Jean-Philippe Walter este comisarul pentru protecția datelor din cadrul Consiliului Europei. Împreună cu Alessandra Pierucci, președinte al așa numetului comitet pentru Convenția 108 privind protecția datelor, Walter, a făcut apel într-o declarație publică la guvernele europene să ratifice Convenția 108 pentru protecția datelor personale ale cetățenilor.
„La câțiva ani de la dezvăluirile Snowden care au relevat amploarea supravegherii în masă de către autoritățile publice, digitalizarea societăților noastre continuă, atingand cote greu de imaginat cu ani în urmă, căci toți am fost nevoiți să lucrăm sau să studiem online. Cu fiecare atingere a tastaturii trimitem in eter datele noastre personale. Care ne apartin. Suntem proprietarii de drept ai acestora. Fiecare mișcare făcută in fața camerelor telefoanelor noastre, fiecare mesaj sau fotografie, ne completează dosarul personal trimis in eter”, spun cei doi experți în mesajul lor. ”Pe măsură ce viața noastră devine din ce în ce mai digitalizată, datele noastre personale traversează granițe, iar protecția acestora devine o misiune aproape imposibilă. Confidențialitatea și protecția datelor sunt drepturi fundamentale. Acestea sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a societăților democratice mai ales acum, in aceasta era digitală, ” spune Walter într-un interviu cu Europa Liberă, în care reamintește că dreptul la viață privată este universal recunoscut de articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului, de articolul 17 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, precum și de Convenția europeană a drepturilor omului.
Europa Liberă: Uniunea Europeană a inclus confidențialitatea și protecția datelor în Carta sa a drepturilor fundamentale. În ce condiții poate încalca un guvern sau o structură a sa- cum sunt serviciile de informații- dreptul la confidențialitate și protecție a datelor noastre?
Jean-Philippe Walter: „Aceste drepturi nu pot fi încălcate. Pot fi limitate în mod legal, numai în condiții specifice și stricte, atunci când există amenințări la adresa securității naționale sau, cum este cazul pandemiei de coronavirus, pentru protejarea sănătății și vieții noastre.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reamintit recent importanța crucială, la nivel internațional, a garanțiilor adecvate, a drepturilor executorii și a căilor de atac legale eficiente atunci când datele cu caracter personal sunt procesate în scopul securității publice, apărării și securității statului.
În decizia în dosarul „Schrems II” 1 din 16 iulie 2020, Curtea a reafirmat că datelor cu caracter personal transferate în afara UE trebuie să li se ofere un nivel de protecție echivalent cu cel garantat în UE prin Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), și în lumina Cartei drepturilor fundamentale. Acest lucru nu a fost posibil în temeiul „Scutului de confidențialitate” convenit de UE și guvernul Statelor Unite ale Americii (SUA), care nu a conferit acest nivel de protecție. Programele de supraveghere bazate pe aceste dispoziții nu se limitează la ceea ce este strict necesar, a arătat instanța europeană. Această decizie are implicații dincolo de transferurile de date dintre UE și SUA și ridică mari semne de întrebare legate de transferurile internaționale de date.”
Europa Liberă: Și ce se poate face?
Jean-Philippe Walter: „ Impunerea unui instrument juridic global privind serviciile de informații. Iar acest instrument există: este Convenția 108+.
Convenția Consiliului Europei pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal (mai cunoscută sub denumirea de „Convenția 108”) este singurul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal deschis oricărei țări din lume.
Convenția 108 a fost recent modernizată..
Convenția 108 a fost deschisă spre semnare în 1981 și de atunci a influențat diverse legi internaționale, regionale (cum ar fi UE) și naționale privind confidențialitatea.”
Europa Liberă: Câte state au ratificat-o?
Jean-Philippe Walter: „La Convenția 108 au aderat 55 de state, iar Comitetul său numără peste 25 de observatori, formând un forum global alcatuit din peste 70 de țări de pe șase continente, care lucrează împreună la protecția datelor.”
Europa Liberă: Înțeleg că acest instrument legislativ a fost modernizat între timp.
Jean-Philippe Walter: „Convenția 108 a fost recent modernizată pentru a adapta acest instrument de referință la noile realități ale unei lumi din ce în ce mai conectate și pentru a consolida implementarea efectivă a convenției. Protocolul de modificare a Convenției 108 a fost deschis spre semnare la 10 octombrie 2018 la Strasbourg și de atunci a fost semnat și ratificat de numeroase țări.”
Europa Liberă: Ce aduce nou această modificare?
Jean-Philippe Walter: „Odată cu intrarea în vigoare, protocolul de modificare va realiza două obiective esențiale: facilitarea fluxurilor de date și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv integritatea și demnitatea umană în era digitală.
Convenția 108+, poate deveni un standard internațional privind confidențialitatea și protecția datelor în era digitală. Depinde de factorii de decizie politică și de guvernele din întreaga lume să profite de potențialul acestei convenții.”
Europa Liberă: ONU, prin raportorul pentru dreptul la viață privată, profesorul Joseph A. Cannataci, a recomandat deja „tuturor statelor membre ONU să adere la Convenția 108+” .
Jean-Philippe Walter: „Așa este. Aș mai menționa un aspect extrem de important legat de prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de securitate și apărare națională.
Convenția 108+ conține un sistem robust de verificări...
Drepturile prevăzute în convenție pot fi limitate numai atunci când acest lucru este prevăzut de lege și restricția constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică pe baza unor motive specificate și limitate, inclusiv securitatea și apărarea națională. Alineatul 3 al articolului 11 se referă în mod specific la activitățile de prelucrare în scopuri de securitate și apărare națională, iar cerința ca astfel de activități de prelucrare să fie supuse unei revizuiri și supravegheri independente și eficiente este clar prevăzută în Convenție.”
Europa Liberă: Și ce facem cu giganții din tehnologia informației care ne culeg datele in timp ce noi credem că tot ce facem este să scriem mesaje cu fosti colegi de liceu pe o platforma sociala sau alta? Conventia ne protejează doar de abuzurile serviciilor de informatii sau si de abuzurile acestor jucători din high tech?
Jean-Philippe Walter: „Problematica protecției datelor și riscul supravegherii noastre nu se limitează doar la instituțiile statului. Astăzi nu mai există o distinctie între viața noastră reală și cea virtuală. Companiile din IT ne urmăresc comportamentul, ne altătuiesc profile de consumatori și ne influențează deciziile. Fac apoi profit cu datele noastre, căci prin această supraveghere și profilare noi pierdem controlul asupra datelor noastre personale. Deci această protejare a datelor noastre trebuie să se aplice cu aceeași rigoare atât asupra instituțiilor statului cât și a actorilor privați, iar abuzurile trebuie rezolvate în justiție în baza unui instrument cum este Convenția 108+.”
