bazele pentru reconstrucția domeniului mediului și calității mediului în așa mod ca să mâncăm sănătos, să bem apă curată, să respirăm aer curat. Acesta este obiectivul nostru, asta nu se întâmplă mâine, evident, trebuie să fim conștienți, dar astăzi noi punem bazele și începem să lucrăm în acest plan.”

Europa Liberă: Ar avea de câștigat Republica Moldova, dacă ar avea o agricultură ecologică?

Iuliana Cantaragiu: „Da, evident!”

Europa Liberă: Ar fi solicitată mai mult producția crescută, eventual dacă e vândută ca producție ecologică?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, cererea pe piață depinde de valorile noastre. Producția ecologică este cerută la export, eu cunosc agricultori ecologici care și astăzi la „Eco local” vând, eu îi respect foarte mult, cumpăr de la ei și îndemn toată lumea să cumpere, dar cine vrea să fie sănătos, evident.”

Europa Liberă: Și are bani...

Iuliana Cantaragiu: „Nu doar. Încă o dată revin, eu când mi-am schimbat modul alimentar, asta s-a întâmplat 11 ani în urmă, eu am reușit...”

Europa Liberă: Ați știut că o să ajungeți ministră a mediului și de aceea ați schimbat modul de alimentare...

Iuliana Cantaragiu: „Când mi-am schimbat modul de alimentare, mi-am ridicat imunitatea. Când zic că noi avem de ales, eu vorbesc din propriul exemplu. Deci, asta este posibil, este alegerea fiecăruia – să cheltuiască banii pe pastile sau să cheltuiască banii pe mâncare sănătoasă.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult, dna ministră! Sărbători fericite la cumpăna dintre ani, un an nou mai bun decât cel pe care îl petrecem și rămâne în istorie și vă mai așteptăm și cu alte ocazii la Europa Liberă!

Iuliana Cantaragiu: „Mulțumesc foarte mult! Și Dvs. vă doresc sărbători fericite și tuturor ascultătorilor! Și le doresc să fie optimiști, cu voie bună și cu deschidere, și cu dragoste față de natură. De acolo ne-am născut și cu ea trăim. De calitatea mediului, de natură depinde, într-adevăr, și calitatea vieții noastre.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție!

Iuliana Cantaragiu: „Mersi și eu!”