Linkuri accesibilitate

Ştiri

Joe Biden a discutat cu Vladimir Putin exprimându-și îngrijorarea în legătură cu unele acțiuni ale Rusiei

Președintele SUA, Joe Biden

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a discutat cu liderul rus Vladimir Putin marți, pentru prima dată de la inaugurarea sa în funcție pe 20 ianuarie, exprimând îngrijorări în legătură cu acțiuni ale Rusiei inclusiv tratamentul aplicat liderului de opoziție întemnițat, Aleksei Navalnîi, a spus Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt Jen Psaki a spus că Biden și Putin au mai luat în discuție propunerea președintelui americani de extindere cu cinci ani a tratatului Noul START, singurul tratat pentru controlul armelor nucleare încă în vigoare între Statele Unite și Rusia, care urma să expire pe 5 februarie. Președintele american și-a exprimat „sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei” în fața agresiunii ruse continue, a mai spus purtătoarea de cuvânt. Tot marți, Joe Biden a mai discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunându-i că intenționează să colaboreze cu aliații.

Vezi ultimele știri ale zilei

Papa Francisc, în vizită istorică în Irak, cere încetarea violențelor

Papa Francisc la Palatul Prezidențial din Bagdad

Papa Francisc a făcut apel la încetarea extremismului și violențelor la începutul primei vizite papale în Irak și primei sale vizite în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Papa a făcut remarca într-un discurs la palatul prezidențial din Bagdad, după întâlnirea cu președintele irakian Barham Saleh, oficiali guvernamentali și lideri religioși.

Papa a sosit vineri după-masă la Bagdad.

„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.

În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.

Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.

Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Planul de sprijin economic al lui Biden, dezbătut în Senat

Senatul Statelor Unite a început să dezbată vineri, 5 martie, planul de ajutorare economică de 1,9 trilioane de dolari al președintelui Joe Biden, lansându-se în foarte probabile dispute îndelungate asupra amendamentelor referitoare la felul cum vor fi cheltuiți banii.

Proiectul își propune să combată efectele pandemiei de COVID-19 și să contribuie la însănătoșirea economiei americane.

El prevede plăți directe de până la 1.400 de dolari (24.000 lei moldovenești) pentru majoritatea americanilor.

Sunt incluse de asemenea fonduri pentru vaccinarea anti-COVID-19 și pentru testare, ajutoare pentru state și pentru administrațiile locale, pentru școli și companiile aeriene, scutiri de taxe pentru oamenii cu venituri mici și familiile cu copii, ca și subvenții pentru asigurările medicale.

Republicanii din Senat sunt împotriva proiectului, pe liderul lor, Mitch McConnell, l-a numit „o treabă pripită, prost-orientată”.

Dacă Senatul aprobă totuși legea, ea va trebui trimisă înapoi Camerei Reprezentanților, controlată de democrați, pentru aprobarea finală.

Democrații speră ca Biden să obțină aprobarea înaintea datei de 14 martie, când expiră unele măsuri de sprijin curente.

Vaccinuri donate de România ajung peste Nistru

Autoritățile de la Chișinău spun că 1.810 doze de vaccin anti-COVID-19 din ajutorul umanitar oferit de România au fost transmise vineri autorităților sanitare din regiunea transnistreană.

Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare din guvernul moldovean spune că preluarea și administrarea vaccinelor în stânga Nistrului au constituit subiectul unor discuții ale specialiștilor medicali de la Chișinău și Tiraspol.

Sâmbătă, 27 februarie, în R. Moldova a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România.

Iar joi seară au ajuns în Moldova alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.

Oficiali guvernamentali moldoveni au spus vineri că R. Moldova are bani pentru achiziționarea unui milion de doze de vaccin, sau pentru imunizarea a 70% din populație.

Centrele comerciale pot activa și în weekend

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis ca centrele comerciale să poată fi deschise, în anumite condiții, și la sfârșitul săptămânii, anulând o restricție tot de ea impusă luna trecută.

Potrivit deciziei, administratorii centrelor comerciale vor fi obligați să monitorizeze starea de sănătate a angajaților, să măsoare temperatura clienților și să nu-i lase înăuntru fără mască.

Anunțul a venit la câteva ore după ce angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri în centrul Chișinăului, împotriva închiderii centrelor comerciale în weekend.

Reprezentanții ÎMM au spus că măsura a fost prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.

Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”, „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.

Tot vineri, Ministerul Sănătății a anunțat o nouă cifră înaltă de cazuri noi de infectare cu COVID-19 în 24 de ore, anume 1788. S-au înregistrat de asemenea 21 de noi decese provocate de COVID-19; printre ele, un cadru medical relativ tânăr: Natalia Catrangiu, în vârstă de 42 ani, medic nefrolog la un spital privat, în trecut angajată la Spitalul Clinic „Sfânta Treime”.

Ministerul Sănătății a mai anunțat vineri că au fost vaccinați cu vaccinul AstraZeneca peste 5000 de lucrători medicali.

Lituania respinge cererea de extrădare a liderei opoziției din Belarus

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia.

Ministrul de externe al Lituaniei spune că țara sa va ignora cererea guvernului din Belarus de extrădare a liderei opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia.

„Lituania a fost, este și va fi un zid de piatră în spatele căruia pot găsi refugiu toate forțele democratice persecutate”, a spus șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis. „Mesajul nostru către regimul din Belarus este – Nu vom lua în considerare cererea voastră”.

Țihanovskaia s-a refugiat în Lituania la puțin timp după alegerile prezidențiale controversate de vara trecută, câștigate potrivit regimului de la Minsk de liderul autoritar Alexandr Lukașenka.

Vineri, 5 martie, Procuratura Generală de la Minsk a spus că Țihanovskaia este căutată de autoritățile belaruse pentru „crime împotriva ordinii publice, siguranței publice, și statului”, și a cerut Lituaniei să o extrădeze.

Amnesty International cere dreptate în cazul deportării profesorilor turci

Amnesty International Moldova a îndemnat autoritățile de la Chișinău „să-și corecteze de urgență eșecul” de a-i trage la răspundere pe cei vinovați de expulzarea „șocantă și ilegală” a șapte cetățeni turci în țara lor de baștină în septembrie 2018, la cererea Turciei.

Potrivit unei declarații de presă Amnesty International, apelul vine înaintea unei ședințe a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei care va analiza cum s-a pus în aplicare o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul profesorilor turci de la Liceul Orizont din Chișinău, expulzați de Moldova la cererea regimului autoritar al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Amnesty International amintește că în iunie 2019 CEDO a decis că autoritățile moldovenești au încălcat drepturile cetățenilor turci la libertate și siguranță, precum și respectarea vieții de familie, și adaugă că Chișinăul „nu prea a făcut nimic în practică” pentru a implementa hotărârea CEDO.

Fostul şef al SIS, Vasile Botnari, este singurul oficial moldovean acuzat penal de „abuz de serviciu” în acest dosar. El a pledat vinovat și a fost amendat cu 88.000 lei la 16 septembrie 2020, mai notează organizația pentru drepturile omului în comunicatul ei de presă.

Papa Francisc în Irak

Papa Francisc și premierul Irak-ului, Mustafa Al-Kadhimi, pe aeroportul internațional din Bagdad, martie 2021

Papa Francisc a sosit vineri la Bagdad, începând prima vizită papală din istorie în Irak și prima lui călătorie internațională de la începutul pandemiei de COVID-19.

„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.

În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.

Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.

Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Nominalizări pentru distincția americană „Women of Courage”

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Departamentul de Stat al Statelor Unite va onora anul acesta 14 femei „extraordinare” din Belarus, Iran și alte țări, care au dat dovadă de spirit de conducere, curaj, inventivitate și spirit de sacrificiu.

Secretarul de stat Antony Blinken va găzdui ceremonia anuală International Women of Courage (IWOC) în spațiul virtual la 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, ca să le onoreze printre altele pe opozanta din Belarus întemnițată Maria Kalesnikava și pe Shohreh Bayat, arbitră de șah din Iran care a fugit din țară după ce a încălcat normele vestimentare stricte din Republica Islamică, se arată într-o declarație a Departamentului de Stat, datată 4 martie.

În declarație se mai spune că pe lângă cele 14 laureate individuale, vor mai primi distincția șapte femei-lider „extraordinare”, asasinate când se aflau în slujba comunităților lor în Afganistan.

Protest anti-restricții economice în capitală

Protest al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, 5 martie, 2021

Angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri, 5 martie, în centrul Chișinăului, împotriva restricțiilor de activitate comercială la sfârșit de săptămână impuse în cadrul efortului de combatere a pandemiei de coronavirus de tip nou.

Reprezentanții ÎMM spun că măsura este prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.

Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”, „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.

Ținta protestului a fost decizia din 15 februarie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică de închidere în weekend a centrelor comerciale, intrată în vigoare la 17 februarie, care afectează implicit activitatea întreprinderilor ce închiriază spații în acele centre.

Protestatarii au predat la Președinție o scrisoare către șefa statului, Maia Sandu, căreia îi cer sprijinul pentru anularea deciziei din 15 februarie a CNESP.

Tot vineri, mai mulți părinți și elevi au protestat – potrivit IPN – în fața Guvernului, împotriva educației de la distanță. Părinții, membri ai Asociației Obștești „Părinți solidari”, cer desfășurarea orelor online doar acolo unde se constată focare de COVID-19, a mai informat sursa citată.

Regizorul român Radu Jude câștiga Ursul de Aur la Berlinală. Olga Lucovnica câștigă Ursul de Aur pentru scurtmetraj

Directorul artistic al festivalului internațional de film de la Berlin, Carlo Chatrian, prezintă lista filmelor din competiţie, intre care un film realizat de Radu Jude (screeshot)

Scurtmetrajul Olgăi Lucovnicova "Nanu Tudor" a câștigat Ursul de Aur pentru scurtmetraj la a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Regizoarea este născută în 1991 în Republica Moldova. "Curajul ei, împreună cu abilitățile sale cinematografice, realizează un film puternic, emoțional și complex": aceasta a fost justificarea juriului Berlinale pentru acordarea Ursului de Aur, la categoria Scurtmetraj, Olgăi Lucovnicova.

"Nanu Tudor" este o coproducție Belgia, Portugalia, Ungaria. Recent, scurtmetrajul a fost premiat și de Fondul Audiovizual Flamand pentru cel mai bun documentar.

Olga Lucovnicova a studiat Regie la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Din filmografia regizoarei mai fac parte scurtmetrajele "O crenguță de scoruș" (2013), "Nu am, moarte, cu tine nimic" (2015), "Valurile pustiului" (2018) și "Nu e sfârșitul" (2019).

Filmul regizorului român Radu Jude, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a câștigat Ursul de Aur la ediția din acest an a festivalului internațional de film de la Berlin, care s-a ținut online.

Trivialitate, ipocrizia, dubla măsură, naţionalismul, sexismul, postcomunismul agresiv, rasismul structural etc. sînt elementele constitutive ale filmului lui Radu Jude, subintitulat, „Schiță pentru un film popular”, scrie de la Berlin corespondentul Europei Libere, William Totok.

Filmul „sintetizează anumite motive, scene sau întîmplări, întîlnite şi în creaţiile sale anterioare, amplificînd provocările sale cinematografice curajoase, deja cunoscute. Acum le-a transpus în imagini uneori şocant-îndrăzneţe, dublate de un limbaj care pare a fi licenţios şi o naraţiune voit defalcată. Într-un anunţ al Berlinalei, filmul lui Radu Jude este comparat cu un triptic. Tot acolo se spune că filmul dezvăluie critic formele de pudoare restaurativă, şovinismul ipocrit, judecăţile pseudopolitice şi conspiraţionismul grotesc”. (Trailerul poate fi accesat aici.)

România: președintele Iohannis critică închiderea dosarului 10 august 2018

București, Piața Victoriei: ciocniri între demonstranți și forțele de ordine, 10 august 2018.

În România, Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat joi ministrului Justiției Stelian Ion, într-o postare pe Facebook, să explice public de urgență cum s-a ajuns la închiderea dosarului 10 august 2018. „Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici”.

Reacția președintelui vine după ce marți Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August, decizia fiind definitivă.

Consecința închiderii dosarului este că șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă defenitiv de răspundere penală.

100.000 de oameni au protestat pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București cerând demisia guvernului condus atunci de prim-ministra Viorica Dăncilă din partea PSD. Protestatarii erau nemulțumiți de contra-reforma din justiție.

Mitingul, la care au venit și mulți români din diaspora a degenerat fiindcă printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, iar forțele de ordine au intervenit cu gaz lacrimogen, chiar de la primele ore ale protestului. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 70 au fost spitalizate din cauza substanțelor folosite.

A ieșit la iveală că în noaptea protestului, că existau echipe pregătite special pentru reprimarea manifestației, echipe care au răspuns unor ordine politice.

Papa Francisc începe o vizită de patru zile în Irak

Baghdad: credincioși în biserica Sf.Maria din capitala irakiană, înainte de a merge la aeroport în întâmpinarea Papei Francisc, 5 martie 2021.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, începe o vizită de patru zile în Irak, prima vizită în această țară a unui Suveran Pontif și prima călătorie în străinătate a Papei de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Vizita este văzută ca un semn de sprijin pentru comunitatea creștină din Irak, subminată de ani de război, persecuții religioase și criză economică dar și o tentativă din partea Suveranului Pontif de a relansa dialogul interetnic.

În ultimii douăzeci de ani, comunitatea creștină din Irak, una din cele mai vechi din lume, s-a redus de la 1,4 milioane la 250 de mii de oameni.

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong

Hong KOng: pe un ecran mare, în oraș, pot fi urmărite lucrările Congresului Național al Poporului de la Beijing, 5 martie 2021

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong, regiunea care se bucură încă – pe hârtie – de autonomie politică, pentru a asigura că „patrioți” vor fi la putere, un semn că nu va mai tolera proteste pro-democrație. La Congresul Național al Poporului, reuniune de o săptămână a legislativului, se va discuta amendarea legislației electorale actuale. Vineri, vicepreședintele legislativului a precizat că scopul este de a elimina „ambiguitățile” care au permis până acum activiștilor pro-democrație să fie aleși în structurile administrative locale din Hong Kong.

La ultimele alegeri pentru conducerile districtelor din Hong Kong, opoziția pro-democrație a câștigat majoritatea locurilor. Nu controlează însă Consiliul Legislativ, parlamentul fostei colonii britanice, dominat de forțele pro-Beijing.

Amendamentele la legea electorală vin după ce China a impus în Hong Kong, anul trecut, o nouă lege a securității naționale care limitează mult autonomia politică a regiunii. Criticii atrag atenția că legea este folosită de Beijing pentru a înăbuși opoziția și dizolva organizațiile activiștilor pro-democrație din Hong Kong. Aproape 50 de activiști au fost reținuți săptămâna trecută, sub acuzația de „subminare” a securității naționale în baza controversatei legi.

Hong Kong, fostă colonie britanică retrocedată în 1997, funcționează în baza principiului „o țară, două sisteme” politice dar Beijing-ul a încercat mereu să reducă această autonomie ceea ce în 2019 a dus la luni de proteste, multe violente, de stradă.

Din cauza pandemiei, Italia amână alegerile locale și regionale

Italia - explozia vulcanului Etna, văzută din Catania, 4 martie 2021.

Alegerile locale şi regionale din Italia, programate iniţial pentru sfârşitul primăverii, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi două surse guvernamentale, în contextul unor semnale privind o înmulţire a cazurilor pe fondul răspândirii noilor tulpini, relatează Reuters.

Alegerile locale din multe dintre marile oraşe din Italia, printre care Roma, Milano, Torino şi Napoli, vor avea loc între 15 septembrie şi 15 octombrie, au spus sursele, adăugând că decizia a fost aprobată de guvern printr-un decret. Alegerile locale sunt cruciale în Italia pentru că influenţează deseori politica naţională, în contextul în care liderii de partid îşi consolidează influenţa prin controlul asupra oraşelor şi regiunilor puternice.

Majoritatea partidelor din spectrul politic susţin guvernul de uniunea naţională condus de Mario Draghi, fost director al Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că administraţiile locale sunt una dintre puţinele zone unde partidele îşi pot aplica fiecare propriile politici.

Premierul interimar Ciocoi asigură că sunt bani pentru pensii, salarii și indemnizații

„Bani pentru salarii, pensii si ajutoare sociale sunt – și banii vor fi până la sfârșitul anului”, chiar dacă acest guvern interimar – care nu are puteri depline, mai ales când vine vorba finanțare externă – va continua, a asigura premierul interimar Aureliu Ciocoi. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, Ciocoi a mai spus că guvernul va continua să acorde indemnizația unică de 16 mii de lei medicilor infectați cu noul coronavirus. Din fondul de intervenție al guvernului se vor plăti și despăgubirile pentru urmașii medicilor care au decedat în legătură cu Covid-19, în total în jur de 100 de mii de lei.

Europa încearcă să sprijine eforturile administrației americane de a relansa negocierile nucleare cu Iranul

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat.

Statele Unite şi-au manifestat joi sprijinul faţă de decizia europenilor de a retrage rezoluţia împotriva Iranului pe care intenţionau să o depună la Consiliul guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) şi au declarat că speră ca Teheranul va fi de acord acum să dialogheze cu Washington-ul.
„Sperăm cu tărie că iranienii sunt de acord să accepte să dialogheze pentru a ajunge la progrese concrete, credibile", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Europenii au decis să retragă rezoluţia în încercarea de a readuce Teheranul la masa negocierilor cu SUA, un pas înainte salutat de Iran.

Fostul preşedinte american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear din 2015 cu Iranul, menit să împiedice Teheranul să utilizeze tehnologia nucleară în scopuri militare. Totodată a reactivat toate sancţiunile.

Noul preşedinte american, Joe Biden, a declarat că este gata să revină la acord dacă Iranul va respecta din nou restricţiile impuse programului său nuclear prin acest acord. Teheranl vrea însă ca cel puțin o parte din sancțiuni să fie ridicate înainte de reluarea negocierilor.

Italia, prima țară europeană, care blochează un export de vaccinuri anti Covid-19

Italia a blocat un transport de 250 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, produse de AstraZeneca, spre Australia din motiv că firma producătoare nu și-a achitat încă toate datoriile față de Uniunea Europeană. Vaccinurile blocate la export fuseseră fabricate în Italia.

Italia devine primul stat UE care pune în practică o nouă reglementare europeană legată de exportul de vaccinuri anti Covid-19 iar decizia a fost aprobată de Comisia Europeană, relatează BBC. Australia a anunțat că blocarea livrării nu o va afecta în mod special.

Până la sfârșitul lui martie, AstraZeneca nu va reuși să livreze decât 40% din volumul de vaccinuri achiziționat de UE, firma invocând probleme de producție.

CFM: guvernul nu poate interveni pentru că este o întreprindere de stat în autogestiune

Protestul feroviarilor, Chișinău, joi 4 martie 2021.

„Guvernul interimar, chiar dacă ar vrea, nu i-ar putea ajuta pe agricultori”, a declarat premierul Aureliu Ciocoi. Într-un interviu cu Europa Liberă, el a argumentat că orice sprijin suplimentar ar necesita rectificarea legii bugetului, ceea ce un guvern interimat nu poate face.

Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.
Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.

Ciocoi a atras însă atenția că subdezvoltarea pieței asigurărilor este o altă problemă centrală a agriculturii din R. Moldova, unde spre deosebire de Occident, fermierii nu sunt asigurați împotriva riscurilor iminente, cum sunt seceta sau inundațiile.

Cât privește problema angajaților de la Căile Ferate din Moldova, care au protestat joi la Chișinău cerând plata salariilor restante, premierul interimar a spus că guvernul nu poate interveni pentru că CFM este o întreprindere de stat în autogestiune.

El a pus întreaga responsabilitate pentru criza financiară profundă în care se află întreprinderea pe „managementul dezastros”, actual și trecut. Compania are datorii de circa 600 de milioane de lei, a reamintit Ciocoi iar problema nu poate fi rezolvată decât printr-o „reformă a managementului”.

În jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe zone ale ţării au protestat joi în faţa Parlamentului şi Președinției, cerând demisia actualei conduceri a întreprinderii de stat Calea Ferată, care nu le mai achită salariile din noiembrie anul trecut.

Președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, spune că problemele financiare cu care se confruntă întreprinderea, inclusiv datoriile salariale, datează de mai mulţi ani, iar pe fundalul crizei economice generate de pandemie s-au acutizat. Zaporojan mai afirmă că peste 6 mii de angajați nu și-a văzut banii câștigați din noiembrie, iar datoriile salariale pentru câteva luni se ridică la 100 de milioane de lei. Feroviarii protestează de câteva luni înaintând demersuri la mai multe instituţii responsabile, dar deocamdată au obținut doar promisiuni că revendicările lor vor fi soluționate, mai precizează Ion Zaporojan.

A.Ciocoi: „Guvernul are aproape 600 de milioane de lei pentru vaccinuri”

Aureliu Ciocoi: „Tulpina cu care ne confruntăm e foarte agresivă, sunt necesare acțiuni radicale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:53:50 0:00

Premierul interimar Aureliu Ciocoi crede că R. Moldova, confruntată cu o creștere rapidă a numărului de noi infectări cu coronavirus, are nevoie de cel puțin „o săptămână, două” de „lockdown”, de izolare acasă. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, premierul a argumentat: „Trebuie instituite măsuri speciale de securitate sanitare. Sau înăsprim dur controlul pentru măsurile existente sau ajungem la impunerea de noi măsuri.”

Totodată, premierul interimar a declarat că ar fi necesară decretarea „stării de urgență” în sănătate, ceea ce ar permite guvernului interimar să facă achiziții publice, facilitând cumpărarea de vaccinuri. „Avem aproape 600 de milioane de lei, bani de la guvern și asistență externă, pentru achiziționarea directă de vaccinuri anti Covid-19” a mai spus Aureliu Ciocoi în interviul cu Europa Liberă.

El a criticat și discuția aprinsă care loc mai ales în lumea politică privind vaccinul rusesc anti Covid-19, Sputnik, afirmând că în situația actuală, critică, „este cinică politizarea vaccinurilor”. El a precizat că pentru moment, numai o firmă particulară a cerut aprobarea vaccinului rusesc în R. Moldova – ceea ce s-a întâmplat vinerea trecută. Numai aceste doze, dacă vor fi cumpărare de o firmă privată, ar putea fi distribuite „contra cost”. Tot ceea ce se cumpără din banii statului, a asigurat Ciocoi, se va distribui gratuit.

Între timp, la Chișinău a sosit și primul lot de vaccinuri anti Covid-19, obținute de R. Moldova tot ca donație, prin platforma COVAX a OMS. Este vorba de 14.400 de doze, care se adaugă celor 21.600 donate deja de România, în ambele cazuri vaccinurile AstraZeneca.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a precizat, în interviul de joi cu Europa Liberă că guvernul a demarat deja procedura de achiziționare directă de vaccinuri, în primul rând tot prin platforma COVAX, în condiții financiare avantajoase.

Guvernul trebuie să cumpere vaccinurile pentru a acoperi vaccinarea a 30% din populație, restul de 20% este din donații.

Ajutoarele acordate de România, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene

Ambasada României la Chișinău a spus că ajutoarele oferite R. Moldova pentru lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene. Citând date ale ministerului moldovean al sănătății, ambasada a informat într-o postare pe Facebook că regiunii transnistrene i-au fost repartizate între altele 1 810 doze de vaccin AstraZeneca, măști, combinezoane, mănuși și încălțăminte de protecție, dar că aceste donații nu au fost ridicate din depozitele specializate din Chișinău. Ambasada României spune că a făcut precizările „ca urmare a unor informații controversate vehiculate în data de 4 martie 2021”. Ceva mai devreme, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski declarase că cele 1 810 doze de vaccin au fost donate regiunii de Organizația Mondială a Sănătății și că vor ajunge la destinație în „timpul apropiat”. Regiunea transnistreană nu a primit deocamdată alte vaccinuri, dar Krasnoselski spune că așteaptă zeci de mii de doze de vaccin rusesc.

În Armenia, negocierile opoziției cu premierul Pașinian pentru alegeri anticipate au eșuat

Reprezentanți ai opoziției cerând demisia prim-ministrului Nikol Pașinian, Erevan, 3 martie 2021

În Armenia, liderul unei fracțiuni parlamentare a opoziției a declarat că o rundă de convorbiri cu premierul Nikol Pașinian pentru organizarea de alegeri parlamentare a eșuat. Anunțul a fost făcut de Edmond Marukian, liderul fracțiunii Armenia Luminată. Confruntat cu o criză acută și cereri de a demisiona care i-au fost adresate de armată, premierul Pașinian spune că este gata să accepte solicitarea opoziției de a se convoca alegeri anticipate, doar dacă rivalii săi acceptă unele condiții. Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției iar tensiunile sunt ridicate. Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

COVID 19: Un nou record al numărului de infectări în R. Moldova - 1 800 în ultimele 24 de ore

Spitalul de Urgență din Chișinău

Un număr record de 1 800 de cazuri de infectare cu COVID-19 a fost înregistrat în R. Moldova joi, 4 martie. A fost confirmată pozitiv o persoană la fiecare 2,6 teste. Încă 23 de bolnavi au decedat, inclusiv un medic. Virusul a răpus în total 4 049 de oameni în R. Moldova, inclusiv 92 de lucrători medicali. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 191 197.

Primul lot de vaccinuri acordat prin intermediul platformei COVAX este așteptat să ajungă diseară la Chișinău

Primul lot de vaccinuri AstraZeneca donat de România a venit pe 27 februarie

Autoritățile moldovene spun că primul lot de vaccinuri împotriva COVID-19 acordat Republicii Moldova prin intermediul platformei COVAX este așteptat în seara de joi, 4 martie. Avionul cu vaccinuri urmează a fi întâmpinat pe Aeroportul Internațional Chișinău de președinta Maia Sandu, alți oficiali moldoveni și membri ai corpului diplomatic. Cele peste 14 400 de doze de vaccin AstraZeneca se vor adăuga primelor 21 600 de doze donate de România, care au făcut posibil startul campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. COVAX este o platformă creată la începutul pandemiei de Alianța Vaccinurilor GAVI a Fundației lui Bill și Melinda Gates, de o altă organizație fondată de filantrop, este sprijinită de Organizația Mondială a Sănătății și de guvernele unor țări bogate pentru a ajuta țările care nu pot procura vaccinuri cu forțe proprii. În a doua jumătate a lunii martie, COVAX urmează să trimită în R. Moldova și primele doze de vaccin Pfizer/BioNTech.

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca în cazul persoanelor de peste 65 de ani

Vaccinul AstaZeneca

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19 pentru imunizarea persoanelor de peste 65 de ani, după un refuz inițial, din luna ianuarie, de a aproba preparatul pentru această categorie de vârstă. Ministrul sănătății, Jens Spahn, a spus că este o știre bună și că administrarea vaccinului poate începe pentru adulții de toate vârstele. Germania a primit până acum aproape 3,2 milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de firma suedezo-britanică în colaborare cu Universitatea Oxford, dar au fost administrate numai o cincime. Accelerarea procesului de vaccinare, după un start lent, reprezintă un element-cheie al unui nou plan german pentru pregătirea țării de relaxarea restricțiilor antiepidemice, care au fost înăsprite continuu începând din luna noiembrie. De la sfârșitul lunii decembrie, când a început campania de vaccinare, și până în martie doar 5,5% din populația țării a primit cel puțin prima doză de vaccin.

Șapte oameni au fost înjunghiați în Suedia, poliția încadrând fapta în „tentativă de omor”

Mașini ale poliției în orașul Vetlanda, din sudul Suediei. 3 martie 2021

Autoritățile din Suedia spun că poliția a încadrat drept „tentativă de omor” înjunghierea a șapte oameni într-un mic oraș din sudul țării, iar unitatea procuraturii care se ocupă de cazurile de terorism a estimat că nu este necesar să preia acest caz. Trei dintre persoanele înjunghiate în centrul orașului Vetlanda pe 3 martie se află în stare gravă. Presa suedeză a relatat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 20 de ani de origine afgană, care a intrat în țară în 2018. Suspectul a fost internat la spital după ce a fost împușcat în picior de către poliție. În ultimii 10 ani, în Suedia au avut loc două atacuri teroriste, inclusiv unul soldat cu victime, în care un simpatizant uzbec al grupării extremiste Statul Islamic a ucis cu camionul cinci oameni, în 2017, în capitala Stockholm.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG