Linkuri accesibilitate

Judecătorul Ion Chirtoacă: reforma justiției nu trebuie să aibă culoare politică


Imagine generică

28 de candidați s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Pre-vettingul este considerat principala punte care trebuie trecută pentru a porni procesele. Este primul pas spre o reformă sistemică despre care guvernarea spune că demarează marea curățare a justiției de corupție. Se începe de la verificarea integrității membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pentru că anume aceste două foruri decid ce fel de judecători și procurori sunt admiși în sistem. Judecătorul de la tribunalul Chișinău, sediul Buiucani, Ion Chirtoacă sugerează că reforma justiției nu trebuie să aibă culoare politică.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:41 0:00

Ion Chirtoacă: „Reforma justiției nu se poate facepeste noapte și soluții magice peste noapte nu sunt. Legea nr. 26 care a fost votată privitor la unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru al CSM și CSP este acea linie roșie de început și această lege deja a început să funcționeze și să fie aplicată. Deci a fost publicată lista candidaților din partea CSM, judecători de la prima instanță, instanța de apel și Curtea Supremă de Justiție, care intenționează să candideze la funcția de membru al CSM. Sunt 28 de candidați care s-au înscris în acest concurs. Aceasta denotă faptul că inclusiv sistemul judecătoresc are încredere în reforma justiției și recunoaște necesitatea reformării sistemului judecătoresc, or, în caz contrar, nu ar fi fost atât de multe cereri. Și aici am să fac o comparație. De exemplu, în anul 2017, când a fost aleasă actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru șase funcții de membru al CSM s-au luptat doar opt candidați. Vă dați seama care este proporția și care este interesul judecătorilor. După acest pre-vetting, care va fi realizat de către o comisie independentă, formată din experți naționali și internaționali, această comisie va prezenta lista persoanelor care au trecut acest pre-vetting. Trecerea pre-vettingului sau această evaluare a integrității etice și financiare a candidaților îi va acorda persoanei dreptul de a candida pentru funcția de membru al CSM. Ei vor merge în fața colegilor, a întregului corp judecătoresc, care suntem la moment 405 judecători, și vor solicita să fie votați. Într-un final, corpul de judecători va decide cine sunt reprezentanții săi în organele de autoadministrare judecătorească, de fapt, cel mai important organ al sistemului judecătoresc. După asta, noul CSM va intra în atribuțiile sale.”

Europa Liberă: Așteptările de la activitatea CSM-ului sunt foarte mari.

Ion Chirtoacă: „Sunt așteptări foarte mari, pe de o parte din partea societății, și pe de altă parte în aceeași măsură din partea corpului de judecători. Sistemul judecătoresc are resurse suficiente pentru a face reforma și foarte mulți judecători nu tolerau lucrurile care s-au întâmplat până în 2019. Marea majoritate a judecătorilor, poate nu oficial, dar neoficial toți vor spune că vinovată de starea din justiție se face actuala componență a CSM, care de fapt prin măsurile ei aadistrus independența sistemului judecătoresc.”

Europa Liberă: Faptul că unii judecători pleacă acum pe bandă rulantă ce ar însemna?

Ion Chirtoacă: „Decizia le aparține să plece și poate cei vizați care au plecat ar trebui să fie întrebați. Probabil sunt și motive de ordin personal sau și alte motive, dar eu n-am să mă pronunț pe acest subiect, pentru că nu ar fi corect din punct de vedere profesional să mă pronunț.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., puterea și opoziția, guvernarea și opoziția astăzi gândesc la fel, când e vorba despre implementarea reformei în justiție?

Ion Chirtoacă: „Am asistat online, a avut loc ședința Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, când au trecut în cadrul comisiei trei candidați care urmează să fie propuși în plenul parlamentului în vederea desemnării lor în cadrul acestei comisii de evaluare externă a candidaților la funcția de membru al CSM-ului. Pe două candidaturi a fost consens, atât opoziția parlamentară, cât și deputații din majoritatea parlamentară au votat practic unanim asupra a două candidaturi. Acest lucru ne transmite un semnal că și opoziția este interesată într-o reformă autentică și acest lucru este salutabil, pentru că s-a găsit consens.”

Europa Liberă: Deseori la Curtea Constituțională se apelează ca să tălmăcească anumite prevederi legale. Despre ultima decizie a Curții Constituționale ce ne puteți spune?

Ion Chirtoacă: „Această decizie a Curții Constituționale nu suspendă procesul de pre-vetting, prin decizia Curții Constituționale s-a suspendat doar un articol din amendamentele Legii la pre-vetting. Și această suspendare se referă la împuternicirile actualei componențe a CSM-ului, că, de fapt, din octombrie 2021 acestor membri ai CSM-ului le-au expirat împuternicirile constituționale de patru ani de zile. Prin urmare, pe 30 noiembrie ei au emis o hotărâre prin care și-au prelungit mandatele prin prisma Legii nr. 196 din 2010, precum că trebuie să existe o anumită continuitate a funcționarilor publici până la învestirea unei noi componențe. Ulterior, prin această lege cu

Apare întrebarea și asupra atribuțiilor pe care le are acest CSM cu mandatul prelungit, care a depășit mandatul de patru ani, care este un mandat constituțional, atrag atenția.

privire la pre-vetting le-a fost prelungit mandatul. Acum aici apare întrebarea și asupra atribuțiilor pe care le are acest CSM cu mandatul prelungit, care a depășit mandatul de patru ani, care este un mandat constituțional, atrag atenția. Și aici intervin două principii fundamentale: 1) principiul legitimității acestei componențe a CSM-ului care și-a prelungit mandatul printr-o lege specială și 2) principiul necesității. Principiul legitimității prevede în ce măsură acest Consiliu Superior al Magistraturii poate decide asupra carierei judecătorilor, or această componență a CSM poate să facă și abuzuri asupra carierei unor judecători. De exemplu, acum suntem peste 50 de persoane la care le-a expirat termenul de cinci ani de zile, ei puteau să facă unele abuzuri și există suficientă informație în spațiul public precum că ei chiar intenționau să facă anumite abuzuri față de anumiți judecători tineri care le adresau o critică constructivă, iar actualii membri ai CSM sunt un fel de narcisiști, ei nu acceptă critica constructivă, ei o iau la personal. Și, de fapt, ei au vrut să se răzbune pe niște judecători, prin urmare, avem principiul necesității administrării justiției și noi trebuie să facem această diferențiere între atribuțiile acestui Consiliu Superior al Magistraturii și cred că, de fapt, decizia Curții Constituționale a venit cu suspendarea privind acest aspect ca să verifice în ce măsură sunt competenți, ca să nu afecteze unele valori mai importante, cum ar fi, de exemplu, statutul de judecător, deci propunerile la plafon sau nu. Din acest considerent, cererea ministrului justiției de a amâna chestiunea respectivă și a solicita o interpretare de la forul legislativ pe aspectul de aplicare a Legii nr. 47 care s-a referit la propunerea ca acești 50 de judecători să nu mai treacă evaluarea extraordinară, dar să fie propuși din start președintelui Republicii Moldova în baza ultimei evaluări cred că este una rezonabilă și, de fapt, este îndreptată în apărarea ordinii constituționale și a statului de drept. Atât soluția pe care a propus-o ministrul de a solicita această interpretare corectă parlamentului, forului legislativ care a adoptat această lege și, pe de altă parte, această decizie a Curții Constituționale care absolut deloc nu împiedică desfășurarea și continuarea procesului de pre-vetting.”

Europa Liberă: Un nou CSM va putea să facă mai mult decât s-a făcut până acum în domeniul combaterii corupției?

Ion Chirtoacă: „Un CSM autentic trebuie să fie similar cu un chirurg pentru sistemul judecătoresc, cu bisturiul atunci când este nevoie să intervină și să taie acele elemente care dăunează. Eu sunt ferm convins că viitoarea componență a CSM-ului va fi o componență care va reuși să ridice această umbră care planează asupra sistemului judecătoresc și, într-adevăr, sistemul judecătoresc să se bucure de autoritatea pe care o merită un sistem judecătoresc în orice stat care este un stat de drept.”

Europa Liberă: Deci dați șansă acestei lupte împotriva corupției, că ani de zile se așteaptă dosarele de mare rezonanță să aibă finalitate și foarte multe săgeți cu critică se îndreaptă în curta CSM-ului, inclusiv că nu a existat suficientă voință ca să fie duse la bun sfârșit măcar o parte din aceste dosare răsunătoare?

Ion Chirtoacă: „Sunt absolut de acord cu ceea ce spuneți Dvs. și vreau să reiterez: sunt sigur că în sistemul judecătoresc nu toți judecătorii sunt îngeri, cu siguranță avem colegi corupți, însă această componență a CSM-ului este cu mandat care am impresia că n-o să se mai termine, deja a depășit opt ani de zile, cu mici schimbări. Prin urmare, ei ar trebui să-și asume public toate nereușitele din sistemul judecătoresc pe starea lucrurilor de astăzi, nu spun, poate s-au făcut și niște lucruri reușite pe anumite aspecte, pe aspectul

Cu siguranță această lege a pre-vettingului nu este o lege perfectă, însă această lege a fost consultată și în mare parte a fost avizată de către Comisia de la Veneția pozitiv.

anumitor legi ș.a.m.d. Referitor la acest pre-vetting și ceea ce urmează să se deruleze, cu siguranță această lege a pre-vettingului nu este o lege perfectă, însă această lege a fost consultată și în mare parte a fost avizată de către Comisia de la Veneția pozitiv. Deși eu am fost criticat chiar de unii colegi, precum că nu am criticat această lege a pre-vettingului. Eu am spus că această lege eu o văd ca o linie roșie de început pentru a realiza reformele autentice pe sectorul de justiție și în celelalte domenii ale vieții social-politice în care se regăsește statul nostru. Totodată, de fiecare dată voi critica atunci când voi vedea că această lege nu este aplicată în spiritul și scopul pe care și l-a declarat această lege, inclusiv guvernarea de astăzi, pentru că și-a asumat reforma justiției.”

Europa Liberă: Dar Dvs. personal de ce vă doriți un mandat la CSM?

Ion Chirtoacă: „Eu am două principii de bază: 1) principiul meritocrației, de a fi promovat în sistemul judecătoresc și 2) principiul independenței în raport cu celelalte două puteri în stat. Deci e ceea ce i s-a imputat acestui CSM că a greșit cel mai mult. Dacă acest CSM reușea să garanteze, pe de o parte, independența puterii judecătorești în raport cu celelalte două puteri, să nu o închine, noi nu am fi avut declarația parlamentului de stat capturat, să ne aducem aminte de 2019. Înțeleg că noi avem capacitatea de a uita foarte repede, însă cine nu învață lecțiile trecutului rămâne ca istoria să râdă de oamenii care nu învață din lecțiile istoriei. Din acest considerent, noi ar trebui să fim foarte atenți. Doi: principiul meritocrației. Întotdeauna acestui CSM și de mass-media, inclusiv de corpul de judecători, dacă nu oficial, atunci în discuții particulare i s-a adus critică asupra promovărilor care s-au făcut. Mă refer atât la instanțele ierarhic superioare, cât și la celelalte atribuții pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii, cum ar fi, bunăoară, desemnarea judecătorilor la Curtea Constituțională. Noi am avut un caz în 2017 când peste noapte, la ora 7 seara a fost publicată ordinea de zi privind desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională, fără a organiza concurs, dimineață la ora 9 și 10 minute deja era numit în funcția judecător la Curtea Constituțională. Cunoaștem cazul dlui Gurin. Din acest considerent, viitoarea componență a CSM ar trebui să fie acel chirurg ca atunci când sunt semnale să acționeze dur chiar și față de foștii colegi.”

Europa Liberă: Semnale de ce ordin?

Ion Chirtoacă: „Semnale au fost întotdeauna pe faptul că anumite lucruri nu funcționează bine. Îmi aduc aminte anii 2015-2016, când societatea vorbea foarte intens despre furtul miliardului, despre laundromatul rusesc, dosare de rezonanță, au existat atunci și sesizări din partea politicului, a anumitor subiecți. Eu nu vreau să spun că au acționat corect sau incorect, dar n-am văzut investigații din partea CSM-ului, să vadă care este problema. Și cel puțin dacă reacționau la acele investigații jurnalistice, societatea ar fi avut un răspuns, dar așa s-a ales tăcerea și complicitatea și acest lucru a făcut ca societatea să aibă și mai mari suspiciuni și astăzi avem această neîncredere a societății față de justiție. Societatea în general își creează impresia despre justiție prin prisma a ceea ce i se comunică și atunci când exista o critică din partea societății, iar organul de autoadministrare judecătorească nu intervenea cu anumite clarificări, acele suspiciuni erau alimentate de o neîncredere și mai mare. Iată viitoarea componență a CSM-ului, când am spus de principiul independenței în raport cu celelalte două puteri, promovarea colegilor judecători în instanțele ierarhic superioare pe principiul meritocrației și doi: comunicarea. Deci, noi, sistemul judecătoresc și până în prezent avem nevoie de un serviciu de presă care ar comunica societății și atunci ar fi mult mai ușor și pentru sistemul judecătoresc, și ar crește încrederea în puterea judecătorească.”

XS
SM
MD
LG