Părinții fondatori ai Uniunii Europene nu s-ar fi așteptat ca o discuție atât de tensionată, cum a fost cea a celor 27 de lideri UE din noaptea trecută, la summitul lor de vară din Bruxelles, să separe țările occidentale, fondatoare ale UE, de câteva din țările răsăritene, foste comuniste și pătrunse acum de idealuri „iliberale”.
Le Monde o marchează astăzi încă din titlul de pe prima pagină: „Drepturile LGBT: fractura europeană”. Dincolo de poziția unor lideri europeni estici precum maghiarul Viktor Orbán, Le Monde mai explică și cum “UEFA și-a prins picioarele în covor” în chestiunea refuzului de a accepta iluminarea stadionului din München în culorile LGBT. Ba chiar, până și editorialul din Le Monde este despre „Statul de drept, cea mai bună protecție a drepturilor LGBT” în Europa.
Dacă era limpede că summitul european început ieri, 24 iunie, și care se încheie astăzi, 25 iunie, avea să fie dominat de un subiect care nu figura pe agendă, disputa între Ungaria (sprijinită de Polonia) și occidentali în legătură cu drepturile LGBT, a ocupat totuși un loc excesiv. La un nivel primar, apare acolo o diferență culturală profundă între vest și est, care o depășește total pe cea tradițională, mercantilă, între nord și sud. Cum a rezumat-o premierul Luxembourgului, Xavier Bettel: „A fi gay nu este o alegere. A fi intolerant, însă, este una.”
Luxemburghezul Xavier Bettel este el însuși gay asumat public, ba chiar căsătorit cu acte în regulă, cu un belgian, iubitul său de o viață. Xavier Bettel nici nu este măcar o noutate, căci înainte de el Belgia îl avusese premier pe Elio Di Rupo, tot gay asumat (și pe deasupra italian socialist).
Este limpede că în fața unor asemenea oameni care își trăiesc viața în mod banal, într-o societate deschisă și tolerantă, atitudinea unora precum maghiarul Viktor Orbán, sau cea a polonezilor la putere la Varșovia, pare venită dintr-o altă epocă.
Cum o rezumă Luxemburger Wort, ciocnirile verbale de ieri seară au luat o turnură foarte personală, iar Bettel a criticat „urâta abordare” („mieses Vorgehen”) a Ungariei. Același Luxemburger Wort mai scrie, împreună cu La Stampa, în Italia, că Orbán a exclus eventualitatea retragerii legii incriminate, care interzice «propaganda gay» și că legea a intrat în vigoare ieri seară, exact în momentul în care el, la Bruxelles, asculta criticile celorlalți europeni, scrie L’Essentiel. De altfel, Ungaria nu e sprijinită decât de Polonia și Slovenia. Orbán, la rândul lui, a răspuns că e vorba de șantaj politic.
La Bruxelles, Le Soir precizează că numărul țărilor UE care au semnat scrisoarea în care i se cere lui Orbán să respecte valorile europene se ridică acum la 17 (din 27). Guvernele acestor 17 țări acoperă întreg spectrul politic, mergând de la stânga spaniolă la dreapta conservayoare a Austriei. Într-un articol separat, intitulat „Orbán și UE: cronica unei derive anunțate”, Le Soir face cronologia acestei derive și conchide că europenii vestici s-au săturat de acest « enfant terrible » estic, Orbán, în care au crezut prea multă vreme
Orbán – oaia neagră a UE, rezumă, la Barcelona, La Vanguardia; “răbdarea europenilor a ajuns la limită”, observă El País. The Guardian amintește că “legea maghiară interzice reprezentarea unor persoane homosexuale în materialul educativ, dar și la televiziune la orele de vârf, precum și în filmele destinate tineretului”. O lege care ar putea face ca Harry Potter să fie interzis în Ungaria.
Premierul Mark Rutte al Olandei a mers până la a spune că Ungaria nu-și mai are locul în UE, ba chiar și calmul Antonio Costa al Portugaliei a răbufnit că Budapesta are opțiunea de a ieși din UE, pe urmele Marii Britanii. Ba chiar, cum o scrie olandezul De Telegraaf, Rutte i-a sugerat lui Orbán “să folosească articolul 50 din Tratatul European dacă ține să nu respecte valorile Uniunii”.
Financial Times confirmă că tensiunile au fost mari ieri seară încă de la începutul întâlnirii și că majoritatea celorlalți lideri au spus că nu-l cred pe Viktor Orbán atunci când afirmă că noua lege despre LGBT e menită să apere copiii și că în realitate el o face doar în scopuri populiste.
Premierul Suediei Stefan Löfven a amenințat că țara lui nu mai are niciun chef să plătească pentru ca Ungaria să beneficieze de fonduri europene. Commisia europeană, gardianul Tratatelor, a cerut “explicații” Ungariei, revelează El Confidencial și i-a dat termen până la sfârșitul lunii ca să lichideze legea în cauză. Etapa următoare va vedea Ungaria adusă în fața Curții Europene de Justiție de la Luxembourg.
„Niet” lui Putin
Sigur, la summit temele mari nu au fost evitate, de pildă chestiunea migrației, despre care scrie pe larg Le Monde. Comisia Europeană continuă să propună un «pact global» în privința migrației, pact pe care mai multe țări est-europene, Ungaria fiind din nou printre ele, nu îl acceptă.
Oricum, comentează Le Monde, odată cu întărirea frontierelor externe ale UE, atât în Grecia, dar și prin sporirea mijloacelor agenției europene de pază a frontierelor Frontex, Europa devine din ce în ce mai mult o „fortăreață”.
Înainte de summit, cei 27 de lideri au luat cunoștință și de raportul organizației Amnesty International, în care forțele grecești de pază a frontierelor sunt acuzate de violențe împotriva migranților.
Despre chestiunea blocării negocierilor de aderare la UE cu țările candidate est-europene din Balcani am scris ieri pe larg. Site-ul Politico oferă în schimb derularea, unei alte discuții ieri seară: refuzul celorlalți lideri de a accepta reluarea întâlnirilor oficiale cu Putin, propunere făcută în comun de Franța și Germania dar care a fost respinsă rapid de o majoritate a celorlalți lideri.
Cum o rezumă La Repubblica, în Italia, Polonia și țările baltice au fost total împotriva reluării întâlnirilor cu Putin, spunând că acesta “înțelege numai de forță”.
Tensiunile din noaptea trecută între participanți au fost atât de mari, chiar și în chestiunea Rusiei, încât în final, trecută ora 2 AM, președintele Consiliului European Charles Michel a anulat conferința de presă nocturnă prevăzută împreună cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
John McAfee: tragicul sfârșit al unui guru lichidator de viruși
Virușii informatici și moartea tragică a dușmanului lor John McAfee colcăie prin presa spaniolă.
În vârstă de 75 de ani, milionarul creator al celebrului program anti-virus care îi poartă numele s-a spânzurat miercuri în celula sa din închisoarea din Barcelona, unde i se anunțase că avea să fie extrădat spre SUA, el riscând acolo între cinci și 30 de ani de închisoare pentru fraudă fiscală.
Titlul din El Pais este: „Ultimele ore ale lui McAfee în închisoare: a aflat de extrădare, s-a dus în celulă și i-au găsit cadavrul”. El Mundo are la rândul său titlul: „Viața dementă a fugarului McAfee înainte de a muri într-o închisoare catalană: droguri, conspirații, prostituate și arme”.
John McAfee, devenit foarte bogat prin programul său anti-virus, a fost odinioară arhetipul geniului nebun. În Italia, Corriere della Sera îi rezumă viața din ultimii ani, însă foarte succint, într-atât multe episoade par neverosimile: mare consumator de droguri, în 2012 el a fost acuzat de asasinarea vecinului său din Belize, unde locuia ca să scape de fiscul american: a fugit atunci și a cerut azil în Guatemala. Câțiva ani mai târziu, a fost arestat împreună cu soția sa în Republica Dominicană, unde ajunseseră la bordul unei nave încărcate cu arme, dar s-a refugiat o vreme în Lituania. Se afla închis în Barcelona deoarece acolo fusese arestat în octombrie 2020, pe când se îmbarca într-un avion spre Turcia. În SUA, el era acuzat că a evitat să declare milioane de dolari în impozite pe veniturile din anii 2014 – 2018.
El făcuse din neplata taxelor un gest politic, numindu-se un libertarian, iar în 2016 încercase fără succes să se înscrie în algerile prezidențiale din SUA ca un candidat al Partidului Libertarian.
Site-ul McAfee care vinde soft-ul său anti-virus nu menționează moartea creatorului, dar în dimineața aceasta prețul programului a scăzut de la 99,99 dolari la 39, 99.
