Linkuri accesibilitate

Ştiri

Joi, 22 octombrie, ultima dezbatere televizată Trump-Biden înaintea alegerilor

Joe Biden, Donald Trump

Președintele american Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden urmează să se întâlnească, joi, 22 octombrie, pentru a doua și ultima lor dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale din 3 octombrie. După prima întâlnire în care republicanul Trump l-a întrerupt constant pe democratul Biden, făcând imposibilă o dezbatere de substanță, regulile dezbaterilor s-au modificat. Comitetul de organizare a spus că, la fiecare temă pusă în discuție, candidații vor avea doua minute neîntrerupte pentru a-și prezenta politica, iar, în timp ce unul vorbește, microfonul celuilalt va fi închis. Vor exista șase teme, inclusiv pandemia de coronavirus și securitatea națională. Dezbaterea este o oportunitate pentru Trump să reducă din diferența mare care îl desparte de Biden, în timp democratul va încerca să-și consolideze avantajul.

Vezi ultimele știri ale zilei

1 decembrie, Ziua mondială de combatere a HIV/ SIDA

Funda roșie, simbolul luptei contra HIV-SIDA.

De 1 decembrie, Ziua mondială dedicată SIDA și virusului HIV, directoarea generală a programului ONU pentru combaterea acestei pandemii a reamintit că un tratament eficient și un vaccin nu trebuie să devină „privilegiul celor bogați”. În cazul pandemiei de coronavirus, a declarat Winnie Byanyima, nu trebuie repetate greșelile din timpul pandemiei de HIV, când „milioane au murit în țările sărace, în așteptarea unui tratament”.

Anul trecut, potrivit datelor ONU, 12 milioane de persoane infectate cu HIV nu au avut acces la medicația necesară iar anul acesta, situația ar putea fi mult mai gravă, pentru că sistemul sanitar, în lumea întreagă, este suprasolicitat de pandemia de Covid-19. Tot în 2019, aproape două milioane de persoane s-au infectat cu HIV în absența unor servicii de bază, cum ar fi apă curentă sau canalizare.

SUA: Jenet Yellen, prima femeie candidată la funcția de ministru al Finanțelor

Fosta șefă a Rezervei Federale, Janet Yellen este candiata președintelui ales american la funcția de ministru al Finanțelor (foto arhivă, 2016).

Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, a confirmat luni nominalizarea lui Janet Yellen, fosta șefă a Rezervei Federale (FED), la conducerea Ministerului de Finanțe şi a anunţat componenţa viitoarei sale echipe economice, care va fi responsabilă să livreze „un sprijin economic imediat” celei mai lovite ţări de pandemia de COVID-19.

Economia americană traversează o perioadă dificilă, cu un şomaj de 6,9%, dublu faţă de înainte de pandemie. Creşterea înregistrată în trimestrul al 3-lea rămâne în scădere cu 2,9% faţă de perioada similară din 2019.

Dacă nominalizarea lui Janet Yellen va fi confirmată de Senat, în prezent cu majoritate republicană, ea va deveni la 74 de ani prima femeie care va conduce Ministerul de Finanțe, după ce a fost prima femeie preşedintă a Rezervei Federale (FED) între 2014 şi 2018.

Polonia și Ungaria continuă să blocheze bugetul european

Premierii Poloniei și Ungariei, Mateusz Morawiecki și Viktor Orban.

Cu o lună înainte de încheierea președinției Germaniei a Uniunii Europene, cancelara Angela Merkel a declarat din nou că disputa dintre Ungaria și Polonia pe de o parte și UE pe de alta – care blochează adoptarea bugetului multianual și a ajutorului post-Covid – trebuie rezolvat acum la nivel politic, prin negocieri. „Ambele părți trebuie să facă unele concesii” a mai spus cancelara germană dar luni, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au anunțat că își menţin veto-ul.

Ei cer în continuare să se renunțe la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, în primul rând independența justiției și a mediilor.

Luni seară, la Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a declarat, la încheierea întrevederii dintre cei doi premieri, că se așteatpă acum „propuneri” din partea preşedinţiei germane a Uniunii Europene.

Nagorno-Karabh: forțele azere preiau regiunea Lachin

Nagorno-Karabah: forțele ruse de menținere a păcii controlează culoarul Lachin, singura cale rutieră de legătură între regiunea separatistă armeană și Armenia.

Forţele azere şi-au anunţat intrarea marţi în districtul Lachin din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, al treilea şi ultimul retrocedat de Armenia în conformitate cu acordul pentru încetarea ostilităţilor. Acordul semnat la 9 noiembrie de Armenia și Azerbaidjan a fost mediat de Rusia care are și peste două mii de trupe de menținere a păcii în enclava separatistă.

Districtul Lachin, ca şi Aghdam retrocedat la 20 noiembrie şi Kalbajar la 25 noiembrie, constituia o zonă tampon care înconjura regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah, din Azerbaidjan.

Culoarul Lachin, controlat acum de trupele ruse de menținere a păcii, este singura legătură rutieră dintre Nagorno-Karabah şi Armenia.

Statul Arizona certifică victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale americane

Președintele ales american, democratul Joe Biden.

În Statele Unite, Arizona – stat cheie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie – a certificat oficial luni victoria lui Joe Biden, consolidând victoria democratului în faţa președintelui Donald Trump care, până în prezent, nu şi-a recunoscut înfrângerea. În Arizona, Joe Biden a cîștigat cu un avans de numai 10.457 de voturi, într-un stat unde au votat aproape 3,5 milioane de alegători.

Echipa de campanie a preşedintelui Trump a încercat, fără succes până în prezent, să împiedice prin acţiuni judiciare procesul de certificare a rezultatelor în state-cheie câştigate de Joe Biden.

Printre acestea, ultimul care nu a validat rezultatele sale este Wisconsin, a cărui certificare era aşteptată.

România: Ziua Națională, pe fundal de pandemie

România - Brașov, mini-vacanță de 1 decembrie, pe fundal de pandemie de coronavirus.

Pe fundalul pandemie de coronavirus, România marchează pe 1 decembrie Ziua Națională cu ceremonii restrânse și fără public. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat ca la București, la ceremoniile din Piaţa Arcului de Triumf să participe cel mult 400 de persoane. În restul municipiilor reşedinţă de judeţ, participarea este limitată la cel mult 100 de persoane, fără public şi cu respectarea măsurilor stricte de securitate sanitară.

Mai multe: romania.europalibera.org

România adoptă strategia de vaccinare anti-Covid

Președintele României, Klaus Iohannis.

În România, președintele Klaus Iohannis a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că vaccinarea în masă a populației este estimată să aibă loc în primăvară, iar cea a personalului medical, prima categorie care va fi vaccinată, în ianuarie-februarie.

Mai multe: romania.europaliberă.org

Șeful statului a amintit că guvernul Orban a aprobat recent strategia de vaccinare, care a fost făcută publică, iar cetățenii vor continua să primească explicații pe acest subiect. Potrivit acestei strategii, prezentată sâmbăta trecută, se va începe cu vaccinarea „persoanelor din domeniul sănătății, din centrele rezidențiale și medico-sociale”, urmeză „ populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecțiilor cu coronavirus și personalul din alte domenii cheie, esențiale pentru buna funcționare a societății”.

Viorica Dumbrăveanu: prognoze „sumbre” pentru perioada sărbătorilor

15 noiembrie 2020 - vot la domiciliu, pe fundalul pandemiei de coronavirus.

Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu a avertizat că „prognozele pot fi sumbre în contextul sărbătorilor de iarnă care vin,” dar a asigurat că poate fi mărită capacitatea spitalelor pentru tratarea cazurilor grave de Covid-19: „ Avem o alternativă la Centrul COVID, unde există 200 de paturi pentru cazuri extreme, atunci când nu vom mai dispune de paturi în sistemul spitalicesc. (...) până la finele săptămânii, activăm încă 130 de paturi pe platforma Spitalului Municipal de Ftiziopulmunologie”. Sunt în „pregătire” și „80 de paturi în cadrul Spitalului de Psihiatrie”a mai spus Dumbrăveanu într-un interviu cu Europa Liberă.

În acest moment, în lume sunt cel puțin trei vaccinuri pe cale de a fi omologate internațional: cel produs de firmele Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford. Moderna a cerut deja omologarea de urgență pe piața americană.

În ceea ce privește procurarea unui vaccin anti-Covid, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu a declarat Europei Libere că R. Moldova va primi, prin programul internațional COVAX, la care a aderat din august, 20% la sută din vaccinurile necesare. Este vorba de vaccinarea a „700 de mii de persoane (...) din grupurile de risc”. Totodată, R.Moldova are posibilitatea de a apela la sprijinul Băncii Mondiale. Ministra Dumbrăveanu a asigurat că vor fi achiziționate numai vaccinuri certificate de OMS.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, președintele Igor Dodon vorbise în repetate rânduri de posibilitatea de a achiziționa și vaccinul anti-Covid, dezvoltat în Rusia și omologat acolo încă din august – vaccin care nu a fost însă menționat de ministra Sănătății.

Guvernul Chicu a decis luni să extindă până pe 31 decembrie starea de urgență în domeniul sanitar pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Vor fi prelungite și măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia.

Luni, în R. Moldova se înregistrau numai 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave. Numărul de cazuri noi este semnificativ mai mic decât cel de la mijlocul săptămânii trecute, pentru că multe laboratoare nu lucrează la weekend. Dar rata de pozitivare rămâne înaltă, fiind confirmată pozitiv fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 107 364, inclusiv 9 706 de cazuri active.

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care vine a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Guvernul a extins până pe 31 decembrie aplicarea măsurilor pentru perioada stării de urgență

Guvernul a extins până pe 31 decembrie termenul de aplicare a măsurilor pentru perioada stării de urgență în sănătate publică, inclusiv măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia de coronavirus. Decizia de guvern prevede între altele că se extinde cu o lună achitarea sporului lunar pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate precum și achitarea indemnizației de 16 mii de lei pentru medicii și angajații altor instituții publice care se infectează cu COVID-19. Guvernul a propus anterior, prin rectificări la legea bugetului pentru 2020, lichidarea acestor indemnizații, spunând că medicii au primit alte ajutoare și măriri de salariu permanente, dar parlamentul a decis că indemnizațiile trebuie continuate.

În România a fost convocată o celulă de criză în legătură cu răpirea unui marinar român de către pirați

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu

În România, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a convocat o celulă de criză în urma relatărilor presei internaționale despre răpirea unui marinar român de către pirați, în Republica Togo. Marinarul ar fi fost răpit împreună cu alți trei membri ai echipajului de pe tancul petrolier Agisilaos, în timp ce acesta naviga în zona Golfului Guineei, pe 29 noiembrie. Într-un comunicat al ministerului de externe de la București se spune că celula de criză are ca scop „verificarea situației, confirmarea informațiilor referitoare la cetățenia și identitatea persoanelor răpite și întreprinderea acțiunilor specifice în astfel de cazuri”. Este citat reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România, spunând că nava atacată aparține companiei grecești Polar Wind Maritime și este înregistrată în insulele Marshall.

Egor Ligaciov a împlinit 100 de ani

Egor Ligaciov

A împlinit 100 de ani un fost membru al biroului politic al Partidului Comunist sovietic, Egor Ligaciov, primul fost oficial sovietic de un asemenea rang care ajunge la această vârstă. Născut pe 29 noiembrie 1920, Ligaciov era considerat, la sfârșitul anilor 1980, a doua cea mai influentă persoană din Politbiuro după secretarul general al Partidului Comunist, Mihail Gorbaciov, fiind responsabil de munca organizatorică și ideologie. A fost considerat un apropiat al lui Gorbaciov, în 1985, când acesta a început introducerea reformelor democratice, dar a devenit un asociat al forțelor anti-perestroika și a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist, în 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Ligaciov s-a alăturat Partidului Comunist din Rusia și a fost deputat din partea acestui partid în perioada 1999 – 2003. Gorbaciov are acum 89 de ani.

Guvernul Chicu a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021

Prim ministrul Ion Chicu

Guvernul Chicu a aprobat, luni, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 și alte legi bugetare, inclusiv politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, urmând ca acestea să fie transmise pentru examinare și vot parlamentului. Proiectul legii bugetului de stat prevede venituri de 41 415 400 mii de lei și cheltuieli de 55 399 600 mii de lei, ambele categorii fiind în creștere față de anul 2020, în timp ce deficitul bugetar propus de guvern este în scădere. Tot luni, președinta aleasă, Maia Sandu, care urmează să fie învestită pe 24 decembrie, a spus într-o conferință de presă că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Acestea pot fi declanșate prin demisia guvernului Chicu, care ar trebui să plece împreună cu președintele în exercițiu, Igor Dodon, dar mai întâi guvernul trebuie să-și îndeplinească funcțiile, inclusiv să aprobe proiectul legii bugetului pentru anul viitor, a mai spus Sandu.

Kremlinul a reacționat la declarațiile Maiei Sandu despre retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt la Kremlin

Kremlinul a reacționat, luni, la declarațiile viitoarei președinte moldovene Maia Sandu despre nevoia retragerii trupelor ruse din stânga Nistrului, purtătorul de cuvânt al președintelui rus spunând că nu ar trebui făcute „niciun fel de mișcări subite în acest plan”. Rusia îndeplinește „funcții foarte importante” în regiunea transnistreană, iar „schimbarea unui status-quo bazat pe spiritul și litera dreptului internațional” poate duce la „o destabilizare serioasă”, a spus Dmitri Peskov jurnaliștilor, la Moscova, potrivit agenției oficiale de știri, RIA Novosti. Peskov a mai exprimat speranța că, în dialogul cu Rusia, viitoarea președintă moldoveană va prelua „constructivismul” de care a dat dovadă președintele vechi, Igor Dodon, și va calcula „orice urmări negative” ale unor „pași bruști”. Ceva mai devreme, Sandu a declarat, la Chișinău, că Rusia trebuie să retragă din stânga Nistrului Grupul Operativ de Trupe Ruse, iar operațiunea de menținere a păcii pe Nistru dominată de militari ruși trebuie transformată într-o misiune civilă sub egida OSCE. „Aceasta este poziția Republicii Moldova de multă vreme, poziție pe care eu o reiterez”, a spus la o conferință de presă Sandu, care urmează să fie inaugurată în calitate de președintă pe 24 decembrie. Ea a pledat pentru discuții cu Federația Rusă, despre care a spus că are o poziție diferită în chestiunea prezenței militare în regiunea transnistreană.

R. Moldova: 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave

Încă 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, luni, spune ministerul Sănătății. A murit de COVID-19 și o doctoriță de familie, Ala Spătaru, de la Centrul de Sănătate Ialoveni. Coronavirusul a ucis în total 2 304 oameni în R. Moldova, inclusiv 56 de lucrători medicali. Cazurile noi de infectare înregistrate luni sunt semnificativ mai puține decât cele de la mijlocul săptămânii trecute, pentru că multe laboratoare nu lucrează la weekend. Dar rata de pozitivare rămâne înaltă, fiind confirmată pozitiv fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 107 364, inclusiv 9 706 de cazuri active.

Moderna cere autorizarea de urgență a vaccinului său anti-coronavirus în SUA și UE

Compania americană Moderna a anunțat că depune, luni, cereri de autorizare de urgență a vaccinului său anti-coronavirus în Statele Unite și Uniunea Europeană, după ce datele complete ale testelor au arătat că vaccinul are o eficiență de 94,1%. „Credem că vaccinul nostru va oferi un instrument nou și puternic care poate schimba cursul acestei pandemii și ajuta la prevenirea cazurilor severe de îmbolnăvire, spitalizare și deces”, a spus șefa companiei, Stephane Bancel. Dacă autoritățile medicale americane ajung la concluzia că vaccinul este eficient și sigur, primele doze pot fi administrate americanilor la mijlocul lunii decembrie. Compania americană Pfizer și partenera sa germană BioNTech au depus cereri de autorizare pentru propriul vaccin, săptămâna trecută, aprobarea fiind așteptată după 10 decembrie. La testarea vaccinului Moderna, care a fost elaborat cu ajutorul Institutului Național al Sănătăți din Statele Unite, iau parte peste 30 de mii de oameni.

CE vrea sancționarea țărilor care răspândesc informații false online împotriva sa

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la un summit online

Comisia Europeană se pregătește să propună în premieră Uniunii Europene un mecanism al monitorizării platformelor online și impunerii de sancțiuni țărilor care răspândesc informații false împotriva blocului comunitar. Un plan de acțiuni pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte pe 2 decembrie, dar care a fost văzut deja de Europa Liberă, propune „impunerea de costuri”, inclusiv sancțiuni, actorilor statali care folosesc dezinformarea ca pe o armă. În document este adus exemplul răspândirii de informații false despre pandemia de COVID-19 de către țări ca Rusia și China cu scopul „subminări dezbaterii democratice, exacerbării polarizării sociale și îmbunătățirii propriei imagini”. Un grup de lucru special al Serviciului European de Acțiune Externă pentru monitorizarea dezinformării rusești a identificat peste 500 de asemenea exemple de dezinformare în legătură cu pandemie de coronavirus, în anul curent, și peste 10 mii de exemple de dezinformare din partea Kremlinului în perioada de când a început monitorizarea, în 2015.

Forțele de securitate belaruse au folosit „mijloace speciale” împotriva protestatarilor din Minsk

Ministerul de interne belarus a confirmat folosirea unor „mijloace speciale” de către forțele de securitate în timpul intervenției lor de duminică, la Minsk, împotriva protestatarilor, care au continuat să ceară, în stradă, plecarea de la putere a lui Alexandr Lukașenka. O purtătoare de cuvânt, Volha Cemodanova, a scris în rețeaua Telegram că polițiștii au tras focuri de avertisment pentru a forța dispersarea protestatarilor, confirmând și relatările serviciului belarus al Europei Libere despre faptul că s-au mai utilizat gaze lacrimogene și grenade paralizante. Cemodanova a spus că poliția a reținut 313 protestatari pentru încălcarea legislației privind întrunirile publice. Organizația neguvernamentală pentru drepturile omului, Vyasna, a spus că numărul demonstranților reținuți în întreaga țară, duminică, a depășit 420, majoritatea în capitală.

În regiunea transnistreană, carantina se prelungește până la 1 februarie 2021

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care vine a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Alegerile au marcat o minimă istorică a prezenței de 27,79 la sută, iar 23 din 33 de deputați în Sovietul suprem au fost aleși fără să aibă un contracandidat. Toți membrii noului Soviet suprem sunt membri al Partidului Obnovlenie, de la putere, sau vin din partea holdingului Sheriff, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.

Valabilitatea restricțiilor care sunt în vigoare în prezent în regiunea transnistreană expira pe 16 decembrie. Carantina în stânga Nistrului a fost impusă încă în luna martie, iar oamenii de rând nu au voie să iasă din regiune decât cu permisiunea administrației de la Tiraspol.

În regiunea transnistreană sâmbătă a fost anunțat un nou anti-record – 371 de cazuri noi de îmbolnăvire, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii.

În regiunea transnistreană sâmbătă a fost anunțat un nou anti-record – 371 de cazuri noi de îmbolnăvire...

În total numărul de cazuri de Covid-19 se apropie în regiunea transnistreană de 12300, iar 245 de persoane au decedat.

Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că situația epidemiologică în stânga Nistrului este printre cele mai nefavorabile din Republica Moldova, o rată mai mare de incidență este doar la Chişinău și în raionul Edineț.

În total în Republica Moldova numărul de îmbolnăviri se apropie de 110 mii de cazuri și 2290 de decese. Reprezentantul OMS în Republica Moldova a declarat că în acest ritm, în lunile ianuarie-februarie se vor înregistra încă circa 100 de mii de cazuri noi, dintre care 25 000 vor necesita spitalizare.

Maia Sandu susține că a început discuții cu partenerii internaționali ai R. Moldova pentru sprijin în combaterea crizei de coronavirus

Președinta aleasă, Maia Sandu, a declarat că a început discuții cu partenerii internaționali ai R. Moldova în vederea obținerii de noi ajutoare pentru combaterea crizei de coronavirus. Vorbind la prima sa conferință de presă de la victoria de pe 16 noiembrie în turul doi al alegerilor prezidențiale, Sandu a spus însă că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a limita răspândirea infecției și a ajuta afacerile afectate de restricțiile antiepidemice.

„Eu voi face tot ce îmi stă în putere ca să aduc ajutoare pentru cetățeni, pentru spitale, dar administrarea rămâne în continuare în mâinile guvernului și guvernul trebuie să se apuce de treabă și să lucreze mult mai bine decât a lucrat până acum în acest domeniu”, a spus Sandu. Președinta aleasă, care urmează să fie inaugurată pe 24 decembrie, a spus gestionarea crizei de coronavirus a fost marcată de „haos” și de mesaje „incoerente” din partea „conducerii de vârf”.

Sandu a mai spus că așteaptă între altele ca guvernul Chicu să includă în proiectul bugetului pentru 2021 ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii afectate de criza pandemică.

Autoritățile britanice sunt gata să lanseze o amplă campanie de vaccinare anti-coronavirus

Autoritățile britanice au spus, luni, că au asigurat achiziția a încă 2 milioane de doze de vaccin anti-coronavirus, pregătindu-se să lanseze o amplă campanie de vaccinare anti-coronavirus. Marea Britanie care a înregistrat cele mai multe decese cauzate de COVID-19 în țările europene, peste 58 de mii, speră că va fi printre primele țări ale lumii care încep vaccinarea în masă.

Guvernul a acceptat să procure în total peste 350 de milioane de doze de vaccin de la șapte producători diferiți, spitalele fiind informate că ar putea primi primele doze ale unii vaccin chiar în a doua săptămână a lunii de decembrie. Și în Statele Unite, unde se așteaptă o creștere a numărului de cazuri noi de infectare după Thanksgiving, autoritățile speră să înceapă vaccinarea populației în luna decembrie.

La Teheran au loc funeraliile unuia dintre principalii savanți ai Iranului, Mohsen Fakhrizadeh

Iranul a organizat, luni, funeralii pentru unul din principalii săi savanți atomici, Mohsen Fakhrizadeh, care a fost asasinat la Teheran, vineri, în ceea ce autoritățile iraniene spun că a fost un atac din partea Israelului. Sicriul generalului Fakhrizadeh, care a fost și ministru adjunct al apărării, a fost plasat de gărzi de onoare pe un podium în aer liber la sediul ministerului apărării, unde a avut loc o ceremonie religioasă, potrivit imaginilor transmise de televiziunea iraniană de stat, pe 30 noiembrie.

Fakhrizadeh a fost ucis pe 27 noiembrie într-o ambuscadă, la periferia capitalei iraniene, când bărbați înarmați au deschis foc asupra malini sale și au aruncat un camion în aer. Iranul spune că în spatele atacului s-ar afla Israelul, iar Israelul a refuzat să facă vreun comentariu. În ciuda apelurilor la răzbunare, un purtător de cuvânt al guvernului iranian a spus, pe 29 noiembrie, că autoritățile vor evita „să cadă în capcană”, recurgând la un răspuns militar. Anterior, președintele Hassan Rohani a spus că Iranul își va lua revanșa „la momentul potrivit”.

Maia Sandu intenționează să discute cu premierul Ion Chicu despre „situația reală din țară”

Maia Sandu

Președinta aleasă, Maia Sandu, a declarat că își dorește să discute cu premierul Ion Chicu despre „situația reală din țară și situația financiară”, repetându-și însă poziția că actualul guvern trebuie să-și dea demisia, iar parlamentul să fie dizolvat.

În prima sa conferință de presă de după scrutinul prezidențial din 15 noiembrie, Maia Sandu a spus că votul „împotriva lui Igor Dodon” a fost și un vot „împotriva Guvernului lui Igor Dodon”. „Este clar pentru noi că acest Guvern trebuie să plece. Dar până să plece, acest Guvernul trebuie să-și îndeplinească funcțiile. Săptămâna trecută am venit cu solicitări, așa încât bugetul pentru 2021 să prevadă suficient sprijin pentru categoriile cele mai afectate din cauza crizei pandemice și economice”, a declarat Maia Sandu, citată de Agora.md.

Președinta aleasă nu a detalizat cum poate fi demis actualul guvernul, în condițiile în care nu are suficient sprijin în Parlament, dar a declarat că va propune pentru funcția de prim-ministru „doar oameni onești, fără probleme de integritate”.

„Vom continua să discutăm cu colegii din Parlament, cred că pentru toți e clar că anticipatele sunt absolut necesare. Noi am văzut ce înseamnă voturile socialiștilor anul trecut. Nu sunt gata să sprijine reforma justiției și combaterea corupției. Un Guvern susținut de socialiști nu va avea puterea să îndeplinească acțiunile dorite de cetățeni”, a spus Maia Sandu.

Recent, președintele în exercițiu, Igor Dodon, a îndemnat-o pe Maia Sandu să-și asume guvernarea sau să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Totodată, el a spus că nu va crea blocaje în calea noului președinte ales și că socialiștii sunt gata să sprijine un nou Guvern, dacă actualul va fi demis.

Premierul Ion Chicu prognozează o reducere a deficitului bugetar

Premierul Ion Chicu în Parlament, aprilie 2020

Proiectul de buget pentru 2021, examinat de guvernul Ion Chicu, include „subvenționarea sau rambursarea TVA pe intern”, un sprijin pentru agricultori care ar urma să continue „până la 30 septembrie 2021”. Totodată, este inclus un program care să încurajeze revenirea acasă a moldovenilor din diaspora, a spus premierul Ion Chicu într-un interviu pentru Europa Liberă: „Am alocat 200 de milioane acum în bugetul 2021 pentru subvenționarea impozitelor salariale anume pentru ei. Dacă au revenit în țară și sunt angajați la serviciu, statul plătește pentru ei acele impozite salariale. Știți că acestea sunt 42% - 45% din fondul de salarii”. Guvernul vrea să continue și investițiile masive în infrastructură, toate măsuri „anti-ciclice”, într-o perioadă de criză economică, provocată de pandemia de coronavirus.

Premierul se așteaptă de asemenea ca deficitul bugetar, prognozat încă la 12 miliarde de lei la rectificarea din septembrie, să fie de numai 10 miliarde.

„Eu am spus foarte clar că din august s-au restabilit veniturile bugetare, avem cu mult mai multe venituri decât este în rectificarea din septembrie 2020, de aceea, dacă cu o lună în urmă spuneam că nu vor fi 17 milioane, vor fi 12 deficitul bugetar, acum mă aventurez să spun că chiar va fi în jur de 10.”

Trump despre rezultatele alegerilor: „Opinia mea nu se va schimba”

Donald Trump

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că nu va ceda niciodată în fața lui Joe Biden, chiar dacă o renumărare a voturilor în Wisconsin îl reconfirmă drept câștigător în acest stat, aplicând încă o lovitură eforturilor lui Trump de a anula rezultatele alegerilor.

Într-un interviu telefonic pentru Fox News, Trump a repetat acuzațiile nedovedite că alegerile au fost „trucate” și „fraudate total”. A fost prima sa apariție la televiziune, după scrutinul prezidențial din 3 noiembrie. Trump a promis că va continua să conteste rezultatele alegerilor, spunând că nu se va răzgândi. În timp ce președintele a repetat pretinsele acuzații de fraudă, echipa sa juridică nu a furnizat deocamdată nicio dovadă în instanțe, marea majoritate a petițiilor depuse fiind respinse.

Renumărarea parțială a voturilor în Wisconsin, duminică, a confirmat victoria lui Biden, cu peste 20 de mii de voturi față de Trump. Rezultatele din Wisconsin pot fi contestate în justiție, deși echipa juridică a lui Trump a pierdut deja procese în Arizona, Georgia, Michigan, Nevada și Pennsylvania. Trump a mai declarat că, în ceea ce privește cauzele pierdute, echipa sa va face recurs la Curtea Supremă.

Proiectul bugetului pentru anul viitor, pe agenda Guvernului

Premierul Ion Chicu intenționează luni, 30 noiembrie, să treacă prin guvern proiectul noului buget și al politicii fiscale pentru anul 2021, după care, pe 1 decembrie, să le trimită în Parlament, unde însă nu are, în acest moment, o majoritate clară.

Într-un interviu cu Europa Liberă, săptămâna trecută, premierul declara: „Sper că vom reuși luni să aprobăm aceste proiecte, marți să le remitem în parlament, astfel încât deputații să aibă timp să le examineze, să le voteze în prima lectură, dacă vor binevoi și dacă va fi susținere, iar apoi, între prima și a doua lectură, tot vor avea cred că în jur de două săptămâni, astfel încât să fie timp pentru amendamente, pentru descusut, pentru decizii dacă mai țin guvernul sau nu etc.”

Chicu a recunoscut că în actualul Parlament există pericolul ca proiectul de buget și politica sa fiscală să fie respinse.

„Nu există majoritate parlamentară, am revenit la acel statu-quo care a fost la 14 noiembrie 2019, cu guvern minoritar, susținut oficial și declarat de Partidul Socialiștilor, mai departe se votează conform deciziilor deputaților, dacă ei consideră că este util sau nu, (...) riscul că aceste proiecte nu vor fi votate este mare”, a mai spus premierul Ion Chicu.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG