Linkuri accesibilitate

Iurie Muntean (Congresul Civic): „Suntem un partid de stânga, dar un partid al majorității”


Iurie Muntean, Congresul Civic: Sutem un partid de stânga
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:26 0:00

Iurie Muntean, Congresul Civic: Sutem un partid de stânga

Până în prezent, CEC a înregistrat 16 concurenți pentru alegerile parlamentare anticipate, iar alte 3 dosare se află în proces de examinare. Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscrisi în cursa electorală. Cu nr. 2 în buletinul de vot va figura Partidul Congresul Civic. Economistul Iurie Muntean este primul pe lista candidaţilor la funcţia de deputaţi ai formațiunii care vrea să introducă un venit de stat pentru toată lumea, o Bancă de stat și în general să mărească mult rolul statului în gestionarea economiei și a vieții publice.

Iurie Muntean prezintă partidul Acțiunii Comune - Congresul Civic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:23 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri din 11 iulie?

Iurie Muntean: „Mizele sunt foarte mari. Eu înțeleg că cetățenii această afirmație o aud, practic, la fiecare patru ani, dar situația în cazul de față este absolut ieșită din comun, să nu spun mai mult. Din mai multe considerente, noi chiar suntem la marginea unei prăpastii, unui abis adevărat, pentru că Moldova este părăsită de cel puțin 106 cetățeni zilnic.

Suntem la marginea unei prăpastii, Moldova este părăsită de cel puțin 106 cetățeni zilnic.

Deci, la momentul actual avem patru pensionari la cinci persoane încadrate în câmpul muncii, 700 de mii la 900 de mii, dacă tendința ultimilor trei ani se va menține, dar noi nu avem niciun temei să credem că această tendință, acest trend se va schimba, noi până în 2025 ajungem la unu la unu, ceea ce înseamnă în condițiile valorii adăugate pe care o generează economia Republicii Moldova – doar nu suntem Japonia, cu automatizare și robotizare –, deci economia o să ajungă la un colaps și nu numai economia, dar și întregul sector social, la fel ca și societatea...”

Europa Liberă: Ce trebuie să decidă aceste alegeri?

Iurie Muntean: „Aceste alegeri, ca niciodată, trebuie să reprezinte o competiție nu a platformelor electorale tipărite la kilogram ca un element de ritual, de ritual electoral, dar trebuie să reprezinte o competiție de planuri de acțiuni. Nu vedem niciun partid care ar prezenta cetățenilor planul de acțiuni. Eu am în vedere un plan pe direcții, cu parametri de cuantificare, cu obiective clare, cu sarcini de rezolvat, cu resursele identificate și cu rezultatele scontate. Deci, nimic de acest gen nu avem, avem iarăși doar schimburi de acuzări și de „kompromaturi” ș.a.m.d. Deci, nimic nu se schimbă, însă noi trebuie să înțelegem că o să ajungem la 11 iulie, vom merge mai departe, o să vină 12 iulie și atunci, ce facem?

Mai multe despre Congresul Civic găsiți aici

Acum, ca niciodată, trebuie să întreprindem ca și așa-numită clasă politică (urăsc această expresie), dar în cazul de față nu numai ca și clasă politică, dar ca și întreagă societate trebuie să ne unim eforturile ca să oprim toate trendurile acestea distrugătoare și dezastruoase pe care le vedem. Și eu cred că în Republica Moldova nu există niciun cetățean care ar putea să nege sau să obiecteze că Republica Moldova se află într-o situație de dezastru.”

Europa Liberă: Despre poziționarea Partidului Congresului Civic ce ne puteți spune?

Suntem un partid de stânga, dar, totodată, un partid al majorității.

Iurie Muntean: „Suntem un partid de stânga, nu numai prin orientarea noastră valorică stabilită în manifestul nostru sau programul și în statutul nostru, dar și de facto. Este vorba de justiția socială, este vorba de solidaritate, de umanism, de viziunea științifică asupra Universului ș.a.m.d., dar apartenența noastră în calitatea unui partid de stânga, în primul rând, noi o manifestăm prin acțiunile noastre. Suntem un partid de stânga, dar, totodată, un partid al majorității.

De ce? Pentru că noi suntem, de fapt, unicul partid care a ieșit cu planul de acțiuni elaborat nu ieri și nu peste noapte, elaborat de-a lungul ultimilor un an și jumătate, bazându-ne pe experiența noastră, bazându-ne pe greșelile pe care le-am făcut, bazându-ne pe un lucru foarte serios de acasă. Iată, noi am venit cu acest plan și noi acum mergem de la casă la casă, de la om la om cu explicarea acestui plan, cu dezbaterea acestui plan, cu primirea propunerilor...”

Europa Liberă: Propun ca Dvs. să vorbiți despre oferta electorală și dacă ea cumva este raportată la așteptările cetățenilor, pentru că cunoașteți foarte bine ce spune alegătorul, că 30 de ani tot vin politicienii și ne promit și imediat după ce obțin votul și mandatul uită de promisiuni.

Iurie Muntean: „Deci, promisiunile, eu vorbesc de promisiunile de până acum, se încadrează în genul de literatură care se numește în popor pentru totul ce este bun și contra tuturor celor rele.

Un plan de acțiuni bine definit, concentrat pe cinci direcții de activitate...

În cazul nostru nu vorbim despre așa ceva, este vorba de un plan de acțiuni bine definit, care este concentrat pe cinci direcții de activitate: industrie, agricultură, învățământ, știință-inovații, ecologie, pași clari, cu acțiuni clare și cu rezultatele scontate.

Dacă e să vorbim despre industrie și agricultură, de exemplu, noi venim cu câteva cuvinte noi, mai corect ar fi idei, de exemplu: noi spunem că, în cazul în care statul, ca și instituție, nu asigură cel puțin reproducerea biologică, fiziologică a unui om, care este cazul nostru, noi avem sute și sute de mii de cetățeni care prin veniturile lor nu sunt în stare să-și asigure reproducerea biologică, adică supraviețuirea, deci acest stat nu poate fi numit stat, el poate fi calificat drept un lagăr de concentrare.

Venim cu ideea venitului social garantat.

Respectiv, noi venim cu ideea venitului social garantat, care urmează a fi plătit tuturor cetățenilor, apropo, calculele au fost făcute și ele-s absolut reale, noi nu vorbim despre ceva cosmic, noi nu vorbim despre...”

Europa Liberă: Dar în limbajul cifrelor ce arată aceste calcule?

Iurie Muntean: „La un moment dat, această plată trebuie să fie făcută lunar tuturor cetățenilor. Clar că trebuie să începem treptat de la anumite categorii, nu putem peste noapte să-l implementăm, calculele sunt făcute, este vorba de venitul care acoperă existența, dar nu existența oficială, ci cea reală, actuală.”

Europa Liberă: La cât se cifrează?

Iurie Muntean: „La momentul actual noi vorbim despre în jurul a 2.000-2.200 de lei aproximativ, care trebuie să reprezinte un venit garantat achitat cetățenilor lunar, începând cu anumite categorii, cum ar fi pensionarii, cum ar fi copiii.”

Europa Liberă: De unde bani?

Iurie Muntean: „Dar știți câți bani noi nu primim în bugetul public consolidat anual? Potrivit diferitelor evaluări, noi pierdem anual de la 10 până la 15 miliarde, și asta...”

Europa Liberă: Cum se pierd?

Iurie Muntean: „Prin furt, contrabandă, diferite scheme, evaziune fiscală, diferite scheme de parazitare în sistemul social, inclusiv la nivel de raioane. Deci, cheltuieli abuzive pentru sectorul social, exemple avem cât hăul - un gard de un milion și jumătate, un veceu de două milioane etc. Bani în țară sunt și sunt suficienți bani pentru a face, cel puțin, primul pas în direcția implementării acestei acțiuni mai departe, dar nu este o singură acțiune, este vorba de o propunere completă, pentru că noi propunem și fondarea unei bănci de stat, unde vor fi acumulate aceste mijloace. Banca de stat poate fi fondată, noi am avut bancă de stat...”

Europa Liberă: O bancă de stat asemănătoare BEM-ului?

Iurie Muntean: „Exact, dar banca de stat noi o putem fonda timp de câteva luni, foarte simplu, avem toată infrastructura necesară pe baza întreprinderii Poșta Moldovei. Este exemplul mai multor țări, inclusiv în Europa este vorba de circa 20 de țări care au recurs la un asemenea proiect.”

Europa Liberă: Dar Dvs. știți că cu o bancă de stat a dispărut un miliard?

Iurie Muntean: „Exact, la asta ajungem. Deci, de ce Poșta Moldovei? Pentru că Poșta Moldovei este o întreprindere de stat cu o acoperire maximală a întregului teritoriu al țării, dacă noi deschidem bancă de stat pe baza Poștei Moldovei, ca și fondator al acestei bănci noi o să avem reprezentanți nu că în fiecare raion, practic, în fiecare primărie, mai mult sau mai puțin. Schema ar fi: poșta-banca-farmacia de stat. Apropo, noi știm cu toții că infrastructura Poștei Moldovei nu se folosește la întreaga capacitate, la capacitatea deplină, adică avem și o oportunitate tehnică și tehnologică de a realiza acest lucru.

Banca de stat, pe lângă venitul necondiționat lunar, va trebui să asigure un echilibru pe piața serviciilor bancare care acum reprezintă un oligopol, banca de stat urmează să ofere credite la o dobândă zero micului business și banca de stat trebuie să opereze mijloacele fondului național de bunăstare, căruia urmează să fie transmise toate activele Republicii Moldova, ca și stat.

În agricultură, noi vorbim despre o implicare a statului mai concentrată, mai masivă, ca exemplu: importul centralizat al pesticidelor, îngrășămintelor, tehnicii și oferirea acestora cu condiții de credit sau în leasing fermierilor ș.a.m.d. Sunt mai multe propuneri, nu intru în detalii, căci vom scoate și o broșură.”

Europa Liberă: V-am întrebat despre poziționarea partidului Dvs. De ce? Pentru că pe stânga se încearcă coagularea forțelor, s-a creat blocul PSRM-PCRM și ei încearcă să capitalizeze voturile, i-ați avut drept colegi și pe dl Voronin, și pe dl Dodon.

Iurie Muntean: „Dna Valentina, dacă e să abordăm... Pe timpuri, da, pe timpuri a fost, pe Dodon până în 2011, când ne-a trădat și a plecat la Plahotniuc, pe Voronin până în 2014, când ne-a trădat și ne-a vândut lui Plahotniuc, da, au fost timpuri. Noi nu putem să vorbim în Republica Moldova de partide sau de eșichiere la general, în sensul clasic, canonic, numiți-l cum vreți...”

Europa Liberă: În baza doctrinei...

Ești de stânga, dacă aperi interesele Moscovei, ești de dreapta, dacă aperi interesele Bruxelles-ului.

Iurie Muntean: „Ei sunt de dreapta și de stânga, convențional, așa cum este primit în Republica Moldova. Deci, ești de stânga, dacă aperi interesele Moscovei, ești de dreapta, dacă aperi interesele Bruxelles-ului, ceea ce este o nebunie totală, adică nu avem, cu părere de rău, partide de stânga, nu avem, avem politicieni, avem activiști civici de stânga, care citesc cărți și scriu texte, dar partide de stânga, cu excepția Congresului Civic, cu părere de rău, nu avem.”

Europa Liberă: Care e bazinul dvs. electoral, dacă o parte din votanți totuși sunt de partea blocului PSRM-PCRM?

Iurie Muntean: „Noi pledăm pentru majoritate, beneficiarii principali fiind desigur că vârstnicii, femeile și copiii, adică beneficiarii politicilor pe care le vom promova. Deci, ca să înțelegeți, și din așa-numitul eșichier de dreapta, și din așa-numitul eșichier de stânga, Partidul Congresul Civic se bucură de susținere și numărul susținătorilor este în creștere. Noi pledăm pentru majoritatea societății. Clar, întrebarea e realistă: „Măi, dar cine o să voteze pentru voi?”.”

Vox pop: Ce părere aveți despre partidele-spoiler?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:42 0:00

Europa Liberă: Exact. Nehotărâții, cel mai probabil.

Iurie Muntean: „Acum noi avem foarte puțin timp ca să ne afirmăm în câmpul electoral. Răspunsul este foarte simplu: la momentul actual, noi avem o situație fără precedent, pentru că, practic, până în 2018 aproximativ, ponderea celor indeciși oscila în jurul la 20%, actualmente avem 40%, dintre care...”

Europa Liberă: Aproape 40...

Iurie Muntean: „Da, aproape 40, la acest moment.”

Europa Liberă: Și contați pe acest electorat nehotărât?

Iurie Muntean: „Da. Dintre care 5 puncte procentuale în general nu vor ieși la alegeri, vreo 5-7 se vor decide în cabina de vot și aproximativ 25 de puncte procentuale acum sunt în căutare și noi le vedem, pentru că mergem de la casă la casă, de la om la om, la așa-numitele „întâlniri de bandă” pe străzi, în locurile de aglomerație etc., deci vedem că foarte mulți cetățeni vizibil sunt în căutare activă de o oportunitate electorală. 25 la sută aceștia sunt cetățeni care nu vor vota în niciun caz, în ruptul capului pentru Maia Sandu și, pe de altă parte, în niciun caz, în ruptul capului pentru Igor Dodon și Vladimir Voronin. Ei sunt în căutare activă de o oportunitate interesantă...”

Europa Liberă: Dar au apărut mai multe entități politice acum care ochesc acest segment de electorat?

Iurie Muntean: „Da, de acord, dar noi avem câteva atuuri sau avantaje, care, mă rog, pentru că noi, de fapt, revenim la conceptul clasic al unui partid, noi suntem partidul care vine la cetățean cu un plan de acțiuni explicat în termeni clari, pe care cetățeanul poate să-l însușească foarte rapid și să intre în dezbatere, să vină cu idei.

Noi însă am hotărât că în această campanie nu vom recurge la dări de apreciere adversarilor noștri politici, noi venim cu o agendă constructivă. Oamenii s-au săturat și supra-săturat, ei vor să audă - eu vorbesc de cel puțin o pătrime din alegătorii care vor participa în alegeri -, vor să audă ceva concret, ceva nou, ceva interesant, ceva care pe dânșii îi respectă ca și oameni, cu care trebuie să vorbești despre lucruri interesante, sofisticate, lucruri posibile sau chiar imposibile, pentru că noi am ajuns la starea așa-numitei „idei naționale”.

Ideea națională este supraviețuirea și speranța posibilă.

Ce înseamnă ideea națională? Este un obiectiv generat de societate, un obiectiv al imposibilului. Deci, nu există idei naționale de genul mărirea pensiilor; în cazul nostru, ideea națională este supraviețuirea și speranța posibilă – «Есть ли жизнь в Молдове?», „Este oare viață în Moldova, poate cineva să trăiască în Moldova?”. Și asta-i premisa principală, asta-i oportunitatea și asta-i condiția apariției acestei idei. Noi venim cu un fel de răspuns la această idee care se coace și acum e reală.”

Europa Liberă: Deci, o să încercați să-i motivați pe indeciși să participe la alegeri?

Iurie Muntean: „Da!”

Europa Liberă: Ce părere aveți și câtă importanță are votul cetățeanului din stânga Nistrului și votul din diasporă?

Iurie Muntean: „Fiecare vot este important, toți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent unde se află, pe malul stâng al Nistrului fiind, într-un fel sau altul, restricționați în exercitarea dreptului la vot sau fiind în așa-numită „diasporă”. Nu-mi place acest cuvânt, ei sunt cetățenii noștri care se află temporar la lucru acolo și, apropo, unul din răspunsurile cu care noi venim – cum să-i aducem înapoi.

Clar lucru că nu toți vor reveni, dar avem, cel puțin, 20%, potrivit tuturor cercetărilor, care sunt gata să revină în Republica Moldova, numai oferiți-le condiții. Deci, nu cred că situația de la alegerile prezidențiale se va repeta, dar nu trebuie să supraestimăm votul cetățenilor din stânga Nistrului, pentru că, de fapt, la alegeri participă câteva zeci de mii. Asta-i practica, câteva zeci de mii, astea-s 2-3 mandate.

Cetățenii care se află în străinătate, da, ei au un cuvânt mult mai decisiv a spune, pentru că ei, evident, sunt mult mai mulți. Noi avem peste un milion, dar, de fapt, la drept vorbind, din ‘91 încoace în străinătate se află aproape două milioane de cetățeni ai Republicii Moldova sau foști cetățeni ai Republicii Moldova.

Da, ei au un cuvânt greu de spus, nu cred că ei vor fi atât de activi cum au fost, de exemplu, în campania prezidențială, dar votul lor va fi unul serios, unul solid și, da, apropo, noi lucrăm și cu cetățenii noștri, cu părere de rău, noi suntem lipsiți de acces la mijloace de informare în masă, dar acum am căpătat foarte mulți susținători în Italia, în Belgia, care promovează planul nostru de acțiuni. Avem reacții foarte interesante de la cetățenii noștri de acolo, plăcute, mă rog, care cu adevărat erau mult de așteptat, dar oricum.

Deci, nu trebuie să supraestimăm influența per total a voturilor cetățenilor din stânga Nistrului, în ceea ce privește votul cetățenilor din străinătate, da, el o să fie unul dacă nu decisiv, o să fie unul solid, oricum, doar de Igor Grosu să nu oprească cetățenii din stânga Nistrului iarăși la Varnița, spunându-le că ei sunt cumpărați ș.a.m.d. sau altcineva să nu stingherească cetățenii din străinătate să-și exercite votul.”

Europa Liberă: Ce scenarii postelectorale ar fi bune după alegerile din 11 iulie?

Iurie Muntean: „Vă spun. Noi intrăm în parlament, indiferent cu ce fracțiune noi intrăm – 5 mandate, 10, 15 mandate sau mai multe, vom vedea, dar faptul că vom intra în parlament nu provoacă dubii, văzând reacția cetățenilor. Congresul Civic formează agenda politică pe baza planului de acțiuni, caută aliați și-i găsește, eu cred că vor fi suficienți parlamentari în parlamentul viitor calitatea umană, calitatea materialului uman care va forma viitorul parlament nu va lăsa mult de așteptat, dar sper că va fi oricum mai bună decât cea pe care am avut-o până nu demult. Deci, noi vom căuta aliați, îi vom găsi și vor fi suficienți aliați pentru a înțelege, a se pătrunde de planul nostru de acțiuni, de a-l accepta, dezbate, de a veni cu obiecții, de a forma o majoritate și de a-l promova, pentru că dacă nu-l promovezi...”

Europa Liberă: Care forțe trebuie să creeze majoritatea?

Iurie Muntean: „Eu bănuiesc că majoritatea aceasta, în temeiul planului de acțiuni sau sub forma pe care o să-l promovăm...”

Europa Liberă: În baza rezultatelor alegerilor?

Iurie Muntean: „În baza rezultatelor alegerilor sau pe baza unui plan de acțiuni mai dezvoltat, poate mai detaliat ș.a.m.d., cu anumite obiecții. Deci, majoritatea asta poate să fie formată din reprezentanții tuturor fracțiunilor viitoare, cu excepția unei fracțiuni cu denumirea din trei litere, eu vorbesc de Partidul „Șor”, care urmează a fi pus în afara legii fără discuții, cu această fracțiune în niciun caz și niciodată nu vom coopera. Da, apropo, noi venim și cu un mesaj clar către cetățeni, chemându-i să nu-i voteze în niciun caz pe cei care au furat sau au contribuit la furtul miliardului, pe acei care vin să le cumpere voturile, pe acei care vin cu diferite amenințări și sperietoare gen gay-i din NATO, tancurile rusești, pe de altă parte și să nu-i voteze pe acei care nu vin la ei cu un plan de acțiuni concret.

Deci, majoritatea este posibilă. În cazul în care nu se va forma o majoritate pe baza unui plan de acțiuni concret, viitorul parlament nu va fi unul funcțional, evident, și mandatul lui nu va dura tare mult timp, pentru că cetățenii pe zi ce trece vor cere acțiuni concrete și astfel, practic, peste jumătate de an, maximum un an după alegerea parlamentului, vom avea o situație ori de începere a unei prăbușiri, ori o situație de opresiune mare din partea cetățenilor față de parlament de a fi schimbat și putem să avem iarăși alegeri parlamentare anticipate.

Dacă acest parlament care acum este în curs de a fi ales nu va forma o majoritate pe baza unui plan de acțiuni concret, nu va lua măsuri în vederea stopării tendințelor și trendurilor dezastruoase pe care le vedem, înseamnă că situația va ieși de sub control mai devreme sau mai târziu, dar eu aș spune că foarte rapid și încă o dată vom avea două opțiuni: ori prăbușire totală în ochii noștri, ori presiune din partea cetățenilor și alegeri cu formarea unei majorități noi, cu fețe deschise, cu idei ș.a.m.d.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG