Președinta aleasă Maia Sandu consideră că, dacă și-ar da demisia, premierul Ion Chicu ar deschide cea mai ușoară cale către anticipate. Premierul Chicu spune la rândul său că Parlamentul trebuie dizolvat. Dar nu spune cum. Președintele în exercițiu Igor Dodon susține că anticipatele nu pot avea loc mai devreme de aprilie 2021.
Cum pot evolua lucrurile și cât de legitim este actualul legislativ în condițiile în care un sfert din deputați sunt traseiști, aflăm peste câteva minute într-un interviu cu fostul deputat Iurie Țap.
Europa Liberă: E clar sau nu e clar ce se întâmplă în legislativ, dle Țap?
Iurie Țap: „Problema Republicii Moldova, eu de mult timp insist, este cea valorică. Atunci când avem o societate în care piramida valorică este inversată, evident, în parlament nimeresc oameni care sunt departe de a avea acea calitate. Și în acești 30 de ani, guvernările care s-au perindat nu s-au orientat, nu au făcut politici care să fie cu bătaie lungă, pentru că valorile sau atitudinea se formează de către putere. Astăzi, noi suntem acolo unde suntem. Și atunci când văd luările de cuvânt, luările de atitudine sau inițiativele chiar mă crucesc, e o lipsă totală de pregătire.”
Europa Liberă: Se insistă pe ideea că acest parlament nu mai reprezintă voința poporului și doar dizolvarea lui și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate ar putea să fie deznodământul crizei politice, iar în altă ordine de idei, chiar dacă toți actorii politici din legislativ spun că își doresc aceste alegeri, Constituția spune foarte clar în ce cazuri poate fi dizolvat parlamentul într-o republică parlamentară.
Iurie Țap: „Parlamentul actual a fost ales în condițiile unor proceduri viciate, în condițiile utilizării la maximum a resurselor administrative și, respectiv, această putere este viciată, nemaivorbind despre acel traseism. Or, plecarea de la Partidul Democrat la „Pro Moldova”, ulterior, la „Pentru Moldova”, asta este un lucru ieșit din comun. Sigur, el nu este unul reprezentativ. De ce? Pentru că nu mai reprezintă votul acelui cetățean. Din alt punct de vedere, orice autoritate publică își pierde legitimitatea atunci când cetățeanul se revoltă de faptul că ei nu promovează politicile adecvate. Atunci când cetățenii se revoltă, autoritatea își pierde legitimitatea. Sigur, parlamentul actual nu mai are nicio legitimitate.
În virtutea circumstanțelor, votul acordat pentru Maia Sandu, de fapt, este un vot de blam nu doar pentru Igor Dodon, ci și pentru PSRM, pentru acea majoritate parlamentară, pentru acea politică, pentru că oamenii au acceptat și mesajul Maiei Sandu, și mesajele celorlalți candidați de pe centru-dreapta care ulterior au susținut-o și oamenii vor schimbări reale, oamenii vor luptă reală cu corupția, oamenii vor politici economice care să fie în beneficiul lor.”
Europa Liberă: Ce vor deputații?
Pentru majoritatea [deputaților] alegerile parlamentare nu sunt dorite, pentru că ei ar putea să rateze următorul legislativ.
Iurie Țap: „Ce vor deputații? Îmi pare rău, dar ei vor să rămână în continuare la putere pentru a-și realiza interesele meschine, interesele înguste. Un exemplu elocvent ar fi aceeași „Arenă Chișinău”, pe care au promovat-o doi ani în urmă, 200 și ceva de milioane atunci și pe parcurs încă peste 100 de milioane și ea astăzi este în paragină, să spunem așa. Banul public astăzi investit trebuie să producă efecte, fie că vorbim de pensii, salarii, fie că vorbim de anumite servicii, fie că vorbim de ceva pentru viitor. Partidul Democrat în frunte cu Pavel Filip, ei sunt cei care, de fapt, i-au permis și i-au ajutat lui Plahotniuc să facă acest dezastru. Același Andrian Candu, care astăzi încearcă să moralizeze sau să dea sfaturi de bonton și, evident, pentru ei, pentru majoritatea alegerile parlamentare nu sunt dorite, pentru că ei ar putea să rateze următorul legislativ.”
Europa Liberă: Dar cine este majoritate în parlament?
Iurie Țap: „Chiar dacă nu este oficializată, ea s-a prefigurat foarte clar.”
Europa Liberă: Pe de o parte, se zice că ea există, iar PSRM și Partidul „Șor” spun că nici nu e vorba despre o coaliție și nici nu poate fi vorba despre o alianță între aceste două partide. De ce nu ar scoate la vedere această intenție a acestor două entități că vor să fie majoritate?
Iurie Țap: „Ceea ce domină societatea în ultimii ani este ipocrizia sau fățărnicia, cum ar spune moldovenii, neadevărul. Păi, iată, acești politicieni în continuare încearcă să manipuleze cetățenii.”
Europa Liberă: Ce înțeleg cetățenii din toate aceste jocuri?
Iurie Țap: „Eu cred că mai degrabă sunt zăpăciți, pentru că contează nu ceea ce spui, contează ceea ce faci, faptele contează. Și atunci când tu votezi legi împreună și când votezi legi dubioase, mai ales atunci când au susținut această idee cu re-subordonarea Serviciului de Informații și Securitate, păi, cei care au votat nu înțeleg niște lucruri elementare. Pentru că, în primul rând, Republica Moldova, dacă e să luăm așa, din perspectiva doctrinară, ar fi una semi-prezidențială, cu toate că această formă este foarte discutabilă. Apropo, Constituția noastră a fost inspirată de cea română și, respectiv, de cea franceză, atunci când ea statuează anumite lucruri, când președintele este declarat garant al suveranității naționale.
Or, ce înseamnă suveranitate națională? Articolul 2 din Constituție spune: suveranitatea națională aparține poporului. Aceasta înseamnă puterea poporului, voința poporului. Dacă el este garant al Constituției, este cea mai înaltă, principala funcție a președintelui care este trecută cu vederea. Atunci, de aici trebuie să vină și instrumentele care i se acordă președintelui sau acestei funcții, ca el s-o poată realiza. Simplu spus, Serviciul de Informații și Securitate este acel instrument care trebuie să facă analizele respective și să prezinte informațiile necesare președintelui, ca acesta să poată lua decizii pentru a asigura acea suveranitate. Pe de altă parte, în raport cu puterea legislativă, el are anumite atribuții. De ce? Fiindcă el promulgă legile, el le poate întoarce înapoi. Deci, el are raportare și la funcția legislativă, și la funcția executivă. Una e că el desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, dar cel mai important – el poate în anumite cazuri, în anumite condiții să suspende hotărârile de guvern până când se pronunță Curtea Constituțională. Astfel, el are tangență cu toate cele trei ramuri ale puterii. Iată prin aceste atribuții el asigură ca puterile să funcționeze în favoarea cetățeanului, adică astfel el asigură suveranitatea.”
Europa Liberă: Și când apare această relație ostilă în raport cu președintele, mă refer la o relație ostilă din partea legislativului, executivului, așa cum s-ar prefigura în acest moment, ce poate să facă președintele?
Iurie Țap: „Foarte bună întrebare. Noi trebuie să explicăm aceste lucruri cetățenilor, pentru că noi trebuie să creștem cetățenii...”
Europa Liberă: Cultura cetățenilor...
Iurie Țap: „Exact, cultura politică a cetățenilor. Ei trebuie să voteze conștient președintele. Iarăși, Constituția îi acordă instrumente, ea trebuie citită atent.”
Europa Liberă: Dl Țap, noi ne amintim când Igor Dodon era suspendat pentru 5 minute, ca altcineva, speakerul să promoveze legile. Același lucru s-ar putea să se repete și acum.
Iurie Țap: „Constituția prevede un așa instrument în care scrie foarte clar: președintele poate adresa mesaje parlamentului privind principalele probleme ale națiunii. Ce înseamnă aceasta? Președintele trebuie să meargă în parlament și să prezinte acest mesaj...”
Europa Liberă: Și în cazul acesta ar putea socialiștii și cei din „Pentru Moldova” constituită din deputații neafiliați și cei din Partidul „Șor” să părăsească sala, să nu existe cvorum.
Președintele, fiind ales direct, este obligat să pună presiune pe parlament, pe guvern.
Iurie Țap: „Contează ca președintele să meargă în parlament. Chiar dacă ei o să părăsească sala, președintele să prezinte aceste principale probleme. Trebuie să le adreseze parlamentului, legislativului, fiindcă el este cel care decide, care dezbate, deliberează și decide, dar, totodată, acest mesaj se adresează poporului, cetățenilor. Totdeauna încerc să fac legătura, educația cetățenilor și următorul pas, că nu se termină aici, președintele poate să consulte prin referendum, poate să inițieze un referendum, dar această cale este departe. Președintele poate să consulte cetățenii făcând și anumite întruniri, poate să convoace, din punctul meu de vedere, și acea Mare Adunare Națională prin intermediul căreia să pună presiune pe legislativ, pe guvern. Este o cale și eu am susținut și voi susține în continuare că președintele fiind ales direct, având această susținere masivă, trebuie, este obligat să pună presiune pe parlament, pe guvern, care nu sunt reprezentative.”
Europa Liberă: Nimeni astăzi nu poate răspunde la întrebarea: când să aibă loc alegerile parlamentare anticipate? Dacă într-o voce s-ar părea că toți spun că trebuie să aibă loc anticipate, nimeni nu știe când.
Iurie Țap: „Bine, sigur că trebuie urmate procedurile, nu le poți încălca, sigur că trebuie urmate, dar mergem de la inversul, trebuie să vedem acest calendar, această foaie de parcurs să pornească de la cadrul legal pe care îl avem. Cel mai important este să înțeleagă astăzi și primul ministru că guvernul lui nu mai este unul reprezentativ, de fapt, este un guvern care acoperă niște politici foarte proaste, dubioase.
Dacă am avea un guvern care lucrează bine, coerent, în doi-trei ani situația s-ar schimba radical.
Și atunci, plecarea în demisie a guvernului Chicu ar permite ca alegerile să aibă loc chiar în această primăvară. Și dacă cei care se pronunță că reprezintă poporul astăzi și, hai să zicem, și Partidul „Șor”, și platformele diferite, păi, mergeți la alegători, obțineți votul și atunci formați acea majoritate parlamentară, asumați-v-o. Iar celelalte partide trebuie să folosească această perioadă nu cu mesaje incoerente, nu să meargă frustrați, dar să unifice acest mesaj, să identifice principalele probleme pe care le avem și să încerce să le cristalizeze, adică nu te uita să participi, să faci zgomot, uită-te la acea majoritate parlamentară pe care trebuie s-o obții pentru a forma un executiv, un guvern reprezentativ și să pornim. Dacă am avea un guvern care lucrează bine, coerent, în doi-trei ani situația s-ar schimba radical.”
Europa Liberă: Dvs. ați amintit că e nevoie de o foaie de parcurs ca să fie elaborată și să fie clar fixați pașii care trebuie făcuți până la dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. E lipsă de dialog în parlament, între putere și opoziție.
I
Transparența deplină este cea care poate schimba situația
urie Țap: „Atât opoziția, cât și puterea trebuie să-și pregătească aceste foi de parcurs și să încerce totuși să dialogheze. Dacă nu se aranjează acest dialog, atunci ieșiți, adresați-vă către popor, dar cu aceste agende foarte concrete, scrise, puse pe hârtie ca să demonstrați, atunci poporul să vadă. Oamenii trebuie informați bine, corect, ca ei să fie conștienți, adică nu manipulați, nu mințiți, nu fiți ipocriți. Cum să avem o societate sănătoasă, când politicul este ipocrit, când spune una și face a doua, a treia, a șaptea, a noua? Deci, transparența deplină este cea care poate schimba situația.”
