Tribunalul UE de la Luxembourg a respins astfel contestațiile unor companii care fac parte din giganticul trust rusesc Rosneft. Curtea de justiție a decis că măsurile europene împotriva Rosneft „au fost justificate și proporționale, pentru a pune presiune pe Rusia din pricina rolului său în criza" din Ucraina.
UE a aplicat sancțiuni încă din iulie 2014, odată ce s-a văzut ca sistemul bancar si cel energetic al Kremlinului au început sa fie active in Crimeea anexată.
Sancțiunile includ interdicții de export spre Europa a unor anumite produse si tehnologii si restrângerea accesului pe pista europeană a capitalurilor, ceea ce afectează, desigur, activitățile Rosneft.
O parte din companiile din Rosneft au contestat sancțiunile in fata Curții europene si au cerut anularea lor. Cererea a fost respinsă in septembrie 2028, dar companiile rusești au făcut recurs la Curtea Europeană de Justiție, instanța suprema, argumentul fiind ca sancțiunile încalcă dreptul la proprietate și cel de a exercita activități comerciale.
Verdictul dat joi de Curtea Europeană de Justiție respinge toate obiecțiile. Judecătorii au decis că respectivele companii nu puteau sa nu fie la curent cu motivarea sancțiunilor europene. Sancțiunile UE sunt astfel justificate, făcând să crească costul intervenției rusești în Crimeea si în Donbas, prin care a fost încălcată suveranitatea teritorială a acesteia.
Decizia judecătorilor corespunde de altfel și prevederilor acordului Rusia – UE din 1994.
Consiliul European a salutat, la rândul său, verdictul Curții Europene.
Creat in 1993 ca un conglomerat de stat, Rosneft a devenit atât de important după înghițirea a tot ce făcea esența firmei Yukos a magnatului căzut in dizgrație Mihail Hodorkovski. Este a doua mare firma producatoare de venituri a statului rus după Gazprom.
Pentru Putin, verdictul de azi este o noua înfrângere simbolică, in momentul in care regimul e acuzat de otrăvirea opozantului Aleksei Navalnii, iar atât Comisia Europeană cât si Parlamentul european au cerut ieri nu doar menținerea sancțiunilor, dar chiar ca UE să adopte un regim al sancțiunilor împotriva Rusiei pe care să-l întituleze „regimul de sancțiuni Navalnîi”, după modelul mai vechilor „sancțiuni Magnitsky” adoptate împotriva Moscovei de către SUA.
