Linkuri accesibilitate

Iurie Sanduța: Până acum Plahotniuc apărea prin interpuşi, dar am găsit documente semnate de el


Oligarhul Vladimir Plahotniuc într-un interviu cu jurnaliștii de la Reuters. 7 noiembrie 2016

35 de actuali și foști lideri politici internaționali și peste 300 de oficiali ai statelor lumii au legături cu companii ce folosesc paradisurile fiscale pentru a ascunde averi consistente, arată noile dezvăluiri „Pandora” ale Consorțiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie. Din R. Moldova apare în investigație fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Detalii despre aceste dezvăluiri aflăm din interviul cu jurnalistul de investigație RISE Moldova, Iurie Sanduța, cel care a analizat documentele ce au vizat R. Moldova.

Tamara Grejdeanu în dialog cu jurnalistul Iurie Sanduța despre „Pandora papers”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:08 0:00
Link direct

Iurie Sanduța: „Am făcut un schimb de experiență și de date cu jurnaliștii din diferite țări. De exemplu, la investigația la care am lucrat despre oligarhul Vlad Plahotniuc, am lucrat cu un jurnalist din Noua Zeelandă, pentru că el zicea că nu înțelege informațiile din Republica Moldova, fiindcă nu cunoaște româna și atunci, evident, l-am ajutat eu cu anumite informații, date, documente de aici și, la rândul lui, el m-a ajutat cu niște informații din jurisdicția offshore din Noua Zeelandă, acolo unde oligarhul Vlad Plahotniuc și-a creat un trust.”

Europa Liberă: Și înțeleg că nu este el singurul moldovean care apare în aceste documente?

În următoarele săptămâni o să tot publicăm mai multe povești despre persoanele de interes din R. Moldova...

Iurie Sanduța: „Da, în acest volum mare de documente, practic vorbim despre cea mai mare scurgere de date privind paradisurile fiscale, pentru că anterior în alte scurgeri, cum era Panama Papers, datele proveneau de la un provider sau doi, dar în acest caz practic vorbim despre 14 case de avocatură sau, altfel spus, fabrici de companii offshore, volumul de date e mult-mult mai mare și din considerentul acesta am întâlnit foarte mulți moldoveni, pornind de la oameni de afaceri, politicieni, funcționari foști și actuali mai sunt care sunt vizați în această investigație și în următoarele săptămâni o să tot publicăm mai multe povești despre persoanele de interes din Republica Moldova care apar în Pandora Papers.”

Europa Liberă: Pe RISE.md a apărut materialul în care este vizat Vlad Plahotniuc. Este singurul material sau persoana lui va mai apărea și în altele?

Iurie Sanduța: „Într-adevăr, noi am publicat „Bodyguarzii financiari ai oligarhului”. Este o investigație despre Vlad Plahotniuc. De când lucrăm noi la aceste proiecte internaționale, mă refer la Panama Papers și altele care au mai fost e prima dată când apare Vlad Plahotniuc direct într-o scurgere masivă de date. Până acum apărea în special prin persoane interpuse, dar acum noi am găsit multe documente pe care le-a semnat el personal, documente pe care le-a semnat familia lui, mă refer aici la fosta soție, Oxana Childescu, documente pe care le-au semnat protectorii lui, ca de exemplu, Andrian Candu, Cezara Salinschi și alte persoane din oficiile lui Plahotniuc din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Când spui „protectori”, ai în vedere persoane de încredere?

Iurie Sanduța: „Exact. Și aici aș mai adăuga un detaliu foarte interesant, și anume că de când e redacția RISE Moldova, și am avut până acum experiențe cu foarte multe tipuri de companii offshore, este prima dată când am întâlnit ca să fie un cetățean din Republica Moldova și să-și creeze un trust, pentru că trustul funcționează puțin diferit decât o companie tradițională. Într-o companie tradițională de obicei apare un administrator, apare fondatorul, dar în trust e mult mai complicat, are o structură mai complexă.”

Europa Liberă: Chiar am să te rog să faci o sinteză pe scurt a articolului. Eventual, ce ai scoate în față?

Iurie Sanduța: „Pentru noi a fost interesant să vedem, practic e prima dată când apare un cetățean din Republica Moldova într-un trust. Este vorba de trustul OTIV, pe care l-a fondat Vlad Plahotniuc, el apare direct în documente ca fiind fondatorul acestei organizații, OTIV, la fel acest trust are mai multe paliere, cum ar veni, dacă e scris pe Plahotniuc, după este compania offshore care a creat acest trust, la fel această organizație are protectori, protectorii sunt persoanele de încredere ale fondatorului și, totodată, ele aprobă tranzacții importante care au loc în cadrul trustului, ca de exemplu la un moment dat au venit câteva milioane în trust de la o altă firmă offshore, protectorii au aprobat venirea acestor bani și la fel au aprobat banii ca să plece spre beneficiarii trustului care era dna Oxana Childescu, fosta soție a dlui Plahotniuc. De asemenea, dl Andrian Candu, dar și alți protectori aprobau astfel de decizii de distribuție a banilor.”

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru un jurnalist de investigație care a mai scris despre averile și offshore-urile lui Plahotniuc să aibă acces la asemenea documente?

Iurie Sanduța: „Evident că până acum încercam să facem foarte multe conexiuni ca să ajungem la Plahotniuc prin interpușii lui, dar practic noi acum am reușit să analizăm inclusiv datele bancare, datele financiare provenite de la bănci din Letonia sau Elveția care erau stocate la fel în acest volum de date. De ce? Pentru că administratorul trustului avea acces inclusiv la conturile bancare ale firmei și ale trustului și ca să facă anumite rapoarte financiare, ei aveau nevoie de date bancare și evident că salvau o copie la aceste date bancare și noi am reușit să le consultăm, să vedem cum intrau milioanele pe conturi, cum ieșeau banii de pe aceste conturi. Pentru noi a fost un lucru foarte interesant, pentru că am mai scris și anterior anumite informații interesante despre Plahotniuc, despre firmele lui, despre companiile offshore, dar acum am avut acces la un alt volum interesant de date și la documente care pentru prima dată apar cu semnăturile lui.”

Europa Liberă: După publicarea unui asemenea material vă așteptați să fiți căutați de anchetatori poate care investighează cazul Plahotniuc sau poate s-a mai întâmplat?

Iurie Sanduța: „Da, desigur, astăzi deja am primit mai multe telefoane, inclusiv din zona oficială, în care m-au întrebat anumite detalii despre această anchetă și, din ce am înțeles, la nivel oficial deja s-a discutat această investigație și se încearcă să se facă anumite demersuri pentru a analiza unele informații din investigație și chiar să se facă anumite solicitări de informații peste hotare. Noi o să publicăm mai multe investigații legate de Pandora Papers, evident că și legat de această poveste cu OTIV, e un subiect pe care o să continuăm să-l documentăm.”

Europa Liberă: Poate nu doar în cazul Republicii Moldova, dar atunci când publicul citește despre transferuri de milioane, se prezumă că acești bani sunt iliciți sau nu neapărat?

Iurie Sanduța: „Am încercat și noi să aflăm și în cazul Republicii Moldova, și jurnaliștii din alte țări la fel. Una din primele întrebări pe care noi ni le punem atunci când vedem sumele mari de bani, pe noi ne interesează care este sursa banilor, din ce fonduri au venit acești bani și evident că am încercat în cazul cu OTIV să discut cu protectorul, Andrian Candu, și l-am întrebat care este sursa acestor bani, dar el a refuzat să-mi răspundă. Deci a început să-mi pună mie alte întrebări și a refuzat.

La mijloc s-ar putea ca să fie multe ilegalități, dar cert este un lucru – aceste transferuri se fac într-un mod netransparent...

Consider că la mijloc s-ar putea ca să fie multe ilegalități, dar cert este un lucru – aceste transferuri se fac într-un mod netransparent, într-un mod în care anchetatorii, de exemplu, moldoveni nu ar putea să vadă multe informații financiare, beneficiarii unor sume mari de bani. Am văzut informații despre o firmă care este populară aici, în Republica Moldova, și mă refer la Finpar, a fost vândută cu o sumă mare de bani și banii practic i-au scos din țară. Asta reiese din informațiile pe care le-am văzut noi, i-au scos și i-au dus în zone în care iarăși sunt impozite zero sau taxe mult mai mici. Aici cred că ar trebui să lucreze mai intens procurorii care au acces la mai multe bănci, pentru că la un moment dat s-ar putea să vină bani curați cu bani murdari, să se amestece pe niște conturi și într-un final să ajungă pe conturile unor persoane ca bani proveniți din vânzări de imobile sau altceva.”

Europa Liberă: Se știe că nu este ilegal să deții companii offshore, dar transferul averilor în paradisuri fiscale lasă anumite consecințe?

Iurie Sanduța: „Exact, nu este ilegal să ai companii offshore, nu este ilegal să ai un trust, doar că problema ține de transparență și trebuie să declari acele bunuri ca în cazul lui Plahotniuc, pentru că atunci când și-a deschis trustul el deținea o funcție publică și de-a lungul anilor urma să declare acest trust și companiile la fel de la care a beneficiat de mulți bani, însă el practic a ascuns acest lucru. Și din moment ce a ascuns, evident că trezește dubii privind sursa banilor, privind activitățile acestor companii care erau și mai mult din moment ce el era o persoană importantă din Republica Moldova. Și aici mă refer la faptul că avea controlul asupra anumitor instituții de stat și nu este exclus ca bani din bugetul public să fi ajuns la companiile lui prin anumite căi mai puțin legale. Deci putem să bănuim orice atâta timp cât el a ascuns anumite informații și nu le-a declarat în declarațiile lui privind conflictul de interese.”

Europa Liberă: Asta li se poate imputa și altor lideri politici din țările lumii că, având o funcție publică, ar fi trebuit să aibă averea la vedere, dar ei au preferat s-o camufleze cumva?

Iurie Sanduța: „De regulă, cei care apelează la serviciile offshore au intenția dacă se află într-o țară de risc și o țară coruptă să-și protejeze afacerile, dar cum e cazul Republicii Moldova de multe ori fug de taxe și în cazul în care banii pot să provină din anumite scheme preferă să le treacă prin companii offshore acolo unde ei încearcă să rămână în spate, anonimi. Și am observat că, de regulă, persoanele care apelează companiile offshore își la schimbă strategia în funcție de anumite evenimente publice sau, mai bine zis, scandaluri de presă, pentru că am observat că după Panama Papers, de exemplu, acest trust OTIV era fondat în Noua Zeelandă, dar după scandalul Panama Papers trustul vine în Cipru. De ce? Pentru că în Noua Zeelandă s-au făcut anumite schimbări de legislație care îi obligau pe beneficiari să facă anumite declarații de transparență. Practic, cam asta se întâmplă, tot migrează de la o jurisdicție la alta.”

Europa Liberă: Pe termen lung, asemenea scurgeri de informații produc totuși schimbări?

Iurie Sanduța: „Da, evident că aceste scurgeri de informații scot la lumină o groază de informații care nu se știau, o groază de informații pe care noi le bănuiam, dar nu puteam să le confirmăm prin anumite documente și informații și iată că, atunci când apare o scurgere de date, jurnaliștii pot să-și continue munca într-un mod mult mai productiv. Practic, de fiecare dată când apare o scurgere de date, pornim anchetele noastre după aceste date și după aflăm mult mai multe informații, deci încercăm să punem informațiile care apar în scurgerea de date cu informațiile despre care am scris anterior.”

Europa Liberă: Am remarcat mai multe reacții la articolul pe care l-ați publicat și mulți cetățeni se întrebau: și ce urmează, parcă despre faptul că Plahotniuc ar avea milioane în offshore-uri s-a mai scris? Cum ai răspunde la această întrebare?

Iurie Sanduța: „Noi am publicat mai multe anchete și la unele au fost reacții mai mari, la altele – reacții mai ușoare și, în primul rând, noi când publicăm o anchetă o facem pentru cititori, ca să informăm cititorii, dar evident că se întâmplă de multe ori că în baza anchetelor noastre se pornesc anumite anchete, inclusiv apar și anumite dosare. În urma acestei scurgeri de date, consider că la fel sunt foarte multe documente oficiale cu care s-au operat inclusiv operații bancare și consider că procurorii pot să se autosesizeze în baza unor informații pe care deja le-am publicat noi și să facă anumite comisii rogatorii în țările din care apar informațiile, inclusiv la băncile din Letonia sau din Elveția ar putea să afle mult mai multe, pentru că noi nu avem puterea asta de a primi oficial informațiile pe care le pot obține procurorii, doar să vrea.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG