Linkuri accesibilitate

Iuliana Cantaragiu: Ucraina vrea să mai instaleze trei turbine la complexul hidroenergetic Dnestrovsk


Apus de soare în canionul nistrean

Ecologiști din Republica Moldova și Ucraina trag din nou un semnal de alarmă. Există voci care afirmă că partea ucraineană nu s-a dezis de planurile de construcție a celor șase hidrocentrale pe Nistru. Sâmbătă, reprezentanți ai mediului academic și ONG-işti din domeniu s-au arătat îngrijorați că partea ucraineană „ar insista că este nevoie de o evaluare aprofundată a perspectivei construcției”, asta după ce s-a spus că deocamdată se sistează lucrările. Dar acestea nu sunt singurele evoluții legate de râul Nistru care trebuie să preocupe guvernanții, consideră Iuliana Cantaragiu, expertă a asociației obștești „Centrul Național de Mediu”, membră din partea societății civile a Comisiei bilaterale moldo-ucrainene privind protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:59 0:00
Link direct

Iuliana Cantaragiu
Iuliana Cantaragiu

Iuliana Cantaragiu: „La ultima ședință a Comisiei nistrene, partea ucraineană a venit cu o declarație pozitivă. Este un rezultat al lobby-ului făcut de societatea civilă și alte instituții pe parcursul ultimilor doi ani de zile cu referire la faptul că planul privind extinderea hidroenergetică a Ucrainei va fi supus evaluării strategice de mediu, ceea ce era normal să se întâmple încă în momentul în care era în proces de elaborare acel plan. Asta este conform normelor europene, este conform inclusiv legislației Ucrainei, care a fost armonizată la directivele Uniunii Europene și este conform Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, așa-numitei Convenții Espo. Consider că acesta este un lucru pozitiv, fiindcă drept urmare ei au comunicat că suspendă orice acțiune în acest sens până când se va face acea evaluare strategică de mediu. Este un pas înapoi făcut de Ucraina. Acum îngrijorările ecologiștilor atât din Ucraina, cât și din Republica Moldova rămân oricum a fi în ideea că dacă... adică sunt bazate mai mult pe lipsa de încredere, în mod special a societății din Republica Moldova față de partenerul din Ucraina.”

Europa Liberă: Și această lipsă de încredere are rădăcini în realitate?

Iuliana Cantaragiu: „Da, are rădăcini, care reies din comportamentul partenerului ucrainean de-a lungul anilor, inclusiv în vederea extinderii, de exemplu, a Nodului hidroenergetic nistrean care este astăzi între Novodnestrosk și Nahoreanî lângă Naslavcea, care a fost extins chiar în perioada ultimilor 15 ani, perioadă în care Ucraina trebuia tot să facă la fiecare pas, la fiecare extindere să facă evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cum am spus, în baza Convenției Espo, ceea ce Ucraina nu a făcut. Și aceeași problemă a apărut, de exemplu, la ultima ședință a Comisiei nistrene noi am adus-o din nou în discuție, fiindcă am aflat din ultimele informații furnizate de către Ambasada Republicii Moldova în Ucraina, informații care au parvenit în toamna anului trecut, precum că Ucraina vrea să mai instaleze încă trei turbine la acel complex hidroenergetic și a găsit și finanțare pentru ele din banii chinezilor, 500 de milioane de dolari și, respectiv, ei califică asta ca și finalizarea proiectului care a fost elaborat în anii ‘60-’70 ai secolului trecut, iar noi calificăm asta ca extindere. Și am solicitat respectiv să se conformeze prevederilor internaționale a căror parte suntem ambele țări.”

Ucraina a găsit și finanțare din banii chinezilor, 500 de milioane de dolari...

Europa Liberă: Și de ce acest aspect, această extindere a Hidrocentralei Novodnestrosk pe Nistru trebuie să ne alarmeze?

Iuliana Cantaragiu: „Fiindcă astăzi problema cea mai importantă sau impactul cel mai important, vizibil pe care îl resimțim astăzi este Complexul acesta hidroenergetic nistrean, deci Hidrocentrala de la Novodnestrosk și Naslavcea. Este, dacă vă aduceți aminte, în 2015-2016 toată presa vuia despre setea hidrologică, alarmele de sete hidrologică pe care le anunța Serviciul Hidrometeorologic de Stat, precum că nivelul Nistrului a scăzut foarte mult și este aproape să pună în criză, să sisteze aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău, întrucât apa ajungea aproape sub limita de pompare a apei din Nistru.”

Europa Liberă: Deci nu vorbim doar de un risc ecologic?

Iuliana Cantaragiu: „Nu, nu, nu. Este un risc social și economic, nemaivorbind de faptul că suferă foarte mult ecosistemele acvatice astăzi, în realitate suferă foarte mult iarăși ecosistemele din zona Ramsar (Nistrul de Jos). Chiar în zile acestea este o expediție pe Nistru care evaluează acel impact al funcționării Hidrocentralei de la Novodnestrosk asupra Nistrului în partea inferioară a hidrocentralei, adică cea care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Grație susținerii pe care ne-o acordă Guvernul Suediei, se elaborează, este în proces de evaluare acum un studiu de evaluare a impactului acestui complex hidroenergetic nistrean asupra aspectelor de mediu economice și sociale ale Republicii Moldova. Acest document trebuie să servească drept bază, o argumentare științifică în negocierile noastre cu Ucraina privind funcționarea acestui complex hidroenergetic, regulamentul privind funcționarea complexului hidroenergetic pe care Ucraina vrea ca noi să-l aprobăm împreună în cadrul comisiei. De asemenea, acest studiu trebuie să servească drept bază în negocierile Acordului privind funcționarea complexului hidroenergetic nistrean, care se află în proces de negociere deja de 10 ani de zile. Și lucru care a fost stopat sau, așa, tărăgănat datorită iarăși intervenției societății civile, fiindcă era o situație în 2017 când se știa că a fost o înțelegere între guvernul precedent, între domnii Vlad Plahotniuc și Petro Poroșenko pentru a fi semnat în regim de urgență acel acord, întrucât era vorba de anumite beneficii financiare la mijloc. Dar datorită intervenției și presiunilor exercitate, noi am reușit, cel puțin, să tărăgănăm procesul, astfel ca Guvernul Republicii Moldova să nu semneze în mod pripit ceva ce ar putut să aducă un impact devastator asupra societății în următoarea perioadă.”

O expediție pe Nistru care evaluează acel impact al funcționării Hidrocentralei de la Novodnestrosk...

Europa Liberă: Totuși, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Tratatul Comunității Energetice conțin directive care țin de mediu, ecologie, bazinul râului Nistru. În ce măsură autoritățile moldovene folosesc aceste instrumente, ca să le spunem așa, pentru a-și proteja interesele în negocierea cu partea ucraineană?

Iuliana Cantaragiu: „Republica Moldova împreună cu Ucraina deja au armonizat la capitolul evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv Directiva cadru a Uniunii Europene privind apa, deci deja sunt armonizate legislațiile noastre naționale, dar ele se referă, bineînțeles, la aspectul cum își gestionează fiecare țară resursele de apă și în același timp ce impact are orice activitate economică asupra mediului și, respectiv, din asta reiese dacă se eliberează autorizație sau nu se eliberează autorizație cu privire la funcționarea activității economice, dar există convenții internaționale, și anume convențiile acestea internaționale și, repet, Convenția Espo, convenția privind evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv este Convenția Helsinki referitoare la apele transfrontaliere, care impune țările parte ale acestor convenții să gestioneze resursele de apă în context transfrontalier, adică cu acordul tuturor părților implicate referitor la un bazin hidrografic. În baza Convenției Helsinki a fost, de fapt, semnat Acordul privind protecția și dezvoltarea durabilă a fluviului Nistru, acordul bilateral între Ucraina și Republica Moldova, care a fost semnat la Roma în 2012 și cu mari eforturi și un parcurs îndelungat, în sfârșit, a fost ratificat și de Ucraina și în baza lui a fost stabilită această comisie bilaterală, ceea ce este un lucru pozitiv, deși este încă foarte mult de lucru, bineînțeles. Trebuie, în primul rând, să avem încredere reciprocă, să dezvoltăm această deprindere bazată pe fapte și Convenția Espo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iarăși ambele țări suntem parte a acestei convenții și conform ei trebuie să ne supunem prevederilor acestei convenții care impune partea, de exemplu, care, în cazul de față Ucraina, care construiește sau dezvoltă o activitate economică care are un impact transfrontalier să facă această evaluare și s-o consulte cu partea afectată, adică Republica Moldova, acea activitate și în caz că nu se găsește un acord comun cu privire la această activitate economică, ea nu se dezvoltă ulterior. Și în cazul în care Ucraina, bunăoară, nu va vrea să se conformeze acelei prevederi, Republica Moldova este în drept și trebuie să sesizeze Comisia și Secretariatul Convenției Espo și mai departe vin deja prevederi sau influențe din partea Secretariatului Convenției Espo asupra Ucrainei.”

Europa Liberă: Totuși există un scenariu în care toate părțile ar fi satisfăcute? Vorbesc de Republica Moldova, Ucraina, partenerii externi și ecologiștii, deoarece complexele energetice pe râuri sunt cumva din start dăunătoare pentru ecologie și biodiversitate.

Iuliana Cantaragiu: „Deocamdată, inclusiv pe plan mondial nu există un consens între toate părțile implicate și nu văd cum el ar putea exista în viitorul apropiat din motiv că nu toți oamenii sunt ecologiști, nu toți oamenii privesc lumea din jurul nostru într-o perspectivă durabilă. Așa este în mare parte creată mentalitatea noastră și modul nostru de a gândi – al oamenilor, mă refer, majorității oamenilor –, că vor să obțină un profit imediat, bineînțeles fără să se gândească cât ne va costa acest profit imediat ulterior în materie de existență a noastră, de durabilitatea vieții noastre, cum vor fi afectate ecosistemele, cum va fi afectată viața noastră peste 10, 20, 50, 100 de ani. Și ecologiștii sunt pe poziții, în ultimii ani foarte mult se vorbește despre faptul că hidroenergetica nu mai este și nu trebuie să fie calificată ca energie verde, fiindcă da, pe de o parte, ea produce energie fără emisie de CO2, fără emisie de gaze cu efect de seră, dar pe de altă parte, omoară biodiversitatea care este absolut necesară pentru procesele se autoepurare a apei și tot felul de servicii ecosistemice și de zonele umede care sunt într-un bazin hidrografic, serviciile ecosistemelor acvatice și toate astea sunt periclitate și au un impact negativ poate mai mare decât beneficiul pe care îl aduce acea energie electrică produsă de o hidrocentrală. Deci ar trebui, probabil, să ne orientăm spre alte surse de energie, să investim în inovații și în cercetare, în aceleași captatoare solare, în energia soarelui, în energia vântului, care au un impact negativ mult mai mic decât, bunăoară, hidroenergia.”

Încă n-am avut o discuție cu noua guvernare referitor la acest subiect...

Europa Liberă: Odată cu schimbarea guvernării, observați și o schimbare de atitudine în ceea ce ține de problema Nistrului sau e prea devreme să facem concluzii?

Iuliana Cantaragiu: „Este foarte devreme să facem concluzii, fiindcă încă n-am avut o discuție cu noua guvernare referitor la acest subiect, care este unul foarte complex și cred că nici noua guvernare foarte bine încă nu realizează, nu este pusă în temă pe acest subiect. Săptămâna viitoare vom avea o ședință a societății civile cu dna ministră a Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, unde vom prezenta și acest subiect în cadrul ședinței, dar ceea pentru ce pledează societatea civilă și nu doar societatea civilă, dar și funcționarii din domeniu, și alți oameni care înțeleg ce înseamnă protecția mediului, noi pledăm pentru existența Ministerului Mediului ca instituție aparte, lucru asupra căruia ne-am pronunțat și atunci când se discuta comasarea Ministerului Mediului cu Ministerul Agriculturii, fiindcă din cauza acestei comasări se pierde foarte mult din înțelegerea ce înseamnă protecția mediului și, respectiv, a slăbit foarte mult instituția de mediu, inclusiv în negocierea aspectelor astea privind protecția fluviului Nistru. Și acesta este un lucru extrem de important și care trebuie făcut acum cât este cazul, cât este momentul, cât încă nu s-a distrus totalmente acest domeniu.”

XS
SM
MD
LG